1,934 matches
-
alte diagnostice medicale: întârziere în dezvoltarea limbajului; stare generală de sănătate: bună; diagnostic psihologic: întârziere ușoară în dezvoltarea psihică pe fondul deficienței auditive și lipsei de stimulare cognitivă, gândire concret intuitivă, memorie mecanică, atenție fluctuantă, imaginația slab dezvoltată, la nivel reproductiv, imaturitate afectivă, voință slab dezvoltată; diagnostic educațional: capacitate redusă de concentrare a atenției și mobilizare a efortului, instabilitate psihoafectivă; subiectul este protezat auditiv la ambele urechi. 3. Ancheta socială: Familia naturală era formată din tatăl, mama și cinci copii. În
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
evidentă în special atunci când încearcă să rezolve diverse sarcini de lucru. Memoria motrică este slab dezvoltată. Mai bine reprezentate sunt capacitățile mnezice afective și plastic-intuitive. Memoria verbal-logică este relativ bună. Reactualizarea se face în general ușor. Imaginație cu caracter predominant reproductiv. Gândire operațional-concretă. Structurează un câmp perceptiv pe bază de reprezentări mintale. Nu prezintă deficiențe cognitive - vârsta mintală este concordantă cu vârsta cronologică. Voința îi permite să depășească problemele inerente legate de tulburarea de limbaj. De cele mai multe ori perseverează în realizarea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de o hiperkinezie moderată. Memoria motrică este slab dezvoltată. Mai bine dezvoltate sunt capacitățile mnezice afective și plastic-intuitive. Memoria verbal-logică nu poate fi evaluată datorită tulburărilor limbajului expresiv. Reactualizarea unor itemi engramați se face relativ ușor. Imaginație cu caracter predominant reproductiv. Are puține elemente imaginative în joc sau în alte activități spontane. Gândire preoperațională. Orientarea în spațiul cotidian este relativ bună. Nu prezintă deficiență mintală propriu-zisă. Voința nu este exersată. Nu perseverează în realizarea sarcinilor care îi sunt propuse, se angrenează
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică. Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Este foarte solicitată imaginația reproductivă, elevul fiind pus adesea în situația de reconstitui imaginea unor realități. Se disting două stadii ale imaginației la școlarul mic: unul inițial, definitoriu pentru primele două clase și altul determinat de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și practica educativă sunt factori care duc la luarea unor asemenea decizii. Andrei Marga considera următoarele direcții de acțiune ca fiind relevante pentru reforma educației: * „reducerea cantității informative a programelor de învățământ și compatibilizarea europeană în domeniul curricular; * convertirea învățământului reproductiv într-unul de factură creativă; * ameliorarea infrastructurii și generalizarea comunicațiilor electronice; * crearea de parteneriate productive între școli pe de o parte și între instituțiile de învățământ și mediul economic, administrativ și cultural; * managementul educațional orientat spre competivitate și performanță.” În
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și culegătorilor actuali variază notabil. Estimările obișnuite<footnote Numerele magice rămân cele propuse de Birdsell: 5 membri pentru o familie nucleară; între 20-70 membri pentru un grup regional, asociat cu o locație specifică; o unitate supraordonată viabilă genetic în termeni reproductivi, cuprinsă între 150 și 200 de indivizi; un “trib”, în termeni dialectali, cu o populație medie de 500 de indivizi (cf. Gamble 1999: 437). footnote> propun, pentru aceste grupuri, o medie de cincizeci de persoane (Marlowe 2005), însă dimensiunea grupurilor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a hranei a fost pusă pe seama necesității de optimizare a exploatării resurselor<footnote Tendința recentă a ecologiei behaviorale este cea de a minimaliza cooperarea și de a sublinia interesul acut al bărbaților în a și „semnala”, prin succesul vânătoresc, potențialul reproductiv: împărțirea vânatului nu s-ar concentra, astfel, către propria familie, complementaritatea celor două sexe la nivel de cuplu fiind mai mult decât discutabilă (Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reevaluările recente susțin, însă, mai degrabă interpretarea tradițională, în care interesele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
împărțirea vânatului nu s-ar concentra, astfel, către propria familie, complementaritatea celor două sexe la nivel de cuplu fiind mai mult decât discutabilă (Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reevaluările recente susțin, însă, mai degrabă interpretarea tradițională, în care interesele reproductive, fără a fi ignorate, se găsesc imbricate într-o rețea cauzală complexă (ex. Marlowe 2005, 2007). footnote>. Ea nu poate fi separată de existența unui inventar tehnologic aparte și de o anume specializare<footnote Această specializare a inventarului poate merge
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
atât de timid? O primă explicație ar putea consta în ineficacitatea rețelelor de reproducție stabilite între diversele populații umane izolate, ceea ce ar fi putut genera un spor demografic cu o medie mult sub cele înregistrate etnografic, mai ales dacă energia reproductivă a grupurilor era și ea foarte restrânsă. O astfel de interpretare se poate, însă, susține cu greu, cel puțin pe durata paleoliticului superior, în care abundă dovezile privind existența unor rețele de contact între populații foarte distante. Chiar și pentru
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cu excepția celei refugiate în zone tropicale (Ambrose 1998). Ideea unei demografii sincopate este întărită de analizele genetice, care tind să favorizeze ipoteza că umanitatea actuală rezultă dintr-un nucleu foarte mic de populație (un număr efectiv de adulți cu capacitate reproductivă de aproximativ 10.000), a cărui expansiune s-a realizat între 80.000 și 30.000 ani (Boone 2002: 22, dar vezi și Harding & McVean 2004). footnote> Graficul demografic paleolitic nu poate fi, așadar, cel al unei creșteri gradate, punctată
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
comportamentului lor către aprovizionarea de la distanțe mai mari, în cel de-al doilea. Diferența dintre aceste modele nu este însă trivială, dimpotrivă: ea susține două tendințe de interpretare pe termen lung a efectelor evolutive pe care le-au antrenat interesele reproductive divergente ale celor două sexe și oferă cadrul unor interpretări contrastante pentru probleme cheie, precum encefalizarea, diviziunea pe sexe a activităților, adoptarea alimentației carnate și împărțirea hranei (Gowlett 1997). În timp ce primul model sugerează un debut timpuriu al relațiilor stabile între
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o exploatare generică a energiei acestora, sub forma schimbului hrană-sex (Powers & Watts 1996). Succesul „conspirației” ar fi depins, pentru acești din urmă autori, de soliditatea alianțelor dintre frați și surori, ca și de prezența femeilor înrudite, dar aflate dincolo de vârsta reproductivă, capabile să sprijine tânăra mamă („ipoteza bunicii”) <footnote Probabil că cea mai acută problemă a acestui model o reprezintă posibilitatea coexistenței efective a trei generații în paleoliticul inferior. Dacă nu se poate ignora prezența unor presiuni selective, sociale, care au
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ipoteza bunicii”) <footnote Probabil că cea mai acută problemă a acestui model o reprezintă posibilitatea coexistenței efective a trei generații în paleoliticul inferior. Dacă nu se poate ignora prezența unor presiuni selective, sociale, care au încurajat supraviețuirea femeilor dincolo de vârsta reproductivă, nu este mai puțin adevărat că victoria acestui sistem nu poate fi statuată, fie și din motive documentare, înainte de paleoliticul superior. Chiar și atunci, ea apare ca o consecință a creșterii în longevitate a ambelor sexe (cf. Caspari & Lee 2004
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în biologie (Knight 2008). footnote>. Războiul tacit dintre sexe, pare așadar să dispună de o istorie lungă, „detronarea” (cf. Knight 1991) acuzată de feminism fiind, în fapt, târzie și cu siguranță reciprocă: ea survine după o venerabilă exploatare a intereselor reproductive ale bărbaților. Apariția diviziunii pe sexe a activităților la primele hominide, fără echivalent în lumea primatelor, este, în fapt, motivată de schimbările clare suferite de fiziologia reproductivă a femeilor, evidente prin encefalizarea masivă a noilor născuți, creșterea în durată a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
târzie și cu siguranță reciprocă: ea survine după o venerabilă exploatare a intereselor reproductive ale bărbaților. Apariția diviziunii pe sexe a activităților la primele hominide, fără echivalent în lumea primatelor, este, în fapt, motivată de schimbările clare suferite de fiziologia reproductivă a femeilor, evidente prin encefalizarea masivă a noilor născuți, creșterea în durată a ciclului de viață și reducerea dimorfismului sexual al ambelor sexe, deja clar vizibile la Homo erectus (McHenry 1996). Mărirea semnificativă a masei cerebrale acum aproximativ 2 milioane
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sexului feminin trebuie să fi jucat un rol cheie în configurarea primelor societăți umane, chiar și fără insistența acordată „conspirației” sau „grevei sexuale” (Knight 1991). În acest sens, nici apariția unor comunități patrilocale nu ar putea fi redusă la interesele reproductive ale bărbaților: ele au reprezentat aranjamente sociale convenabile indivizilor de ambe sexe, ca și apariția timpurie a asocierilor (cel puțin formal și „în serie”) monogame (cf. Clark 1997; Kaplan et al. 2000; Quinlan 2008). Evoluția ulterioară a acestei configurații sociale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din rațiuni de succes reproductiv, chiar și fără certitudinea paternității, sexul masculin preluase responsabilitatea suplimentării aportului de hrană al femeilor și copiilor (Gowlett 2008). Diviziunea activității pe sexe, cel puțin în raport cu exemplele etnografice, trebuie să fi rămas, însă, moderată, atât de maturizarea mai rapidă a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
inițiatice, ar putea să o sugereze la prima vedere, ca pe o creștere multiplă în importanța lor economică și socială, care s-a realizat în același timp cu cea a unora dintre bărbați. Abundența reprezentărilor de femei în ipostaza lor reproductivă nu girează și corolarul, de altfel popular, al reducerii lor la ipostaza domestică de „mamă”. Tratamentul funerar (Harrold 1980) și prezența în contexte ceremoniale a ambelor sexe trimite către o formulă mult mai echilibrată, în care cristalizarea ierarhiei le privește
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
procesele psihice, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. C.Pufan specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate dominant prin suport vizual, imaginația este reproductivă, memoria este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți în decodarea semantică<footnote Pufan C. (1982), Elemente de surdopsihologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București footnote>. Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
30/1000/an și, respectiv, de 21/1000/an. D. Prevalența și incidența toxoplasmozei la pacienții cu imunosupresie Seroprevalența anticorpilor între diferitele populații se poate modifica semnificativ în timp. Acest lucru are o importanță particulară la femeia cu vârstă fertilă, reproductivă. De exemplu, în 1970, 24% din femeile de vârstă fertilă din Palo Alto, California, au fost seropozitive. Rata prevalenței în 1988 a fost de 10%. Rate mai mari de 50% s-au întâlnit la femeile de vârstă fertilă din Europa
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
scrie citeț, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm mai încet decât cel conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are caracter voluntar și conștient, elevul are dificultăți la memorarea mecanică; este prezentă funcția imaginativă și dimensiunile reproductivă și creativă ale imaginației. Aptitudinea de a învăța este dezvoltată conform vârstei, prezintă aptitudini speciale pentru muzică. Motivația școlară este redusă datorită procesului de autoapreciere care denotă scăderea stimei de sine, lipsă de încredere în propriile puteri la care se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
exprimă bine, scrie bine, mai puțin caligrafic, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm adecvat, conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are caracter voluntar și conștient, elevul nu are dificultăți; este prezentă funcția imaginativă și dimensiunile reproductivă și creativă ale imaginației. Aptitudinea de a învăța este dezvoltată conform vârstei, prezintă aptitudini speciale pentru computer. Motivația școlară este bună, excepție fac orele de limba franceză- lipsă de încredere în profesor din cauza evaluarii negative primite de la profesor; - ritmul nictemeral
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mediului, ci și baza resurselor primare și alternative pentru om (hrană, adăpost, materie primă, produse pentru tratarea unor boli etc.). Diversitatea genetică constă în variațiile genetice ale indivizilor, populațiilor și speciilor de pe Terra. Diversitatea genetică constituie suportul pentru menținerea capacității reproductive a speciilor, pentru asigurarea rezistenței la boli și intemperii, pentru capacitatea de adaptare la condițiile de mediu și de supraviețuire în cazul unor dezastre. Ea prezintă o importanță deosebită pentru agricultură și zootehnie. Diversitatea ecosistemică reunește variațiile comunităților ce formează
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
anului 1730. La începutul secolului al XX-lea, numărul de balene albastre (Balenoptera musculus) din Oceanul Înghețat de Nord depășea 200.000 de exemplare. Vânătoarea acestei specii s-a făcut într-un ritm care a depășit cu mult capacitatea ei reproductivă. Numai în 1930 au fost vânate 29.400 de exemplare. Numărul lor s-a redus atât de mult încât, din 1964, s-a interzis prin legi internaționale vânătoarea acestei specii. Vânătoarea cetaceelor a continuat însă cu alte specii de balene
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
existând posibilitatea nașterii unor produși metiși, Întrucât au același număr de cromozomi. Lupul are un rol deosebit În transmiterea materialului genetic prețios ce-l posedă, mai ales prin Încrucișarea cu câinele, cu care este perfect compatibil din punct de vedere reproductiv. Este un bun sanitar Întrucât curăță natura de cadavre (necrofagă și contribuie la menținerea echilibrului ecologic și la realizarea unei selecții naturale riguroase În rândul celorlalte animale sălbatice, prin Însușirea sa de a fi un excelent vânător. Principalul dușman al
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]