1,047 matches
-
ales încurajarea unor asemenea maniere de a imagina trecutul național sunt procedee prin care „suspendarea gândirii” și acceptarea clișeelor, uneori motivate ideologic, au fost intens încurajate, procedee în care birocrația a excelat. Un exemplu de dată recentă, din păcate, ilustrează reminiscențele acestei atemporalități în gândirea istorică românească în chiar rândurile Academiei Române: „Teritoriul unei națiuni reprezintă suportul unui întreg sistem de relații de intercondiționare, care se răsfrâng în activitățile umane, în desfășurarea evolutivă a vieții”. „Teritoriul națiunii, scena pe care se dsfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
24 Unul dintre cercetătorii români care au abordat `ntr-o oarecare măsură aceste probleme este Daniel Barbu, `n Șapte teme de politică românească, Editura Antet, București, 1997. 25 Citat `n Pipes, Property..., ed. cit., p. 282. Tema lui Popper este o reminiscență a discuției lui Hayek din Drumul către servitute, ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 139-153, despre tensiunea dintre „Securitate și libertate”, `n care `l citează pe Benjamin Franklin: „Cei care vor renunța la libertatea esențială pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
divinității, o reprezentare scenică, de acțiuni simbolice manifeste în mistere, o pasiune ce atrage simpatia forțelor supranaturale. Tema sportivă, acțiunea sportivă, actorii sportivi, decorul, punerea în scenă și stilul sportiv sunt codificate, realizate în vederea unei evocări exterioare și a unei reminiscențe interioare. Vizualizarea mentală a competiției devine perceptivă, gestul devine vorbire, imagine, și din nou, act direct, preț. Acțiunile sportive ar putea fi considerate ca spectacole/ drame trăite, unele ritualuri cum este primirea sportivului nou de către camarazi, sunt inițieri modernă, vizibilă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
politice, cât și din partea administratorilor activelor de stat, care au obținut avantaje patrimoniale importante din gestiunea ineficientă a acestora. Această atitudine managerială a fost caracterizată de J. Kornai prin soft budget constraits 2, stare care poate fi descrisă că o reminiscența a modului comunist de administrare a afacerilor. Odată cu prăbușirea relațiilor de comerț derulate în cadrul CAER, era ușor de anticipat că reorientarea surselor de import și a piețelor de desfacere pentru exporturi se va resfrânge direct asupra producției industriale românești, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
în romanul Vârtej (1964) se poate întrezări transpunerea ficțională a unui fragment din biografia scriitoarei (copilăria și tinerețea). Scrierea este un bildungsroman, care reconstituie aventura formării unei conștiințe prinse în vârtejul istoriei, de la evocarea copilăriei într-un târgușor patriarhal (cu reminiscențe din proza scriitorilor din Moldova sau din cea a lui B. Delavrancea în creionarea portretelor bunicilor) la aceea a uceniciei într-un magazin bucureștean și până la cotitura surprinzătoare a experienței de pe frontul din Rusia. Dat fiind caracterul puțin comun al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
Comentarii”, „Recenzii”, „Note”. Lui Lucian Blaga îi aparțin îndeobște contribuțiile de reflecție filosofica, în care se regăsesc preocupările lui dominante: Despre viitorul filosofiei românești, Getica (privitor la „particularitățile stilistice” ale spiritualității dace), Despre permanentă preistoriei (continuitatea prin vreme a unor reminiscențe arhaice), Fenomenul istoric (considerații de filosofie a istoriei), Kant și metafizica, Organism și societate (cu trasarea deosebirilor). Tot el face publice amintiri despre Mahatma Gandhi sau realizează o privire de sinteză asupra istoriografiei, din Antichitate până în epoca modernă. La rândul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
1929 devine membru în Societatea Autorilor Dramatici Români. Debutează cu o „tragedie romantică în versuri”, În preajma tronului, jucată la Teatrul Național din București, în 1894. Piesa, cu subiect „italian”, miza pe efecte violent teatrale - intrigă complicată, situații false, replici artificiale, reminiscențe ale spectacolului romantic. În 1916, tipărește Dochia și Meșterul Manole, piese dintr-o proiectată trilogie în versuri. Cea dintâi, pusă în scenă de Paul Gusty, în 1928, la Teatrul Național din București, marca cel mai împlinit moment al dramaturgului. Într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
politice etc.) și scurte articole despre instituțiile de cultură mai importante ale orașului Iași, sunt inserate un medalion Mihail Kogălniceanu, semnat de Anghel Demetriescu, versuri de St. O. Iosif și Ronetti Roman, câteva proze aparținând lui I. L. Caragiale, sub genericul Reminiscențe: Karkaleki, Baioneta inteligentă, Șah și mat!, Politică și delicatețe, Garda civică (republicări), precum și articolul C. A. Rosetti. Maria Baiulescu e prezentă cu o versiune în românește a poemului Plimbarea de Fr. Schiller. Fără precizarea traducătorului (I. L. Caragiale), apar O balercă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286017_a_287346]
-
legendelor, altfel ușor de memorat datorită versului cursiv, compoziției simplificate până la o schemă mecanică. Elogiul gestului eroic și spiritul patriotic nu pot salva textele de impresia de artificialitate dată de un limbaj inadecvat, de lipsa culorii locale, de prea bogate reminiscențe din poezia cavalerească occidentală. Rezolvarea epicului printr-un discurs, lipsa preocupării pentru individualizare - contrar intențiilor poetului - imprimă eroilor, subordonați unei retorici grandilocvente, un aer de fantoșe. Rareori istoria vorbește prezentului cu puterea pildei vii (ca în Muma lui Ștefan cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este "un orășean (...Ă care face băi de primitivism", un cărturar știutor de mitologicale: "Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...". Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se "documenta" umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
revistă română”, „Apărarea națională”, „Antisemitul”, „Secolul”, „Cronica”, „Jurnalul” ș.a. În 1902 era secretar de redacție la „Viitorul” și, poate, la „Gazeta Moldovei” din Iași. Ulterior scrie sporadic, dedicându-se mai mult activității politice. Își va tipări totuși volumele De la alții. Reminiscențe și traduceri (1915), Povestea unui vis (1925) și Pe vremea mea. 1890-1915 (1925), ultimul cuprinzând o mare parte din poezii și tălmăciri. După ce alcătuise istoricul pinacotecii și al Școlii de Belle-Arte din Iași, publică Figuri ieșene (I-IV, 1927), Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
și însemnări, dar autorul a preferat o expunere „obiectivă”, cu rare inserții propriu-zis memorialistice. Interesul este diminuat și de neglijarea cronologiei, de o anume părtinire și de unele ticuri în caracterizarea „figurilor ieșene”. SCRIERI: Fără noroc, Iași, 1897; De la alții. Reminiscențe și traduceri, Iași, 1915; Povestea unui vis, Iași, 1925; Pe vremea mea. 1890-1915, Iași, 1925; Figuri ieșene, I-IV, Iași, 1927; Iașul cultural și social, I-II, Iași, 1928-1929; Alte figuri ieșene, Iași, 1929. Repere bibliografice: Arald, „Pe vremea mea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
exotic, aspirația spre orizonturi necuprinse. Simbolismul său, apropiat de cel minulescian, înregistrează totuși o notă mai discretă, mai interiorizată. Peisajul marin, sugestiv prin imensitate și profunzime, va deveni o sursă preferată de inspirație (Pe țărmul mării, 1941). Se mai remarcă reminiscențe parnasiene (ciclul de sonete din volumul Cristale, 1936) și clasice (în poemele ce evocă vestigii ale Antichității sau în pastelul dobrogean). Deși cade uneori în manierism, neștiind să evite clișeele sau o anume monotonie, G. rămâne un poet ce se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
erou și un avocat, în care ultimul îi spune primului că un singur om l-ar mai putea deranja pe cel înavuțit: Iancu. Stavrache, condescendent, îl contrazice pe omul legii: " Aș! nu mai poate călca, săracul!". Aflăm, la capătul acestei reminiscențe textuale, că au trecut cinci ani de la sfârșitul războiului. La finalul acestei informații seci, naratorul introduce o completare tulburătoare atât prin răceala tonului, cât și prin naturalețea expunerii propriu-zise: "nimini, în adevăr, n-a supărat pe d. Stavrache, afară decât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
coagulare a personalității. În octombrie 1924, când inițiază, alături de pictorul Victor Brauner, revista 75 H.P. (al cărei „redactor” e și Stephan Roll), Voronca pare a-și fi însușit principalele repere ale programului constructivist, în direcția propusă de Contimporanul, cu anumite reminiscențe, cum am remarcat deja, futuriste sau dadaiste, încât e în stare să propună el însuși, în câteva articole-manifest (Aviograma, 1924) scrise cu destul aplomb, soluții de înnoire a limbajului poetic. În ce privește practica poeziei, momentul 75 H.P. înseamnă totuși pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în halat alb trece pe lângă tine... Lăsând la o parte faptul că intenția „absconsității” e străină autorului lui Ulise, programul său fiind, dimpotrivă, unul al revelării cât mai multor raporturi și analogii posibile între evenimente, stări și obiecte, rămâne evidentă reminiscența „canavalei” pe care se țese discursul liric și pe care o „traduce” imagistic. Comoditatea relativei linearități a cadrului ideatic-descriptiv e însă larg compensată de performanțele metaforice ce tind spre o anume independență față de acesta, cerând considerare în sine și un
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
unui jurnal în care să consemneze evenimente personale, dar păstrează o agendă în care notează istoria oamenilor care vin din țară cu mesaje și cursul întâmplărilor cotidiene. Socotește că celelalte, atât de rare, inflexiuni personale sunt un păcat și o reminiscență a scrisului în jurnalul ținut înainte de plecarea din țară. Intuiește imposibilitatea pactului autobiografic: "nu există autobiografie lineară, certă, cronologică, ci numai frânturi ca din ceață care vin spre tine în dezordine. Nu se poate să te povestești fără a pune
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Al-Qaida - ca organizație-umbrelă - trebuie tratată ca actor unitar sau ca rețea de interacțiune ce leagă mai mulți actori „locali” cu grade diferite de transnaționalizare. Mai relevantă este observația că, sub diverse forme și în diverse grade, chiar activitatea subsidiarelor sale (reminiscențele saudite și afghane, Jemaah Islamiyah indoneziană, Al-Jihad din Egipt, mai „vârstnicul” Grup Islamic Armat din Algeria, Harakat ul-Mujahedin pakistanez sau, mai nou, organizația Al-Qaida din Irak) sugerează că ele sunt „ONG ale crimei” cu un caracter transnațional accentuat sau, oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
p. 105, "...cultură liberală are nevoie mai degrabă de o de-scriere de sine îmbunătățită, decât de un set de fundamente. Ideea că se impune să aibă fundamente era un rezultat al scientismului luminismului, care era, la rândul său, o reminiscența a nevoii religioase de a avea proiecte omenești validate de către o autoritate supraomeneasca". 23 Ibidem, p. 135, " ...metafizician este cineva care consideră relevanță întrebarea "Care este natura intrinseca a . . . (de exemplu a dreptății, științei, cunoașterii , Ființei, credinței, moralității, filosofiei)?"". 24
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Anei (n. Aghenie) și a lui Gheorghe Cioclu. A urmat Filologia la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1982). Volumul La Putna mi-e drumul (1993) este un „reportaj” liric care evoluează de la pastel la odă, cu vizibile reminiscențe eminesciene. Alte versuri (Poeme de pe Valea Plângerii, 1996) sunt dedicate martirilor deportărilor staliniste sau martirajului postperestroikist (Cântec de rugă pentru Dumitru Matcovschi). SCRIERI: La Putna mi-e drumul, Chișinău, 1993; Poeme de pe Valea Plângerii, Satu Mare, 1996; Si-la-bi-sind în tainele iubirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285927_a_287256]
-
într-un registru strict intim: figuri și locuri de altădată trecute în climatul de evanescență al amintirii devin transparente jocuri de umbre, candori de contururi fluide, muzicale cantilene și „ecouri” (Cărarea pierdută, Fântâna părăsită, Remember). Versurile nu evită să mărturisească reminiscențe de lectură, dar, rămânând fidele naturii necontrafăcute a autorului, aleg o simplitate care le ferește de mode, ca și de livresc. H. a tradus din lirica lui Tagore, din Rimbaud, Eugenio Montale, Carlos Bousoño, Antonio Machado, García Lorca, Gabriel Celaya
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
lui era că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că de prin 1913, doctorul Brăescu începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea cu deosebire, urcușul abrupt, deziluziile amare, reminiscențe puternice. Citadin, deprins cu marile metropole ale Europei, iubea viața retrasă până la anonimat. Fără familie proprie, avea o accentuată vocație familială. Așa se face că în acești ani își petrecea constant verile la fratele său, Dumitrache Brăescu, notar la Galbeni
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Țop-țop, cu ilustrații de Gabriel Bratu, Craiova, 1974; Poezii, îngr. Liviu Călin, București, 1975; Versuri, îngr. și introd. C. D. Papastate, Craiova, 1978. Traduceri: Traduceri libere, Craiova, 1908; Maurice Maeterlinck, Justiția, București, [1910], Pasărea albastră, Craiova, 1920; Traduceri libere și reminiscențe din Émile Verhaeren, Henri de Régnier, Paul Verlaine, Sully Prudhomme, Edmond Haraucourt, Craiova, 1921; Anatole France, În anul 2270, București, 1925; Lafcadio Hearn, Legende japoneze, București, f.a. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Cronica literară, VLT, 1906, 22; C.Z. Buzdugan, Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
deocamdată nervuri, trasee spre moarte". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V. P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu al său "Concept de nostalgie".) Abordând personalitatea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mirabil al Americii, The Wonderland. Astfel, unii și-au păstrat superstițiile și visele (Copacul emigrației și prezentul continuu), alții, metehnele și proastă educație (Programări, Botez cu cântec, Femeile mele), esticii, precum povestitoarea din Vinovat în America, spaimă de autoritățile statului (reminiscența a traiului sub regim dictatorial), iar scriitorii (români, în speță), vanitățile, egolatria, invidia și frustrările (Premianții și maestrul). Mai puțin inspirată este utilizarea, de-a lungul acestor povestiri, a celor mai vehiculate clișee despre civilizația americană și the American life
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]