1,192 matches
-
încearcă astfel să depășească istorismul. În acest sens, el invocă "o continuitate a forței creatoare (die Kontinuität der schaffenden Kraft)". Aceasta "se impune ca fapt istoric central (als kernhafte historische Tatsache geltend)" și este văzută de Dilthey "în opoziție cu relativismul (der Relativität gegenüber)"105. Într-un mod oarecum paradoxal, conștiința istorică adică tocmai cea care a declanșat, așa cum arătam mai sus, criza istorismului apare la Dilthey drept factor decisiv în tentativa de a depăși istorismul. Avem aici o consecință neașteptată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conceptualiza totalitatea existenței și se dovedește incapabilă "să construiască o știință a absolutului"125. Printr-o astfel de metafilozofie, Dilthey a încercat să înlăture tocmai neajunsurile istorismului de care în destule cazuri se lăsase călăuzit până într-o Sackgasse a relativismului radical, unde criteriile se fluidizaseră peste măsură, normele riscau să rămână la cheremul subiectivismului, iar efortul de cunoaștere nu-și mai găsea o reală motivație. Am recurs la acest paralelism nu numai de dragul plasticității lui, ci și pentru a sugera
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în favoarea necesității unei metafilozofii. El îi este specific lui Dilthey, care, spre deosebire de Hegel, beneficiază de experiența acumulată între timp în ceea ce privește "mizeria istoricismului", cum ar numi-o Popper. O teorie a sistemelor constituie pentru Dilthey și un fel de Ausweg în fața relativismului indus de valorizările pe criterii istoriste și, cu atât mai mult, în fața nihilismului și scepticismului, care, în grade diferite, nu recunosc nici măcar posibilitatea unei întemeieri a valorilor. Întrucât "școala speculativă germană nu a putut cădea de acord în privința deducerii conceptului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
înțelese ca Weltanschauungen are un pronunțat caracter holist. Argumente suplimentare în sprijinul acestei interpretări vom oferi în capitolul următor. Aici mai notăm doar faptul că tocmai acest holism cu perspectiva lui integratoare și relativizantă asupra părților contribuie substanțial la promovarea relativismului epistemologic în genere și al celui filozofic în special. Creativitatea o alternativă la relativism Dar dincolo de "relativitatea fiecărei Weltanschauung", această metafilozofie păstrează ceva "din uriașul travaliu al spiritului metafizic": în ea rămâne "conștiința istorică" a acestui travaliu. Pentru că "ultimul cuvânt
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vom oferi în capitolul următor. Aici mai notăm doar faptul că tocmai acest holism cu perspectiva lui integratoare și relativizantă asupra părților contribuie substanțial la promovarea relativismului epistemologic în genere și al celui filozofic în special. Creativitatea o alternativă la relativism Dar dincolo de "relativitatea fiecărei Weltanschauung", această metafilozofie păstrează ceva "din uriașul travaliu al spiritului metafizic": în ea rămâne "conștiința istorică" a acestui travaliu. Pentru că "ultimul cuvânt al spiritului" nu este relativitatea amintită, ci "suveranitatea spiritului în raport cu fiecare dintre aceste Weltanschauungen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pornind de la "o singură realitate a lumii", filozofia ca Weltanschauung oferă perspective diferite asupra ei. "Fundamentul real al filozofiei", precizează Dilthey, îl constituie "experiența de viață", conjugată cu datele oferite de științe și cu "sistemele existenței istorice"219. Observăm că relativismul lui este dublat de un realism subiacent, ceea ce ne trimite iarăși cu gândul la încercarea lui de a concilia romantismul cu pozitivismul (vezi, de exemplu, I, 3F). Construind 220 în acest spirit oarecum avântat și încrezător o teorie a sistemelor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a stimula creația metafizică", de a asigura "prezența motivației pentru continua reluare a construcției metafizice"222. De altfel, pe parcursul cercetării noastre am echivalat acest dualism cu "o limitație ce nu limitează". Și Troltsch găsea că adversarul cel mai redutabil al relativismului istorist este "libera voință de cultură", numai că el îi asocia acestui efort încercarea de a face o "sinteză culturală"223, care la Dilthey lipsește, fiindcă pentru el culturile, supuse unor multiple condiționări, sunt autonome, ceea ce trimite din nou la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Lăsând la o parte rolul minor conferit de Bréhier "circumstanțelor variabile", credem că Dilthey ar fi putut subscrie peste ani la ideile filozofului francez și mai cu seamă la concluzia lui, potrivit căreia în acest fel reușim să evităm atât "relativismul istorist, care restrânge o gândire filozofică la scurtul răstimp al apariției și acțiunii ei nemijlocite", cât și "iluzia unei filozofii absolute, care plutește peste toate timpurile" (Recesivitatea..., II, p. 376). 143 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 7. 144 Ibid., p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se obiectivează în istorie, iar faptele acestei conștiințe par totuși să se schimbe permanent în șuvoiul vieții."38 Am înfățișat deja modul în care Dilthey înțelege să se protejeze față de acuzațiile de psihologism (vezi I, 3A). Faptul că "perspectivismul sau relativismul rămâne totuși ultimul cuvânt" al lui Dilthey, este indubitabil și-o recunoaște autorul însuși. Dar de aici și până la a susține că "filozofia lui se încurcă astfel nu numai în niște aporii istorice, ci și în psihologism"39 (în sensul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
planul teoretic, iar nu cel real, care vine doar să confirme teoreticul (vezi I, 3D). Ne putem întreba cum ajunge Dilthey la un astfel de model, destul de rigid și oarecum absolutist dacă ne gândim la mobilitatea concepției sale și la relativismul pe care-l induce aceasta. Cu toate că filozoful german nu trimite în mod explicit la o asemenea descendență, analiza legăturilor intrași interstructurale dintre cele trei planuri (pentru lămurirea acestor noțiuni vezi alineatul următor) ne îndeamnă să socotim că modelul triadic pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
56. Și în viziunea lui Blaga, metafizica, așezată sub semnul creativității (ca și la Dilthey), "e demiurgic întemeiată în ființa omului"57. Metafizica devine astfel o sursă a filozofiei, iar caracterul ei de merkwürdiges Doppelwesen, funciar duală, explică în definitiv relativismul indus de o Weltanschauungs-philosophie în raport cu exigențele universaliste ale metafizicii clasice. Blaga este pe deplin conștient de această situație dilematică și tocmai din această perspectivă încearcă să se delimiteze în Ființa istorică de alți gânditori. În ultimul capitol, Metafizica istoriei (care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Blaga, precizând că în nici una din formele sale progresul "nu afectează întru nimic existența omului în anume coordonate metafizice."98 Tocmai de aceea, odată cu fiecare viziune despre lume, filozofia se află la început de drum. Călăuziți de modelul pluralității, adepții relativismului în filozofie dau așadar un răspuns afirmativ la chemarea unor astfel de ispite. Ei prețuiesc asumarea destinului de creator, demersul în sine, și nu neapărat rezultatele investigației metafizice, măsurate după criteriile univocității și "supratem-poralității" științifice. Aceste rezultate nu au cum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că în definitiv, "experiențele subiective cele mai adânci sunt și cele mai universale, fiindcă în ele se ajunge până la fondul originar al vieții" (s.n.)114. 7. Perenitatea modelului pluralității Contestarea vehementă a absolutismului în gândire de către romanticii a condus la relativism, la acceptarea și promovarea diversității. Atât modelul unității, cât și cel al totalității au pierdut teren în fața unui istori(ci)sm atoaterelativizant, care înțelege că în lumea spiritului lucrurile se petrec într-un Lebenszusammenhang care le marchează "stilistic" și le
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Spranger, Lebensformen. Geisteswissenschaftliche Psychologie und Ethik der Persönlichkeit, Halle, Max Niemeyer Verlag, 1927. Idem, Wilhelm von Humboldt und die Humanitätsidee, Berlin, (ed. a II-a), 1928. Idem, Der Sinn der Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, Berlin, 1929. Vasile Tonoiu, Dialectică și relativism. Ideea de referențial, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978. Hans Vaihinger, Die Philosophie des Als Ob, Leipzig, Verlag von Felix Meiner, 1918. Tudor Vianu, Structura sufletească în Filozofia culturii (Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979). Idem, Epocile criticii literare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
trebui să fie (și este!) mai mare în postmodernism decât în modernism. Modernismul privilegia cultura individului; postmodernismul promovează relațiile culturale ale individului cu ceilalți membri ai ecosistemului cultural și cu ecosistemul însuși; d) Rigor protejează transformarea curriculară de prăbușirea în relativism exagerat (rampant relativism) și/sau solipsism sentimental (sentimental solipsism). Acesta este „postulatul” prin care Doll jr. a încercat să confere viziunii sale despre imaginative realm (un curriculum „născut din ecoul batjocorii divine”) o anumită consistență științifică și practică. Rigoarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și este!) mai mare în postmodernism decât în modernism. Modernismul privilegia cultura individului; postmodernismul promovează relațiile culturale ale individului cu ceilalți membri ai ecosistemului cultural și cu ecosistemul însuși; d) Rigor protejează transformarea curriculară de prăbușirea în relativism exagerat (rampant relativism) și/sau solipsism sentimental (sentimental solipsism). Acesta este „postulatul” prin care Doll jr. a încercat să confere viziunii sale despre imaginative realm (un curriculum „născut din ecoul batjocorii divine”) o anumită consistență științifică și practică. Rigoarea este redefinită în curriculumul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că state întregi ar putea fi comunități! Comunitatea este privită la toate nivelurile: micro, mezo, macro. La Etzioni, comunitățile includ familii, cartiere, grupuri profesionale sau ocupaționale, localități mici, orașe, națiuni, ba chiar și Uniunea Europeană. Dimensiunea relativă a comunităților ajunge aproape de relativism la Steeves. Doar "intuitiv", comunitatea pare să fie mai mare decât legăturile familiale, prietenii de familie etc. Cât de mult se poate extinde, este o întrebare ce ne conduce către nesfârșit, odată ce include în ceea ce numește "comunitatea lui" oamenii cu
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe Anatole France (The Red Lily): "legea, în egalitatea sa maiestuoasă, interzice atât bogaților, cât și săracilor să doarmă sub poduri, să cerșească pe străzi și să fure pâine". În condițiile în care mulți liberali americani contemporani au acceptat un relativism radical al cărui mesaj este că valorile sunt subiective și au o aceeași greutate, s-a ajuns la o subminare a încrederii în judecata morală și decizia democratică. "Potrivit acestei viziuni liberale, judecățile morale sunt dezvoltate corespunzător de către indivizi și
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
moralitatea constrângerii la cea a cooperării, discuțiile privind regulile, legile sau etica pot fi extrem de furtunoase, cu diferențe de opinii crâncen susținute. Radicalismul moral este în floare, judecată în alb și negru nu lasă nici o speranță nuanțelor de gri, proprii relativismului moral, mai realist. 3.2.2.c. Caracteristici afective. Unii adolescenți pot trăi ceea ce St. Hall, părintele hebeologiei (cercetarea științifică a vârstei tinereții), a denumit, în urma studiilor sale de la începutul secolului, ca fiind „furtună și stres”. Fie că sunt stări
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
iraționalismului modern în care își propune să sublinieze importanța dezacordului și a pluralității valorilor și punctelor de vedere pentru cunoaștere, subliniind în acest sens pericolul pe care îl reprezintă mitul contextului 567 sau valorificarea reprezentărilor culturale stereotipale, ambele fiind rezultatul relativismului 568. "O discuție rațională și fructuoasă, susține Popper, este posibilă până în momentul în care participanții ajung să împărtășească un context comun de supoziții fundamentale sau, cel puțin, până în momentul în care au căzut de acord asupra unui astfel de context
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
am judecat greșit." Karl Popper, In Search of a Better World, London, Routledge, 1992, p. 3). 566 Idem, Mitul contextului, traducere de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, București, Editura Trei, 1998, p. 81. 567 "O componentă a iraționalismului modern este relativismul (doctrina conform căreia adevărul este relativ la fundamentele noastre culturale, care sunt considerate a determina într-un fel contextul (framework) în interiorul căreia suntem capabili să gândim, și că adevărul se poate schimba de la un context la altul), și, în particular, doctrina
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Popper subliniează faptul că mitul contextului este alimentat de două tendințe: prima este legată de un "supra-optimism dezamăgit legat de forțele rațiunii, altfel spus, dintr-o așteptare supra-optimistă asupra rezultatelor unei discuții", iar cea de-a doua este legată de relativismul istoric și cultural". "Relativismul istoric și doctrina contextului închis constituie obstacole diferite în calea dispoziției de a învăța de la alții. Sunt obstacole în calea metodei de a accepta unele instituții, de a le modifica pe altele și de a respinge
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mitul contextului este alimentat de două tendințe: prima este legată de un "supra-optimism dezamăgit legat de forțele rațiunii, altfel spus, dintr-o așteptare supra-optimistă asupra rezultatelor unei discuții", iar cea de-a doua este legată de relativismul istoric și cultural". "Relativismul istoric și doctrina contextului închis constituie obstacole diferite în calea dispoziției de a învăța de la alții. Sunt obstacole în calea metodei de a accepta unele instituții, de a le modifica pe altele și de a respinge ceea ce este rău. De
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
moralitatea constrângerii la cea a cooperării, discuțiile privind regulile, legile sau etica pot fi extrem de furtunoase, cu diferențe de opinii crâncen susținute. Radicalismul moral este În floare, judecata În alb și negru nu lasă nici o speranță nuanțelor de gri, proprii relativismului moral, mai realist. Regulile "oficiale" sunt Încă ascultate din respect față de autoritate sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Dorința de conformare la normele vârstei atinge acum un apogeu. Este "paradoxul" pe care Îl gazduiește această etapă, dat
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și clerici) Sacrosanct: DOGMA INTELIGHENȚIA laică (profesori și erudiți) Sacrosanct: CUNOAȘTEREA MASS-MEDIA (difuzori și producători) Sacrosanct: INFORMAȚIA REFERINȚA LEGITIMĂ DIVINUL (așa trebuie, e sfînt) IDEALUL (așa trebuie, e adevărat) PERFORMANTUL (așa trebuie, merge) MOTORUL OBEDIENȚEI CREDINȚA (fanatism) LEGEA (dogmatism) OPINIA (relativism) MODUL FIRESC DE INFLUENȚĂ PREDICAREA PUBLICAREA APARIȚIA CONTROLUL FLUXURILOR ECLEZIASTIC, DIRECT (asupra emițătorilor) POLITIC, INDIRECT (asupra mijloacelor de emisie) ECONOMIC, INDIRECT (asupra mesajelor) STATUTUL INDIVIDULUI SUBIECT (de comandat) CETĂȚEAN (de convins) CONSUMATOR (de sedus) MITUL IDENTIFICĂRII SFÎNTUL EROUL STARUL DICTONUL
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]