1,025 matches
-
al cunoașterii, a cărui curgere neîncetată nu e accesibilă decît într-o stare de grație. Așa cum au subliniat în repetate rînduri Claude Lévi-Strauss și Georges Dumézil, între alții, nu există mituri originare univoce, imuabile, mitul însuși înscriindu-se în logica rescrierii determinate de transmiterea orală, de numeroasele variante scrise, de adaptările cerute de diverse forme discursive, de sociolectele în vigoare într-o anume epocă sau regiune. Deci mitul se întîlnește cu literatura la nivelul rescrierii, al circulației sensului între identitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mitul însuși înscriindu-se în logica rescrierii determinate de transmiterea orală, de numeroasele variante scrise, de adaptările cerute de diverse forme discursive, de sociolectele în vigoare într-o anume epocă sau regiune. Deci mitul se întîlnește cu literatura la nivelul rescrierii, al circulației sensului între identitate și diferențe, al jocului între repetiție și variație. Adică la nivel de structură de mecanism esențial de funcționare a spiritului uman. Și de nouă paradigmă culturală, în care produsul finit, oricît de reușit, e secundar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Denis Donaldson, erou al IRA și bun prieten al său, să facă un joc dublu timp de 25 de ani, fiind și agent al serviciilor secrete britanice, fără să trezească nici urmă de bănuială. Romanul Întoarcerea la Killybegs este o rescriere a celui dintîi dar, de această dată, din punctul de vedere al trădătorului. Ipostază infinit mai complexă și mai dificilă, pentru că, dincolo de empatia autorului pentru eroul-personaj care îl bîntuie, îndoielile se strecoară tot mai insidios în mintea cititorului. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
post-" și "pre-", și care să fie echivalentă cu aceea a postmodernului: "réécrire la modernité". În acest sens, postmodernul nu mai este o etapă eminamente nouă, ce urmează după modernitate, ci doar o reevaluare radicală a celei din urmă, o rescriere (și aici concepția habermasiană și cea lyotardiană își pot găsi un alt punct de convergență). Referindu-se la temporalitatea modernă și la caracteristica acesteia de a se depăși, de "a se extenua", faptul ca "postmodernul să fie deja implicat în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a se extenua", faptul ca "postmodernul să fie deja implicat în modern" i se pare firesc, deoarece "prin constituția sa și fără încetare, modernitatea este plină de postmodernitatea sa"128, la fel cum postmodernitatea "nu este o epocă nouă, ci rescrierea câtorva trăsături revendicate de modernitate și în primul rând pretenția sa de a-și fonda legitimitatea pe proiectul de emancipare a umanității prin știință și tehnică"129. În susținerea aceleiași idei a schimbării registrului înțelegerii noțiunii de postmodern, Mike Featherstone
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
post-" o despărțire de principiul progresului general al umanității, simbolul eșecului proiectului modern fiind preluat de la Adorno și desemnând Auschwitz-ul, în timp ce a treia notă interpretează postmodernismul nu în termenii repetării și revenirii la modernism, ci în aceia ai analizei și rescrierii, astfel încât aici prefixul "post-" este înlocuit cu "ana-" (analiză, anamneză, anagogie etc.). Chiar dacă este ferm convins că proiectul modern a suferit o autoimplozie prin negarea în practică a tuturor ideilor sale diriguitoare, Lyotard manifestă de foarte multe ori o atitudine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
univocă; ea pare a fi de consecință, dependență, dar în același timp și de autonomie, iar dacă istoria culturală este privită ca un palimpsest, dialogul perpetuu dintre vechi și nou este unul deja presupus. În aceeași măsură este implicită și rescrierea istoriei culturale însăși, cu diversele contaminări voluntare sau involuntare dintre multiplele curente și idei, astfel încât perioadele sau curentele "pure" par a nu exista. Relația modernismului cu postmodernismul nu poate fi suspendată; în același timp, modul în care este gândită și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnifică o mișcare de come back, de flash back, de feed back, adică de repetare, ci un proces în "ana-", un proces de analiză, de anamneză, de anagogie și de anamorfoză, care elaborează o "uitare inițială""204. Această analiză sau "rescriere a modernității" nu reprezintă întoarcerea la o origine care conferă sens și care ar trebui revalorificată, și nici depășire sau sfârșit al său, ci dechiderea către sensurile care pot apărea în prezent, dar fără voința de a le ascunde originea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poziționări și idealuri. 9. Performanța, participarea. Aceste două concepte surprind procesualitatea fenomenului postmodern, relația sa cu temporalitatea și cu publicul. Textul postmodern nu este conceput ca fiind terminat, complet și închis într-o structură unică, ci, dimpotrivă, el invită la rescrieri, revizuiri, chiar contestări, dovedindu-și caracterul profund interactiv și necesitând participarea activă a receptorului la constituirea sensului său. În această înțelegere, moartea autorului conduce la nașterea cititorului (Barthes), care are de "umplut" multe dintre căsuțele lăsate libere de către scriitura postmodernă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înseamnă în primul rând că "un text se scrie cu texte și nu numai cu fraze sau cuvinte"270 (s. a.). Cu toate acestea, intertextualitatea nu presupune originarea unui text în alte texte, copierea sau "inspirarea" din ele, ci fenomenele de rescriere, recitire, reinterpretare, uneori complet involuntare. Intertextualitatea pare a fi o instanță obligatorie a oricărei scrieri, o componentă a textului, care presupune trei niveluri principale: 1) stratul profund, scriitura, ca "punere în scenă și înglobare a reprezentării"; 2) stratul intermediar, intertextualitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din Uniune. Avînd în vedere toate aceste aspecte, este oare imposibil ca această filosofie să fie transpusă într-un text clar? În orice caz, pentru a da o formă constituțională, juriștii nu par a întîmpina dificultăți insurmontabile în procesul de rescriere a tratatelor 55. Dificultatea este, bineînțeles, nu de natură juridică, ci de natură politică. Anumiți conducători se tem de existența unui text care să constituționalizeze atît un nou compromis, cît și compromisurile anterioare. Se pot înțelege astfel anumite reacții politice
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. [...] Dincolo de moară începea Căpriștea: un pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care numai necuratul trăgea brazdă cu coarnele". Sugestia diabolicului este augmentată prompt, într-o rescriere răsăriteană, din perspectiva ortodoxismului, a pactului faustic: "În Alăutești, în nopțile de vreme rea, torcătoarele spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse sufletul Satanei pentru nu știu ce veacuri de viață; că Ucigă-l-Crucea întinsese, în iazul morii, sufletelor creștinești, un laț
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai vechea regină libiană. O altă sursă europeană a vampirului feminin ar fi cea oferită de poemul romanticului Samuel Taylor Coleridge, Christabel, care conține, in nuce, chiar și relația dintre vampir și protejata hipnotizată a acesteia (cuplul Geraldine-Christabel devine, în rescrierea lui Eliade, cuplul Christina-Simina). Iar, dacă este să împing discuția privitoare la hipotextele posibile ale romanului Domnișoara Christina până la preromantismul german, ar trebui menționate cel puțin cele trei poeme care, potrivit lui Jörg Waltje, "au devenit cele mai influente pentru literatura
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unor atacuri destul de neplăcute. Fie li se imputa "tinerețea" și modestele contribuții aduse de ele, fie că ar înșela interese precum prosperitatea, pacea ori războiul, egalitatea, discriminarea rasială sau sexuală ș.a. S-a ajuns ca istoricilor să li se ceară rescrierea istoriei lumii și a SUA din perspectiva dominației și exploatării exercitată de anumite națiuni asupra altora. Psihologilor li se spunea să dovedească structura paranoică a politicienilor americani antisovietici. Politologii trebuia să-i prezinte drept naționaliști pe nord-vietnamezi sau să nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o formă interioară a continuității, ci, cum voi încerca să arăt în continuare, răspunsul chemării de dincolo de lume, semn al „nerăbdării“ timpului și formă a clipei iluminării (Jetzt der Erkennbarkeit). Teologia politică a lui Benjamin poate fi văzută ca o rescriere a scenariului eschatonului iudaic, având însă o importantă aplicație în orizontul criticii culturale. În acest punct se poate insera și intenția încercării de față: aceea de a identifica, între personajele lumii urbane, anumite exemple de „gesturi“ teologico politice. Experiența flaneurului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
textului, vizare a unui sens pentru care textul este un pretext, ci considerarea imanentă a textului ca urmă a unei infinități de alte texte legate prin similarități. „Ascunsul“ vizat prin lectură nu este o formă ideală, eterogenă în raport cu materialitatea textului. Rescrierea proiectului kantian pe care o anunță Benjamin respinge această înțelegere. Mai degrabă, textul este el însuși o materialitate „ideală“, o funcție alegorică infinită pe care actul lecturii o transpune în experiență. În același fel, flaneurul „citește“ orașul ca alegorie istorică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
privirii care dislocă formulele împietrite ale străzii, ale mărfurilor sau ale mulțimii și le sesizează pe toate acestea în mod alegoric. Exercițiul unei astfel de priviri este mesianic prin excelență: memoria colectivă, involuntară este adusă în joc ca fundal al rescrierii fantastice a spațiului urban. Preistoria și post istoria modernității se întâlnesc, dialectic, în gestul acestei rescrieri. În fine, încă o precizare. La începutul lui Berliner Chronik, Benjamin enumeră personajele care i-au servit drept „ghizi“ în des coperirea orașului („die
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
toate acestea în mod alegoric. Exercițiul unei astfel de priviri este mesianic prin excelență: memoria colectivă, involuntară este adusă în joc ca fundal al rescrierii fantastice a spațiului urban. Preistoria și post istoria modernității se întâlnesc, dialectic, în gestul acestei rescrieri. În fine, încă o precizare. La începutul lui Berliner Chronik, Benjamin enumeră personajele care i-au servit drept „ghizi“ în des coperirea orașului („die... die mich in die Stadt einge führt haben“). Tema este importantă, întrucât schițează, de fapt, un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Război Mondial, cu fuga lui Horia Sima peste hotare și cu execuția Generalului Ion Antonescu la 1 iunie 1946. Instaurarea comunismului imediat după și intensificarea acestuia prin propagandă au făcut ca istoria mișcărilor de dreapta să fie cercetată prin prisma rescrierii din perspectiva luptei de clasă (Fătu, Spălățelu 1971). Ceea ce se anunța interesant pentru aceste mișcări, cauza popularității și a rapidei lor ascensiuni a fost faptul că leagă problemele politice de devenirea istorică și identitară a poporului român, un subiect sensibil
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
special în The Four Zoas și în Jerusalem, abate atenția lectorului de la dezvoltarea intrigii. Simultan, Blake utilizează commoratio (sublinierea unei idei prin repetiție), mai ales in profețiile timpurii: de pildă, întregul fir epic din The Book of Los este o rescriere a poemului The Book of Urizen din punctul de vedere al lui Los. Nu în ultimul rând, ar trebui menționată utilizarea aptronimelor: Dr Sawbones din [An Island în the Moon] este un exemplu concludent. Odată încheiate preliminariile demonstrației, pot intra
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
găsesc cît de cît fidel, Sau dacă versurile mele nu sînt destul de bun model, Măcar am deschis calea: Vor putea și alții să lucreze asupra lor, Iubiți ai înaintașilor, terminați lucrarea! Miza poeziei o reprezintă permanenta reînnoire a modelelor ancestrale, rescrierea textelor imemoriale. Noutatea unei epoci este implicit alta față de tradiția universală a genului. P. Brunet (1975) notează: "Prima imagine a fabulei este dată de arhaismul ei. Fabula nu este doar un gen literar, ci mai mult chiar, ea este originea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat de centrul de orientare vizual; 2) rescrierea descrierii din punct de vedere alternativ al celor doi descriptori. Textul nr. 1 Pierre se plictisea singur în cameră. Stînd nemișcat, își privea pantoful. Acesta era așezat pe birou, în fața sa. Era un mocasin de culoare neagră. Văzut dintr-o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
8. Elevii care întreprind scrierea unei nuvele științifico-fantastice trebuie să descrie nava spațială a pămîntenilor. Parcurs 1) Descrierea navei spațiale. 2) Observarea a trei strategii de inserție a descrierilor în povestire (de tipul a vedea, a spune, a face). 3) Rescrierea primelor descrieri alegînd unul din aceste trei moduri. Prima versiune Nava spațială apare ca o serie adițională de predicate calificative și funcționale. Nava era din elastoțel, un amestec de materie elastică solidificată cu oțel și totuși foarte suplă. X 123
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tehnică, culturală...). 2) Descrierea unui locuitor sau a unui animal de pe planeta respectivă. William intră în grotă și zări un animal. Avea o gură enormă și șase colți uriași pe maxilarul superior. Stătea pe cele două picioare din spate. 3) Rescrierea aplicînd regula de aspectualizare, nu înainte de a indica impresia de ansamblu. William intră în grotă și zări un animal destul de impresionant. Stătea pe cele două picioare din spate. Avea un cap enorm. Cînd gura sa era deschisă a putut zări
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cele două picioare din spate. Avea un cap enorm. Cînd gura sa era deschisă a putut zări șase colți uriași pe maxilarul superior și doi și mai mari pe maxilarul inferior. La cele două picioare avea cîte șase gheare. 4) Rescrierea prin completare cu regula de asimilare metaforică. William intră în grotă și zări un animal destul de impresionant. Avea corpul în formă de ou. Stătea pe cele două picioare din spate. Avea un cap de dinozaur cu doi ochi mari cît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]