1,378 matches
-
78, 122, 127, 147, 149, 180, 297, 301, 307-309, 311-312, 322, 328 deschematizare a rolului, 315 periferic, 101, 178, 201, 296-297, 302-307 și narator auctorial, 317 și narațiune la persoana a treia, 156-157, 295-338 și punct de vedere, 313-320 și rememorare, 316, 318 și situație narativă personală, 328-340 și stil indirect liber, 320-328 narator, corporalitate, 147, 150, 152, 295-296 intruziune, 47 narator auctorial ≠ autor, 36, 38-41, 66, 133-134, 300 narațiune la persoana a treia, 88, 132, 145, 182 nepersonalizat, 88, 94
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
imagine. Un hegelian și-ar explica acest lucru prin aceea că lectura provoacă decroșarea critică și anticipația utopică, dat fiind faptul că "este doar partea nevăzută a științei" și nu aparține viitorului decît prin "repetarea" trecutului. Abstractizarea determină acțiunea, așa cum rememorarea determină inovația. Am devenit atît de familiari cu mediatema. Ne-am săturat de acești doctrinari care nu vorbesc decît de trecut" poncif anti-retro, garant al taxei de ascultare minimală confundăm în mod spontan istoria și cronologia. Credem că acest truism
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
El este un filosof al dialogului, al contopirii gândirii cu limbajul, identificat cu vorbirea populară, un intermediar între zeul care vorbește și oamenii care întrețin dialoguri (J. Brun). Socrate trăia în mijlocul contemporanilor săi. Maieutica practicată căuta să provoace interlocutorilor săi rememorări, deschideri spre adevăr. Civilizația occidentală a beneficiat de pe urma cunoașterii socratice. S-a vorbit de un "socratism creștin". Datorită faptului că omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cunoașterea de sine reprezintă deschidere către misterul divinității. Dacă omul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
asculta. Sistemele multimedia au marele avantaj că implică mai multe simțuri deodată sau În mod succesiv În procesul de Învățare, ceea ce face posibilă reținerea unei cantități mai mari de informație, În condițiile unei mai mari viteze de reținere și de rememorare a materialului Învățat, În comparație cu ceea ce oferă situațiile În care se apelează doar la un singur stimul (Gardner, 1993). Efectul sinergic al sistemelor multimedia devine În mod vizibil benefic pentru cei care Învață susținuți de asemenea complexe media. Aspectul metodologic al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sincronizări”, o formă de refuz al istoriei își face simțită prezența tocmai prin învestirea cu galoanele eternității a unei forme istorice. De aici plecând, de la un mic pericol de absolutism și de uitare a timpului trăit, am considerat că o rememorare a taxonomiilor formelor politice elaborate de Platon și Aristotel ar putea da o distanță critică față de prezent în forma tonică a unei relativități istorice și valorice. I. Morfologia politică din Republica lui Platon Imaginea pe care ne-o lasă la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau unui grup restrâns îi sunt necesari aproximativ zece ani pentru revizuiri semnificative ale modului propriu de gândire. Aceasta nu este un tip de descoperire la care se poate ajunge fără analiza fiecărui caz în parte. La suprafață, dată fiind rememorarea selectivă și uitarea, un creator care trăiește exuberanța unei revelații (insight) îndelung așteptate poate omite cu ușurință să menționeze anii de muncă necesari pentru a ajunge la ea. Fără acumularea a 20 sau mai multe cazuri excepționale și relevante, nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ad litteram, să-l târâm cu noi în certurile noastre, să uităm de „textul” său ca să-l amestecăm cu viața (noastră). Să-l traducem pe Pasolini și, poate, să-l și trădăm. A-l traduce este și un moment de rememorare a ceea ce n-am înțeles și nu am făcut. Pasolini a fost crud, ne-a adus aminte de realitatea lumii în care trăim, rutinați și distrați. După cum ne-a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
comunitate era necesară mai ales pentru femei, deoarece acestea erau aspecte centrale ale vieții femeii: stabilitate, familiaritate, siguranță și măcar un sentiment de normalitate. Sărbătorile religioase erau momente propice pentru recrearea contextului vieții de familie În lagăr, dar și pentru rememorarea celor dragi de acasă. Implicarea În astfel de ritualuri era un eveniment spiritual: ...era soție de la un preot care a ținut slujba și am știut cînd sînt sărbătorile... cînd veneam schimbu’ doi de la mină și vedeam stelele pe cer, plîngeam
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tematică. Natura intrigii din proza scurtă - în 1988 îi va mai apărea volumul de schițe Echipa de filmare - se regăsește în construcțiile romanești, variații identificându-se doar din punctul de vedere al contextului: analiza unei relații eșuate, consecință a unor rememorări din timpul câtorva zile de concediu petrecute la Poiana Brașov ( În umbra stăpânului, 1971), atmosfera dintr-o școală profesională, unde un tânăr pedagog reușește să câștige încrederea și respectul elevilor săi (Pariu pe alb, 1973), surprinderea stării de neliniște și
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
o societate de carieriști, demagogi, grandomani, pe care personajul narator/autor îi privește acum cu umor critic întretăiat de reflexe retractile și frustrări generatoare de regrete. Alte două volume completează trilogia confesivă, tonul rămânând grav și simplu. „Concepută ca o rememorare post-mortem a propriei vieți” (Alex. Ștefănescu), Scrisoare din eternitate (1998) prezintă aceleași caracteristici: naturalețe și putere de înțelegere, într-o consemnare laconică. O reușită o reprezintă romanul-cronică de familie Fetele lui Solomon (1999), mixaj de monografie a unei comunități rurale
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
a cărții privilegiază această epocă, spre a se restrânge mult atunci când sunt evocate deceniile realismului socialist. M.H. Maxy trece de la avangardă, totdeauna solidară cu stânga antifascistă, la acceptarea realismului socialist, iar de aici la marea deziluzie. Narațiunea, structurată ca o rememorare autobiografică, urmărește însă și criza de identitate a școlăriței, care se descoperă refuzată din motive etnice de colege și de profesoare. Memorialista își amintește de spaima părinților la încheierea pactului german cu Moscova, apoi de pogromul din Calea Văcărești. Mai
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
1949), Petre Liciu și vremea lui (1971), Ion Iancovescu sau Neliniștea unui actor (1979) - și interpreți lirici de seamă - Tenorul Ion Băjenaru și vremea lui (1970), Glorioasa existență a tenorului Gabriel Gabrielescu (1974). Evocările sunt susținute de apelul la document, rememorare și chiar de anecdotică, evitându-se, în general, romanțarea. Vastă panoramă a fenomenului teatral de pe tot cuprinsul țării, de la începuturi până în 1950, Teatrul românesc (I-VIII, 1961-1981), opera principală a lui M., adună o bogată informație referitoare nu numai la
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
de Poezie de la Curtea de Argeș” și Fundația Culturală Academia Internațională Orient-Occident. Prima carte, Neîmblânzită ca o stea lactee (1974; Premiul I al concursului de debut în volum al Editurii Eminescu), propune două linii tematice. Pe de o parte, este vorba de rememorarea unei adolescențe trăite în mediul rural, ambianță ce capătă atribute legendare, de poveste: I. își relatează experiența de „pădureancă” în versuri pline de frăgezime și prospețime, într-o combinație savantă de inocență și maturitate. Extrem de atentă la versificație, autoarea își
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Se constituie în felul acesta o tipologie foarte bogată, unde, alături de numeroși deținuți, însuflețiți de spirit de sacrificiu, demnitate și dăruire umană, sunt surprinși destui egoiști, poltroni, lingușitori, abjecți, dintre care se recrutau de obicei „turnătorii”. Digresiuni sunt, de asemenea, rememorările și anticipările, autorul întrerupând firul narativ spre a relata ce s-a întâmplat după evadarea de la Cavnic sau pentru a urmări destinul unor camarazi după ieșirea din închisoare. Memoria lui fabuloasă nu scoate la lumină și nu derulează faptele totdeauna
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
în câteva rânduri, lipsa talentului literar. Interesul acestor memorii, „prea puțin literare (și într-o măsură și mai mică literaturizate)”, cum le caracteriza Nicolae Manolescu, rezidă în excepționala capacitate de tezaurizare a amintirilor, în exactitatea detaliilor, în vivacitatea manierei de rememorare a lumii prin care autorul a trecut, în echilibrul evocărilor și al portretelor unor personalități (A.D. Xenopol, N. Iorga, G. Ibrăileanu, C. Stere, Tudor Arghezi, A. Philippide și Al. A. Philippide, Ion Barbu, Tudor Vianu, G. Călinescu, P.P. Negulescu, Mihail
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Priveliști basarabene (1941; Premiul Academiei Române) note de călătorie, scrise într-un registru poetizat și idilizat. În viziunea sa, frumusețea peisajelor este armonios completată de cea (morală) a oamenilor, fie prin aducerea în prim-plan a unor experiențe directe, fie prin rememorarea evlavioasă a unor situații din trecut. Teza principală este demonstrarea legitimității apartenenței Basarabiei la România. Gospodarul din Orhei (1942) continuă în bună măsură „temele” din Priveliști..., accentul căzând însă pe rezistența românească din timpul ocupației sovietice, pe denunțarea fărădelegilor comise
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
mâinilor mici de rouă / în liniște. // În adormirea melancolică a orașului / o muzică de curte abstractă / se aude, / în spate, / ziua privirea o ține pierdută / însoțind curtenitor / disperarea amurgului peste lumea / care imploră scena aceea fără public / și fără actori” (Rememorare). În cărțile următoare (Poema dacică, 1977, Cântul etern, 1977, Luminile de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii. Imagismul devine sărbătoresc, versul se articulează deseori ca invocație. Romanul Vânzătorul de memorii (1972), un colaj
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
personaje precum Neptun, Pan, Orfeu, Narcis. Rondelurile din ciclul Orfice se disting prin viziunea modernă pe care o proiectează asupra ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute. Între ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
nu există artere albastre / doar venele cave / cavități / caverne / cavouri / carafis”), înrâurire care se va rafina și accentua în primul roman al autoarei, Săpunul lui Leopold Bloom (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor). În versurile din anii ’90 dominantă pare a fi rememorarea, recuperarea trecutului ca șansă de supraviețuire într-o lume sufocată de derizoriu. Ciclul de poeme Autobuzul cu cocoșați din antologia de autor Inima ca un pumn de boxeur (2000) valorifică tot fantezia grotescă ce alătură banalul și sublimul și propune
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
stăpânirii cu un pictor). Aproape un întreg ciclu, Plimbare prin muzeu, e conceput ca o formă proprie de exprimare, în care atmosfera operei plastice e tradusă în text verbal, respectându-se atmosfera specifică a viziunii fiecărui pictor evocat; prin intermediul acestor rememorări, F. străbate o întreagă perioadă a artei românești, de la „zugravul de subțire” și „portretarul neamț” al începuturilor picturii de șevalet până la Carul cu boi și Ciobănașul lui Nicolae Grigorescu. Surprinzătoare e înclinația spre idilism de aici, mai ales dacă e
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
vieții în confruntarea permanentă cu neantul. Oamenii trăiesc atâta vreme cât imaginea lor durează în memoria celorlalți, sugerează naratorul care, asaltat de o misterioasă doamnă W., simbol transparent al pasiunii oarbe a sângelui, luptă cu încrâncenare pentru a păstra, prin retrăire și rememorare, amintirea Dânsei, o nouă Euridice, salvată din infernul uitării de veghea neliniștită a artistului. Romanul se încheagă în jurul câtorva nuclee epice semnificative: experiența prizonieratului, căsătoria, boala, constituite în tot atâtea pretexte pentru reluarea obsedantă a marilor întrebări existențiale: „Ori nu
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
ca metaforă a anarhetipului. Or, Orbitor este totuși, o spun cu riscul de a fi acuzată de vulgaritate, dincolo de calitățile ei evidente, o carte care devine pe alocuri prolixă pur și simplu. Ruxandra Cesereanu: Dimpotrivă, mie mi se pare că rememorarea Simonei Popescu În Exuvii, deși făcută necanonic, merge pe o structură care intră totuși În arhetip (În arhetipul copilăriei Înminunate, cu mirări și fascinații), În timp ce Mircea Cărtărescu, cu Orbitor, intră, prin pulverizarea intenționată a poveștii și prin acel puzzle de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru obiectivitate și detașare, nu mă gândeam la o anumită sterilitate afectivă, ci la atitudinea cercetătorului În raport cu o temă care, Întâmplător, i-a marcat și propria biografie. Ce se Întâmplă când ai asemenea obiecte de meditație? Poți fie să faci rememorări de genul memoriilor de Închisoare, al jurnalelor din perioada comunistă, fără aparat conceptual, fără reflecție teoretică, fie să concepi un discurs teoretic, de istoria mentalităților și a ideilor. Cel mai rău lucru care se poate Întâmpla este să combini discursurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de lingvistică ar fi continuat patru decenii? Nu avem Enciclopedia României, astăzi nu avem Dicționarul literaturii române, Atlasul lingvistic etc. Și-atunci despre ce memorie vorbim, dacă nu despre una ficțională și fictivă? O memorie promisă, dar niciodată realizată În rememorare. Ruxandra Cesereanu: Sunt reproșuri făcute și de Adrian Marino. Doru Pop: Da. Chiar asta voiam să spun. Dar Adrian Marino a fost un erou solitar. Câți dintre optzeciștii care puteau să preia efortul lui au făcut pasul acesta? Cei mai mulți au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mușchiului. Imaginii i se adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a prezenței naturii. Departe de orice naturalism, falsul „manual de călăuzit drumeții” se nutrește din nostalgia păgânismului, a arhetipalului, convertind elementele în simbolic și în spiritual. SCRIERI: Der Haiduck
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]