2,674 matches
-
în întregul proces de cercetare”, se utilizează eșantioane de dimensiuni mici, din cauza dificultăților cu care sunt obținute datele, duratei relativ mari de culegere a informațiilor etc. Pe de altă parte, trebuie menționat că, „în cazul cercetărilor calitative, nu prezintă importanță reprezentativitatea statistică a eșantionului.”<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 205. footnote> Principalele avantaje <footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 143. footnote> ale unei abordări calitative sunt următoarele: 1) este rapidă, pentru că informațiile sunt culese de la un eșantion
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
p. 143. footnote> ale unei abordări calitative sunt următoarele: 1) este rapidă, pentru că informațiile sunt culese de la un eșantion de dimensiuni reduse (10 70 de persoane), iar prelucrarea datelor nu este un proces complex și nu necesită mult timp; 2) reprezentativitatea eșantionului, în raport cu colectivitatea statistică studiată, nu este indispensabilă; 3) nu este la fel de costisitoare ca un studiu cantitativ; 4) oferă posibilitatea inventarierii comportamentului, atitu dinilor, percepțiilor despre un anumit fenomen sau proces etc. Factorii determinanți ai competitivității economice 142 Limitele<footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
28. footnote> De precizat faptul că validarea rezultatelor sondajului este garantată de o serie de factori care pot fi grupați în două categorii, și anume: <footnote Ibidem, pp. 152-153. footnote> a) din punct de vedere statistic, validarea sondajului depinde de: reprezentativitatea eșantionului (dată de metoda de eșantionare utilizată); mărimea eșantionului (determină precizia rezultatelor). Totuși, trebuie precizat că un eșantion mic poate fi reprezen tativ în măsura în care respectă structura (caracteristicile) colectivității, după cum, un eșantion mare poate fi nereprezentativ.<footnote M.C. Demetrescu, op. cit., p.
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
calitative și cele cantitative nu trebuie să fie privite în competiție, ci considerate complementare.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 89. footnote> 3.3. Constituirea eșantionului - alegerea metodei de eșantionare Cea mai importantă caracteristică a eșantioanelor utilizate în cercetări este reprezentativitatea, <footnote Ibidem, p. 505. footnote> deoarece „eșantioanele nereprezentative pot duce la rezultate eronate și, în orice caz, nu oferă posibilitatea generalizării.”<footnote M.C. Demetrescu, Marketing, op. cit., p. 27. footnote> În vederea obținerii unui eșantion care să constituie o entitate reprezentativă trebuie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
un cod specific, un proiect relativ unitar. Faptul de a fi fost prezent, pe de altă parte, cu contribuții substanțiale, În aria tuturor mișcărilor românești de avangardă afirmate În deceniul al treilea Îi asigură Într-o și mai mare măsură reprezentativitatea: itinerarul său creator se identifică, În esență, cu cel al avangardei Înseși, de la primele deschideri (realizate prin gruparea Contimporanul) spre un program care, sub dominantă constructivistă, admitea elemente expresioniste, futuriste sau dadaiste, pînă la tot mai evidentele apropieri de suprarealism
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
observînd că, la fel cu majoritatea militanților mișcării, și Voronca se „clasicizează” Într-o fază mai tîrzie a creației și gîndirii sale (Ultimele sale poeme românești sînt... sonete!). Pe de altă parte Însă, avem aici o dovadă a deplinei sale reprezentativități pentru o avangardă literară pe drept cuvînt definită prin formula integralistă a „sintezei moderne” sau, mai recent, prin aceea a unui „avangardism prudent”, ca „tentativă de a transforma negativismul tipic avangardist Într-o afirmare constructivă” sau „experimentalistă”. În această ultimă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
alegerea sistematică a partidelor care au mesaje de acest tip și de conținutul protestelor de-a lungul anilor. Așa cum vom vedea, colectivitățile care au contat în redistribuire au fost prin excelență alcătuite din bărbați. În regimurile democratice, partidele care vor reprezentativitate trebuie să țină seama de preferințele electoratului. Așa se face că, în absența unei opoziții externe ferme 27, în România, câștig de cauză a avut strategia unei reforme economice foarte lente care a favorizat un fenomen pe care îl voi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Limitele memoriei umane 152 6.4. Procesarea și interpretarea informației 154 7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinie 156 Capitolul V Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
itinerarelor (random route) 184 4.4. Alegerea persoanei de anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203 4.2. Teste de semnificație pentru eșantioane mici 209
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203 4.2. Teste de semnificație pentru eșantioane mici 209 5. Câteva greșeli frecvente privind reprezentativitatea 211 5.1. Marja de eroare - un indicator al preciziei a cărui valoare nu o poate garanta nimeni 211 5.2. Cum lucrăm cu datele de sondaj 215 Capitolul VII Designul anchetei și prezentarea rezultatelor 223 1. Pregătirea investigației 223
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arăta mai jos - și multe limite, deformări și, deci, riscuri cognitive. Dar, ca principiu, un astfel de comportament este rațional și, pentru nevoile curente ale omului obișnuit, suficient de productiv. Un exemplu, pe care cogniția socială îl plasează în cadrul euristicii reprezentativității, îl constituie următorul raționament: cu cât un individ este mai asemănător cu membrul tipic al unui grup, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să aparțină grupului respectiv. Practica de zi cu zi, precum și studiile experimentale arată cât de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construit dinainte. Construcția, folosirea (aplicarea) și exploatarea chestionarelor se face în maniere cu totul specifice, diferite de cele ce se folosesc în cazul ghidului de interviu. 3. Prin modul de alegere a persoanelor investigate, ancheta urmărește să satisfacă cerința de reprezentativitate, în sensul statistic al termenului, a eșantionului în raport cu o populație incomparabil mai mare. Altfel spus, alegerea indivizilor anchetați trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera, cu o marjă de eroare rezonabilă și cu un risc
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu le au etc. Exagerând un pic, am putea spune că individul anchetat este individul mediu, obișnuit, iar cel intervievat este cel deosebit, atipic. 4. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare, ancheta se realizează, de regulă, pe eșantioane mari, în vreme ce interviului îi sunt supuși un număr mult mai redus de indivizi. Eșantion mare înseamnă de ordinul sutelor sau, mai frecvent, miilor de persoane; loturile supuse interviurilor cuprind, cel mai frecvent
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebări. Din acest motiv, răspunsurile libere la întrebările numite „deschise” (cele fără variante de răspuns prestabilite) trebuie aduse, după efectuarea investigației, la forma „închisă” și prelucrate ca și acestea. Valoarea informației obținute prin anchetă se exprimă și prin gradul de reprezentativitate al eșantionului anchetat. Deci ancheta presupune și o evaluare statistică a măsurii în care rezultatele obținute (medii, proporții, coeficienți de corelații etc.) aproximează pe cele din populația de referință. În cadrul interviului, calculul frecvențelor se face doar în situații cu totul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Deci ancheta presupune și o evaluare statistică a măsurii în care rezultatele obținute (medii, proporții, coeficienți de corelații etc.) aproximează pe cele din populația de referință. În cadrul interviului, calculul frecvențelor se face doar în situații cu totul deosebite, iar problema reprezentativității statistice nu se pune. 7. Interviul este o metodă ce uzează prin excelență de tehnici orale, de preferință față în față (și mai greu prin telefon), pe câtă vreme ancheta se poate realiza și în scris, în sensul că subiectul răspunde completând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
număr mai mare de persoane și conduse cu instrumente relativ rigide (repetându-se practic aceleași întrebări) se apropie de anchetă, nu doar prin acest caracter formal al lor, ci și pentru că ele dobândesc și alte caracteristici ale acesteia (o anumită reprezentativitate, de exemplu). 3. Ancheta și sondajele de opinietc "3. Ancheta și sondajele de opinie" Termenul „sondaj” este, în general, sinonim cu cel de „cercetare selectivă” sau de„eșantion(are)”. Cumpărătorul alege prin sondaj un obiect dintr-o mulțime spre a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adeseori, însăși descrierea fenomenelor este realizată doar în linii foarte generale, fără detalieri și particularizări. d. Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple și clar structurate și pe eșantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările cu caracter general urmărite. e. Sondajele de opinie se realizează, de regulă, de către institute specializate, la comanda unui beneficiar ale cărui interese sunt altele decât cele științifice. În momentele când o problemă stârnește un mare interes, iar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posibilități de interpretare. Mai întâi, deși recunoaștem - și nici nu putem altfel - importanța institutelor de sondaj sau a celor statistice în producția națională de sondaje, e clar că ele nu epuizează sfera unităților capabile să realizeze sondaje de opinie cu reprezentativitate națională, fără a mai pune la socoteală diversele investigații cu sferă locală, efectuate de nenumărate tipuri de firme, instituții sau persoane private. Inclusiv activitățile la scară națională se fac și de către alte unități, cum ar fi colectivele de cercetare academice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în mai puțin de 20 de ore, performanță practic imposibil de atins prin alte mijloace. Legat de aria de acțiune, subliniem faptul că această relație facilă cu o persoană dinorice colț al țării (firește, în condițiile generalizării telefonului) permite ameliorarea reprezentativității eșantionului, în condiții egale. Într-adevăr, anchetele la scară mare folosesc proceduri de alegere a eșantionului care includ, ca un pas aproape obligatoriu, ceea ce din punct de vedere tehnic se numește eșantionare multistadială, care înseamnă alegerea mai întâi a unui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a unui set de grupuri de indivizi (localități, străzi, secții de votare etc.) și apoi, numai dintreacestea, a persoanelor investigate. Cum vom arăta în secțiunea destinată eșantionării, acestprocedeu, la care se recurge din motive de cost, timp și personal, reduce reprezentativitatea eșantionului. Oricum am privi lucrurile, costul unei convorbiri telefonice este mai redus decât cel reclamat de deplasarea unui operator pe teren, chiar și atunci când subiecții sunt grupați. După aprecierile autorilor consultați de noi, cheltuielile reclamate de o anchetă prin telefon
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ai familiei, colegi de muncă etc. 6. Unele forme ale tehnicii discutate aici, în speță cea prin poștă, permit, analog anchetei telefonice, o dispersie teritorială mai mare a subiecților aleși, ceea ce înseamnă nu doar avantaje de cost, ci și de reprezentativitate a eșantioanelor alese inițial, datorită faptului că nu mai e nevoie să se facă apel la procedura eșantionării multistadiale sau de grup, care afectează negativ calitatea eșantioanelor. Dincolo de aceste note pozitive, la care probabil se pot adăuga și altele, ancheta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numai persoane expuse direct la impactul acestora. Se constituie astfel un public a cărui singură caracteristică regăsită la toate persoanele ce formează grupul este aceea că ele sunt afectate de o aceeași problemă. Și atunci, pentru a asigura o oarecare reprezentativitate, este de dorit ca invitații la discuții să fie diferiți sub aspectul altor caracteristici. Bunăoară, dacă interesează percepția și reacția locuitorilor unui cartier față de construcția unui așezământ cultural, participanții vor fi locuitori ai cartierului (trăsătura comună), din diferite puncte ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau soluții. Dar avantajele și dezavantajele oricărei metode nu pot fi evaluate la modul abstract și absolut, ci doar comparativ cu altele și numai înțelegând exact ceea ce poate oferi fiecare metodă. Este absurd să se reproșeze interviului că nu realizează reprezentativitate eșantionului de persoane alese, după cum este absurd să se impute anchetei, să zicem, caracterul atomist sau rigiditatea instrumentului. De aceea, pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este aceea de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
erau ajustate, corectate cu ajutorul acestui studiu selectiv. În prezent, în această țară s-a renunțat la forma clasică a recensământului, noua formulă de investigare a stării populației bazându-se într-o măsură și mai mare pe principiul tehnicilor selective. 2. Reprezentativitatea eșantionuluitc "2. Reprezentativitatea eșantionului" Din cele spuse până acum, s-a înțeles că eșantionul trebuie să posede o calitate esențială, numită, în general, reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]