1,533 matches
-
a bucurat, căci de mult nopțile mi se par nesfîrșit de lungi, ăsta-i viața...,, ,,...În permisie nu am cum să vin, aș vrea eu dar n-am cum, n-am nici un sprijin, nici moral și nici material așa că mă resemnez și mă gîndesc la apropiată vacanță... ,,...Ce mai fac ai tăi, ce mai face nepoțelul, cred că-i mare acuma, o fi cît masă și cred că merge copăcel, copăcel. Dură-i viața, cine zicea, nu mai rețin bine - de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
mă sufoc și îmi vine să alerg de zănatic în Poiana Amintirilor. Și să fuug, să fuug, să fuuug...până în Pădurea Umbrelor Tăcute. Să mă rătăcesc acolo și să stau de vorbă cu ele. Dar...sunt tăcute. Și mă întorc resemnat în mâlul cotidianului. Totuși, odată, am întâlnit prin hățișurile acelei păduri și umbra mutului. Am rămas mirat. Aici...mutul vorbea. Numai în lumea noastră era...mut. Cât m-am bucurat!... -Ce mai faci, mutule? Mi-a răspuns în silă: -Sunt
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
lucernă și porumb. Știi că aveam doi cai frumoși. Zi și noapte alerga Ghiță cu căruța...Când am văzut ce fac, le-am spus să se potolească. Taică-tău m-a snopit în bătaie. Ce era să fac? M-am resemnat. Facă ce-o vrea! Și mi-am văzut de-ale mele. Asta a fost!..(iarăși plânge) ce știi tu? --Și acum, ce facem cu astea furate? Cei de la poliție nu i-au bănuit, nu le-au făcut percheziție? --Eu știu
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
barca și-n drum spre casă depunem actele pentru căsătorie. Anica a început vizibil să dea din coadă. Dar numai cu jumătate. Parcă ceva nu este în regulă dacă, folosind toți nurii nu s-a putu face dorită. S-a resemnat cu concluzia că iubirea îl face pe Ionel orb față chiar de trupul oferit. Ajungând la această concluzie întreaga codiță a participat mai intens la bucuria exprimată. A surprins-o plăcut și cererea formală în căsătorie. Certitudinea obținerii jucăriei dorite
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
-Toți țăranii au îmbătrânit, domnule,, feciorii ne-au plecat la oraș sau din țară și ne va dispărea sămânța” Dialoguri triste și îngrijorătoare, dar, ce e mai grav, nimeni nu le ia în seamă, considerându-le fără soluții. Toți suntem resemnați: ăsta-i cursul vieții actuale, care, deși dureros, este fără întoarcere. De aceea caii doctorului Chirtoc: Breazul, Negruța cea borțoasă, care fată în vagon, Sura, Murgul cel Spetit, Dereșul, Șargul, toți vor duce pe drumul fără întoarcere toate amintirile și
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
de comunicare, consolare, mângâiere, îmbrățișare. Tristețea care ne cuprinde văzând schimbările în lume făcute în sens negativ, ne semnalează nevoia unei intervenții, unei schimbări cât mai rapide a vieții pornită pe o pantă greșită. Datorită sensibilității diferite, unii oameni se resemnează, alții reacționează, se revoltă. Tristețea te poate însingura atunci când renunți la luptă. Singurătatea nu înseamnă tristețe, dar este o stare care te poate îndemna la tristețe, uneori chiar la bucurie - când descoperim sensuri camuflate până în acele clipe. Nu mai spun
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
neprevăzut Păream doar o simplă adiere . Mi-am văzut palmă atinsă De clipă , oprită din timp ... Și ți-am recunoscut umbră ninsa Venind și plecând în contratimp. Mi-am văzut trupul alintat De sălcia, sărutata de vânt ... Când ai trecut resemnat Prin tăcerea amară fără cuvânt . Mi-am văzut privirea plutind Într-o ploaie de stele ... Cu chipul din adâncuri răsărind Peste toate gândurile mele ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Într-o ploaie de stele / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
INTR-O PLOAIE DE STELE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375524_a_376853]
-
și același cu Eduard pe care-l cunoscuse”. În ajutorul fetei, dar și în ajutorul celui care fusese concediat de Braunschmidt după două avertismente, sare Bateman Hunter, acel prieten devotat, la rândul lui îndrăgostit lulea de Isabela, care „s-a resemnat să joace rolul de confident” și pentru care, i-o spune chiar el Isabelei, nimic pe lumea asta nu-i mai de preț decât fericirea ei. Urma să deschidă reprezentanțe la Honolulu, Sydney și Wellington pentru firma întemeiată de tatăl
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
La el durerea-i un mister. Crăpată-i glia de arșiță, Se ofilesc legumele. Uscată e frunza de viță, Ne seacă-n râuri apele. Un pic de ploaie,de răcoare, Privind la cer noi așteptăm Azi zăpușeala este mare, Dar resemnați,o suportăm. De la noi Domnul și-a-întors fața Căci infractorii apărăm, Cu legi ei ne sufocă viața, Penalii hoți îi tolerăm. Și în guvern sunt mulți nemernici, Ce țara din nou au trădat. În Europa suntem unici, Cu-n prim ministru
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
la stindardul lor de anticriști” . Dacă îmi aduc aminte la ce perora bunica de supărare cred că nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de blestem la acea vârstă centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se resemneze, însă nu aceasta a fost jalea cea mare, ci aceea când au venit să-i ia caii din grajd căruța și tot ce avea el agonisit pentru lucrarea pământului, alături de vaca care ne dădea laptele de zi cu zi nouă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
începuseră să i se umezească. Nu-l mai interesa dacă l-ar fi mușcat câinii, nu-l mai vedea și nu-l mai auzea nici pe căpitan. De când se știa el pe lume, muzica era viața lui, așa că acum era resemnat să fie mușcat și mâncat de câini. Până la urmă, căpitanul reușise într-un fel sau altul să scoată budinca din plasă și văzând că-i rost de mâncare, câinii săriră pe el și-l doborâră la pământ. Începu iar să
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
poate era conturul unei turme,cu siluetele mișcătoare ale oilor, ca niște scântei ce-i provocau arsuri pe retină. De fapt, îi ardeau neuronii,care-i atârnau grei în tâmple,cu atâtea griji și temeri agățate de ei. Mărășteanu se resemnă. Fluieră a pagubă și trase o înjurătură: --Asta e! Mama ei de viață! De ce să fie simplă, când poate fi încâlcită cu atâtea probleme? Ca să am eu ce rezolva. Și continuă să bată țărușii de hotar până-n țarcul târlei, încorsetându
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
ai plecat și nu te-ai uitat înapoi, Mi-ai aruncat inima blândă la gunoi. Vroiam să strig: Iubire, nu mă părăsi! Nu-mi lăsa în suflet urme sângerii! Dar n-a mai contat că te-am iubit vreodată, Mă resemnez. Poate n-am fost o bună candidată. Degeaba te-așteptam eu de-o viață, În timp mi-ai arătat adevărata ta față, Dar nu-mi dau sufletul cui promite-un paradis, Ci celui care va reuși să mă scoată din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
ai plecat și nu te-ai uitat înapoi,Mi-ai aruncat inima blândă la gunoi.Vroiam să strig: Iubire, nu mă părăsi!Nu-mi lăsa în suflet urme sângerii! Dar n-a mai contat că te-am iubit vreodată,Mă resemnez. Poate n-am fost o bună candidată.Degeaba te-așteptam eu de-o viață,În timp mi-ai arătat adevărata ta față,Dar nu-mi dau sufletul cui promite-un paradis,Ci celui care va reuși să mă scoată din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
lovituri care ar putea să îi ia pe nepregătite. Încercase în epoca comunismului unele țări să-și facă și ele iluzii cu această temă periculoasă; Iugoslavia lui Tito, arabii cu petrodolarii și chiar România lui Ceaușescu. Toți însă s-u resemnat în fața celor mai puternici decât ei. Se pare însă că cineva nu a vrut să se resemneze cu niciun preț și lucrurile au luat o întorsătură nedorită de cei ce nu fuseseră învinși până acum. Și cum cu reformele, crizele
VA FI RAZBOI??? de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372983_a_374312]
-
facă și ele iluzii cu această temă periculoasă; Iugoslavia lui Tito, arabii cu petrodolarii și chiar România lui Ceaușescu. Toți însă s-u resemnat în fața celor mai puternici decât ei. Se pare însă că cineva nu a vrut să se resemneze cu niciun preț și lucrurile au luat o întorsătură nedorită de cei ce nu fuseseră învinși până acum. Și cum cu reformele, crizele repetate și democrția reinventată , supunerea nu a avut efectul dorit, se pare că cei ce dețin ,,puterea
VA FI RAZBOI??? de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372983_a_374312]
-
tăceri și meditații, simbolistica gestuală combinatorie cu privirea în adânc, fulgerătoare surâsuri, cu decodarea la prieteni, fără schimbarea de sens pentru că sunt dintotdeauna aceleași, iar prietenii aceiași, rostiri rare, șoptite... acestea-s restituirile comunicării verbale de care se bucură azi, resemnat în contemplația amintirilor și-n iubirea din jur, apreciatul cântăreț de muzică ușoară Cornel Constantiniu, artist ce zămislește legendei nimb, iar vieții care l-a luptat din toate direcțiile, o statuie a răbdării! Consolarea vine cu persistență de la efluviile iubirilor
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
huzur al influenței, astea-s bănuielile mele pe care nu am cum să le confirm ... Știu că acum mă crezi un prost! Da știu, iar firul se subțiază mereu, și mi-e tare frică să nu se rupă. Oricum mă resemnez cu gîndul că n-am noroc. Întîlnirea cu tata de duminică a fost un dezastru ptr. toată viața mea, de fapt ce să-ți spun ... Oricum nu voi mai spune tot ceea ce gîndesc, voi deveni pasiv la chinurile sufletești care
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
a bucurat, căci de mult nopțile mi se par nesfîrșit de lungi, ăsta-i viața ... În permisie nu am cum să vin, aș vrea eu dar n-am cum, n-am nici un sprijin, nici moral și nici material așa că mă resemnez și mă gîndesc la apropiată vacanță ... ,, ... Ce mai fac ai tăi, ce mai face nepoțelul, cred că-i mare acuma, o fi cît masă și cred că merge copăcel, copăcel. Dură-i viața, cine zicea, nu mai rețin bine - de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
pneuma, are, concomitent, semnificațiile de « vânt » și de « duh »). Prin aceste ferestre și uși, accedem la căile ce duc (ce ne pot duce) la (mai degrabă, înspre) sens. Aceste căi sunt axele, coordonatele lumii evocate de text: Descentrat; fericit; dezaxat/ Resemnat și retras cu smerenie/ Mult prea departe de/ Axă: ADIEREA / locul liber!...// Adierea. « De m-ai odihni, primesc și te/ Primesc » - spune awa Ghelasie. Trei repere se impun în citirea, în cunoașterea (și recunoașterea) acestui univers, ale acestei meta-lumi, ce
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cntecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează, Crișana muncește, Crișana se odihnește, suferă, se vindecă, iubește și-și pierde dragostea, joacă, se-nveselește, se îngândurează, uită, trăiește, se resemnează, cade, se ridică...! Natura și dragostea au chipul cel mai zugrăvit în cântecele Vioricăi Flintașu. Născută la Brașov, dar cu părinți de la Săliște de Beiuș, artista Viorica Flintașu nu a avut a îndeplini toată viața ceva mai potrivit cu natura sa
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
lăcrimeaza printre stele, Titan al vieții infinite primește ofranda clipei definite... CHEMAREA Vitraliul se îndoaie sub povara luminii Plumbul îmbrățișază cioburi de amintiri Jertfe de sânge se preling pe altarul dintre infinituri Lespezi încălzite cu durerea așteptării Sălbăticii tăcute și resemnate în fața prăzii Bântuită de reflexii aurii Izvor rătăcitor peste catapetesme de cer Copaci torsionați de timp Scări urcătoare în coborâri abisale Cercuri de gânduri mișcătoare Lespezi zburătoare îmbinate la foiță Corbii de piatră, cuarțul fumuriu Atlanții scormonesc în izvorul vremii
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
că sunt amanți de ani buni. Oricum, dacă se va însura cu Dalia, de circ tot nu va scăpa. Avea și ea dreptul la o mică reprezentație. Sau poate că nu va proceda așa cum își închipuia el, ci se va resemna în fața faptului împlinit și atât. Așa a făcut și când s-a însurat prima dată cu Mirela. Îl scoase din visare sunetul telefonului. Chiar se sperie auzindu-l. Era prea concentrat asupra gândurilor ce puseseră stăpânire peste el. - Alo! - Am
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
pentru ceea ce urmează”, într-un “Epilog”, deloc liniștitor: “tinerii fac recurs la istorie și se trezesc furați de propriul viitor”, “maturii sunt sufocați de insecuritatea zilei de mâine și caută soluții disperate și umilitoare pentru a supraviețui”, “bătrînii, ... își așteaptă resemnași sfârșitul”; ”țăranii nu-și mai pot lucra pământul roditor ... îl vând cu o inconștiență criminală lăsându-și urmașii fără moștenire de țară”,“muncitorii nu mai sunt o clasă socială. Nici măcar o categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
pentru ceea ce urmează”, într-un “Epilog”, deloc liniștitor: “tinerii fac recurs la istorie și se trezesc furați de propriul viitor”, “maturii sunt sufocați de insecuritatea zilei de mâine și caută soluții disperate și umilitoare pentru a supraviețui”, “bătrînii, ... își așteaptă resemnași sfârșitul”; ”țăranii nu-și mai pot lucra pământul roditor ... îl vând cu o inconștiență criminală lăsându-și urmașii fără moștenire de țară”,“muncitorii nu mai sunt o clasă socială. Nici măcar o categorie ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]