3,299 matches
-
în măsura în care măcar reușesc să apară. Oricum, pentru a putea contribui la formarea comunității, mutualitatea trebuie să treacă dincolo de simplele coordonări necesare atingerii anumitor scopuri. Grupurile și indivizii trebuie să se implice ca entități complete pentru a reuși să formeze comunități; relaționarea trebuie să fie continuă. Contractul modern se sprijină doar pe reciprocitatea limitată la chestiuni absolut necesare, esențiale dar totodată minimale. Astfel, ar fi dificil de susținut comunitatea doar pe principiile contractului. Trebuie părăsită poziția obligațiilor limitate și asumarea unor responsabilități
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în absența identificării patriotice. Pentru a se menține un regim democratic, cetățenii trebuie să se identifice cu comunitatea istorică, fondată pe valori particulare. Amintind aceste poziții, consideră că pentru a înțelege semnificația normativă a comunității la nivelul statului trebuie înțeleasă relaționarea acesteia cu comunitatea la nivel mai sus, respectiv mai jos, lăsând să se înțeleagă că o comunitate poate fi căutată mai degrabă la nivel local decât deasupra acestuia. Trebuie totuși comunitățile să fie "față în față"? Mulți dintre cei care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ceea ce Benedict Anderson numește comunitatea imaginată. Acestea nu ar fi comunități imaginare, ele fiind suficient de reale. Existența lor depinde de auto-percepția indivizilor ca fiind legați unii de alții. Oameni care nu s-au întâlnit niciodată pot face aceasta subsumând relaționarea lor anumitor descrieri cum ar fi "compatriot". Dacă însă avem în vedere dimensiunea morală a comunității, nu trebuie ca aceasta să fie față în față pentru a-și putea îndeplini menirea în acest sens? Cum tipul de solidaritate necesar acestei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dimensiunea transcendentă sau cea euforică sunt implicate uneori în cazul comunității, putând fi un criteriu de identificare. Comunitariștilor care ar putea critica această poziție, li se indică faptul că specificarea unor asemenea dimensiuni este necesară, alături de cele legate de stricta relaționare în câmpul social. Ei ar putea arăta că o comunitate apare doar atunci când există un grad ridicat de încredere interpersonală sau un nivel redus al familiilor despărțite sau o descentralizare a puterilor guvernamentale către cartiere, toate aspecte foarte concrete și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din afară. Ele sunt făcute posibile, ca și ansamblul global, tocmai de combinarea celorlalte ca manifestări ale sociabilității. Fiecare individ uman aparținând unei entități sociale care nu este marcată de efemeritate este legat de ceilalți printr-un model definit de relaționare care influențează modul în care îi receptăm pe ceilalți și modul în care suntem receptați de ceilalți. "Acest aranjament al indivizilor în modele de inter-relaționare, definite și controlate de o complexitate de standarde, valori, norme, credințe, cutume, moravuri, obișnuințe, mituri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu membrii altui grup. De asemenea, membrii oricărui grup au în comun anumite atribute cu toate persoanele din structura socială, fie aceasta o comunitate locală sau o societate cuprinzătoare. O structură socială este astfel un aranjament de indivizi a căror relaționare reciprocă este definită de instituții modele normative care ghidează comportamentul individual. Pe linia instituțiilor sau altfel spus, a instituirilor privind modelele de comportament, identificăm de asemenea sistemul social. Acesta ar fi o rețea de instituții având rolul de a stabili
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
exact dacă spunem, ca mulți istorici, că ideea de societate este cea mai distinctivă în secolul al XIX-lea pentru dezvoltarea sociologiei. În spatele imaginii raționaliste a societății, în acea perioadă a existat întotdeauna imaginea indivizilor natural liberi. Omul era primordial, relaționarea secundară. Voința, aprobarea și contractul erau termenii-cheie în viziunea despre societate a legii naturale. Câteva comunități tradiționale au supraviețuit examinării de către filosofii legii naturale în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Familia a fost în general acceptată, un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din afara ei. Comunitățile există datorită efortului de simbolizare, simbolurile fiind cele ce servesc drept granițe și construiesc granițe în jurul comunității, drept constructe mentale, imaginative, simbolice. Analiza unor sentimente ca prietenia, loialitatea, dragostea, dependența, gratitudinea, încrederea și alte elemente primare ale relaționării umane ne oferă de asemenea posibilitatea de a sesiza specificul relațiilor comunitare. Așa cum arată Nisbet, Simmel a reușit magistral să lege acestea de forțele mai mari din societate. Aspectele enumerate sunt printre atomii sociali ai comunității tradiționale, pe contrastul dintre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modernă. Comunitariștii politici, de exemplu, tot subliniază în ultimii ani rolul antreprenorilor sau al organizatorilor comunității, deosebit de importanți în procesul de construire a comunității. "Rolul acestor persoane este de a concentra resursele astfel încât să construiască noi norme și modalități de relaționare. Construcția socială este, în acest caz, o strategie politică" (Frazer, 1999: 140). Criteriile, elementele care ne relevă comunitatea fac vizibile elementele comune pe care le regăsim în spatele diversității formelor comunitare. A construi comunități implică un efort de învățare, de pregătire
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a comunității sociale. O perspectivă complementară celei macro-sociologice prezente la Durkheim întâlnim la Simmel cu a sa comunitate moleculară. Dincolo de ceea ce este observabil în societate grupuri, asociații găsim ceea ce sprijină aceste structuri, fundamentul lor și anume acele modele primare de relaționare. Ceea ce deseori a fost numită sociologia formală a lui Simmel este mai mult decât un simplu efort de a clasifica formele de comportament. El căuta cele mai mici unități posibile (diadele, triadele) prin care instituțiile și asociațiile să poată fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
datorează parțial ispitei și ascensiunii obligației limitate. În contractul modern termenii sunt specifici, iar costul încălcării este cunoscut. Preferința pentru angajamente definite și limitate este în întregime opusă ethosului obligației nelimitate" (2002: 25). Ideea de contract funcționează foarte bine atunci când relaționarea este temporară sau poate fi schimbată cu ușurință. Însă ea nu poate sta la baza unei construcții precum comunitatea. Totuși, contractul a căpătat o importanță tot mai mare. Iar unele nici măcar nu trebuie să fie surprinse sub forma unor contracte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scopuri. Comunitatea municipală este prima responsabilă pentru o viață locală ordonată, potrivită și justă. Comunitatea regională susține o bună parte a activității noastre economice. Comunitatea de muncă asigură un venit pentru serviciul nostru. Comunitatea vecinătății asigură celor mai mulți dintre noi oportunitatea relaționării umane" (Cunningham, Kotler, 1983: 1). În practică, aceste scopuri și comunități se suprapun. Interesul se îndreaptă cu precădere către comunitatea vecinătății, nucleul relațiilor umane pentru cei mai mulți indivizi, în măsura în care umanitatea noastră se definește nu prin plăcerea de a socializa, ci prin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
umane" (Cunningham, Kotler, 1983: 1). În practică, aceste scopuri și comunități se suprapun. Interesul se îndreaptă cu precădere către comunitatea vecinătății, nucleul relațiilor umane pentru cei mai mulți indivizi, în măsura în care umanitatea noastră se definește nu prin plăcerea de a socializa, ci prin relaționarea și responsabilitatea fiecăruia față de ceilalți. Cartierul ar fi ceea ce numim o comunitate locală. Mulți (aproape 50 %) din cei ce trăiesc în spațiul urban nu se raportează însă la ea, trăind la nivelul metropolei, națiunii sau chiar lumii. Cartierul este cea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și prin comunități, iar comunitățile puternice, sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale variate: familia, comunitatea locală, grupul cultural sau religios, întreprinderea economică, sindicatul sau profesia, statul-națiune. "Potrivit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitariștii, deși subliniază importanța comunității, nu văd această subliniere ca fiind incoerentă cu ideea individualității. Când critică individualismul, ei critică de fapt viziunea modernă a drepturilor individuale, privite ca fiind inserate indivizilor ca indivizi, dincolo și înainte de intrarea lor în relaționare cu ceilalți. Astfel, drepturile devin în principal drepturi împotriva celorlalți. Pentru comunitariști, ca și pentru liberali, individualitatea nu poate fi sacrificată în numele comunității. Primii consideră însă că individualitatea poate fi identificată și nutrită nu separând indivizii, ci punându-i în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dacă devine obiect de cercetare, ea practic nu mai exist(. Gemeinschaft este o relație caracterizată de armonie și relații familiale, existând reprezentări comune cu privire la ceea ce este bine și ceea ce este rău, în care atât prietenii, cât și dușmanii sunt comuni. Relaționarea gemeinschaft este de natură "organică" și se întâlnește sub trei forme: vecinătatea, rudenia, prietenia. Membrii gemeinschaft sunt implicați într-o voință comună, produs al voințelor lor separate și similare, dezvoltarea individualismului fiind aici minimală. În contrast marcat cu gemeinschaft ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de natură "organică" și se întâlnește sub trei forme: vecinătatea, rudenia, prietenia. Membrii gemeinschaft sunt implicați într-o voință comună, produs al voințelor lor separate și similare, dezvoltarea individualismului fiind aici minimală. În contrast marcat cu gemeinschaft ca tip de relaționare sau organizare socială este gesellschaft. În gesellschaft individualismul este puternic dezvoltat, relațiile fiind bazate mai degrabă pe calcul, pe schimb, decât pe încredere reciprocă. Această formă a societății nu este naturală, organică, precum cealaltă, ci artificială, bazată pe contract și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și, în final, la uniunile gesellschaft. Primele trei faze ale dezvoltării reflectă o individualizare crescută a relațiilor umane, impersonalitatea, competiția și egoismul devenind treptat tot mai dominante. A patra fază reprezintă efortul societății moderne de a recupera prin tehnici de relaționare umană, securitate socială și asigurarea locului de muncă -, în contextul unei corporații private sau publice de gen gesellschaft, unele dintre avantajele comunitare ale societății mai vechi. Această fază poate fi numită, în manifestările sale extreme, și pseudo-Gemeinschaft. Familia este cel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dezvoltarea mijloacelor de răspândire a ideilor și informațiilor de tot felul stimulează dezvoltarea. Nu poate fi totuși eludat faptul că odată cu avansul gesellschaft se petrece dezintegrarea gemeinschaft. Miezul fiecăruia din cele două concepte este reprezentat de imaginea unui tip de relaționare socială și de imaginea elementelor mentale afective și voliționale care intră, respectiv, în fiecare din cele două. Ceea ce, tipologic, au fost aristocrația și democrația pentru Tocqueville, familiile-tip patriarhală și instabilă pentru Le Play, modurile economice de producție feudal și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Măsurile legislative luate de noul regim (legile funciare, cele legate de reglementarea tipurilor de asociere în agricultură, sau de circulația proprietății) * Reforma politică: apariția unor noi instituții politice și deci, necesitatea dezvoltării de actorii sociali a unor noi strategii de relaționare cu aceste instituții * Însușirea regulilor democrației Schimbarea economică * Apariția sau, după caz, dezvoltarea piețelor rurale * Reapariția agriculturii de subzistență * Fărâmițarea proprietății * Lipsa mijloacelor tehnice de realizare a unei agriculturi performante * Apariția antreprenoriatului în agricultură * Impunerea unor noi modalități de exploatare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care adaugă apoi și alte variabile relevante pentru construcția acestei idei. R. Nisbet adaugă alte elemente la ideea de localizare, considerând că prin comunitate se înțelege ceva ce merge cu mult dincolo de simpla comunitate locală. Termenul cuprinde toate formele de relaționare care sunt caracterizate printr-un grad înalt de intimitate personală, profunzime emoțională, angajare morală, coeziune socială și continuitate în timp. Comunitatea este fondată pe om conceput în unitatea sa, mai degrabă decât în raport cu unul sau altul din rolurile sale, luate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
propriul grup, calități și defecte ale membrilor comunității) * Percepția caracterului special al satului și al oamenilor * Reprezentări, stereotipuri despre români Identitate etnică * Ocuparea unui anumit teritoriu * Istorie locală * Mituri ale etnogenezei * Sentimentele față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune * Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Din acest motiv, după inventarierea acestor criterii, voi trece la o analiză empirică a lor pe baza studiului de caz în cele două comunități rurale analizate, Tălmăcel și Ludoș
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față de faptul că e român Peste 65 de ani (3,0) Agricultori (2,1) 18-25 de ani (3,1) 18-25 de ani (2,5) Șomer (6,5) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale VRA Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Relaționarea cu alteritatea etnică, adică percepțiile, atitudinile, comportamentele, discursul vehiculat referitor la celelalte etnii ce fac parte din comunitate, este desigur un alt criteriu al identității etno-culturale. Adaug și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2,1) 18-25 de ani (3,1) 18-25 de ani (2,5) Șomer (6,5) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale VRA Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Relaționarea cu alteritatea etnică, adică percepțiile, atitudinile, comportamentele, discursul vehiculat referitor la celelalte etnii ce fac parte din comunitate, este desigur un alt criteriu al identității etno-culturale. Adaug și cultural, alături de etnic, pentru că această relaționare este în aceeași măsură o construcție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comportamentul față de alte etnii din sat) Relaționarea cu alteritatea etnică, adică percepțiile, atitudinile, comportamentele, discursul vehiculat referitor la celelalte etnii ce fac parte din comunitate, este desigur un alt criteriu al identității etno-culturale. Adaug și cultural, alături de etnic, pentru că această relaționare este în aceeași măsură o construcție culturală, specifică fiecărei comunități în parte. În ambele sate, coexistă doar două etnii, românii și rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]