391,210 matches
-
desfășoară respectiva suită. Se delimitează ambitusul modal, se reliefează intervalele caracteristice modului respectiv și se introduc rând pe rând formulele melodico-ritmice cele mai uzitate în acest cadru modal. Majoritatea artiștilor se limitează la executarea unor anumite clișee ritmico-melodice, caracteristice modului respectiv. Adevărata improvizație de tip istihbar cere însă ca instrumentistul să fie inspirat și implicat din punct de vedere emoțional în realizarea acestei creații instantanee. În cadrul culturii muzicale arabo-andaluze, istihbar este cea mai veche formă de improvizație, prezentă de altfel în
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Discursul melodic se desfășoară conform unei scheme relativ prestabilite, ce conține elemente legate de evoluția tono-modală, paleta dinamică, precum și de progresia temporală. Fiecărui mod îi sunt asociate în mod tradițional anumite șabloane sau clișee motivice - ritmicomelodice - ce evidențiază și diferențiază respectivul mod. Interpretul este liber să introducă și să inventeze noi șabloane motivice, mai mult sau mai puțin diferite față de cele tradiționale, care îi vor defini și îi vor individualiza personalitatea artistică. Introducerea acestor motive modale noi trebuie să aibă la
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
cele tradiționale, care îi vor defini și îi vor individualiza personalitatea artistică. Introducerea acestor motive modale noi trebuie să aibă la bază analiza detaliată a motivelor deja existente și presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
motivelor deja existente și presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația istihbar sunt enunțate formulele ritmico-melodice specifice, desfășurarea melodică și temporală fiind ordonată conform unei scheme bine stabilite. Este ceea ce putem numi improvizație
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
întreb fără nici o idee de ironie, de răutate, de bîrfeală ori calomnie, dacă nu cumva tînărul nu a intenționat să dea a înțelege, printr-un anunț atît de prematur, că și-a și rezervat pe trei ani de zile fondul respectiv de achiziționare și că prin urmare noi, ceștilalți, codașii, iar nu el, avem a respecta rîndul și a ne șterge pe bot de orice achiziție pe respectiva perioadă de timp. Atît de comice sînt tragediile acestei vieți! Și o ultimă
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de prematur, că și-a și rezervat pe trei ani de zile fondul respectiv de achiziționare și că prin urmare noi, ceștilalți, codașii, iar nu el, avem a respecta rîndul și a ne șterge pe bot de orice achiziție pe respectiva perioadă de timp. Atît de comice sînt tragediile acestei vieți! Și o ultimă, acum, tenebroasă ispravă! Mă știam singur în drept să prezidez, măcar onorific, festivalul Enescu, să fiu cel mai bogat reprezintat pe programul lui. Dar am fost total
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
fi fost socotiți la gradații și pensie; cu atât mai mult deci ei ar putea fi socotiți la fel, fiind vorba de o activitate recunoscută excepțional. Aceia și cu cei 8 (opt) ani petrecuți în America și menționați în dosarul respectiv ridică la 15 (cincisprezece) numărul anilor mei serviți în străinătate și activitatea excepțională. Mai mult. În alți cinci ani, dela 1914 până la 1919 (când am fost numit profesor de Istoria Muzicii și Estetică Muzicală la Conservatorul din București) am servit
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
durerea. „Acest moment m-a obsedat În toți anii care au trecut de atunci. Și totuși există episoade ale poveștii pe care memoria mea nu mai reușește să le reconstituie. Cele câteva secunde dinainte de fluieratul șefului de gară. Iar imaginile respective nu s-au șters din pricina celor șaizeci de ani care mă despart de clipele acelea. Nici nu trecuseră bine câteva luni și, cu privirea ațintită la dalele albe sau galbene ale unui spital improvizat, deja nu mai știam de ce nu
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
ivesc două dificultăți: Materialul de orchestră, aici fiind mult prea costisitor, nu poate fi făcut de către francezi, si a doua dificultate e că mai toate lucrările compozitorilor contemporani străini se cântă acuma în schimbul lucrărilor franceze care se execută în țările respective. Or, știu că actualmente aceste schimburi artistice cu România nu sunt posibile. În tot cazul voi vorbi despre Oratoriul dtale de îndată ce voi avea partițiunea. Enescu, pe care l-am văzut mai des, va pleca peste 8-10 zile în America. Te
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
adresat până acum 3 scrisori Uniunii Compozitorilor, bineînțeles fără nici un răspuns. Până unde poate să meargă imbecilitatea omenească? Indiferent dacă sunt un om care a fost împiedicat să se întoarcă în țară în care s-a născut, din cauza cretinismului locului respectiv. Ce au de pierdut acești zevzeci, trimițând materialele cerute? Doar sunt singurul care poate promova în străinătate muzică românească - în mod substanțial. Numai aici am executat în 2 ani 9 lucrări românești. Pe cine vor să pedepsească zăbăucii de acolo
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
parte, Javier Garda consideră primordială tehnica demistificării deliberate, prin care pune la vedere cititorului ficționalitatea lumii narate. Și în acest caz, distinge delimitarea întâlnită frecvent în romanele metaficționale, între textele în care naratorul declară drept reale evenimentele narate („voluntad mimetica"), respectiv inventate („voluntad inventiva"). Pe de altă parte, de vreme ce nu s-a luat în considerare în niciunul dintre cele două spații literare, românesc și spaniol, mesajul pe care îl transmit scrierile metaficționale, s-a ajuns la concluzia că singurul obiectiv al
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
a avut loc în Efes. Este puțin probabil ca această lucrare să oglindească o dezbatere reală: Sfântul Iustin scria în Roma în anii 160, la circa 20 de ani după presupusul eveniment, și, în orice caz, dialogul constituia la ora respectivă un gen literar ficțional bine stabilit. Dar contextul evreiesc pe care îl portretizează Sfântul Iustin posedă numeroase caracteristici convingătoare. Tryfon nu este doar un personaj bidimensional constituit pentru a demonstra superioritatea poziției creștine. Poate este prea dornic să cedeze la
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
boteze (Matei), să ierte păcatele (Ioan). Câtă vreme vor fi rămas Împreună pentru a Închega amintirea lui Isus? Reconstituirea lui Luca, În Evanghelie și În Fapte, pare lineară: nu au zăbovit Îndelung, despărțindu-se apoi pentru ca fiecare să se dedice respectivelor domenii de misiune. A). Originile creștine Timpul ce a urmat Paștilor ebraice a fost cel În care au țesut amintirea lui Isus, a ceea ce a spus și ceea ce a făcut el, preocupându-se să citească persoana și lucrarea sa În
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
normală", lipsită de senzațional și vulgar. Este poate impropiu ca Ellis să fie numit „copil". Autorul scrie de peste aproape 30 de ani. Succesul l-a dobâdit de la prima sa carte, Less than Zero. Apărută în 1985, Ellis avea la vremea respectivă 21 de ani și era încă student. Cartea urmărește cele patru săptămâni de vacanță pe care Clay, personaj și narator, le petrece cu familia și prietenii în Los Angeles. Intrând în viața lui Clay, cititorul este traspus într- un stil
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
este un discontinuu-pe- fond-de-continuu. Trebuie să ținem cont că dimensiunii teoretice de câmp (mod) al Vf îi corespunde concret continuitatea sonoră, pe un aspect sau altul. De exemplu, o piesă pentru pian se derulează cert în câmpul continuității timbrale a respectivului instrument. Adesea, diferitele moduri de instrumentare muzicală, în aspectele de: articulare instrumentală (staccato, legato); dinamică (p, f, crescendo), tempo (adagio, presto) sau agogică (accelerando, ritenuto) ori chiar de percepție subiectivă (precum etosul unui mod), pot constitui stări de câmp sau
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
oral, în memoria colectivă. Dorim să spunem că, ab initio, autorul nu pornește de la un pre-format sonor. Dimpotrivă, el se inspiră din atmosfera unei viziuni propagate pe un fond de inefabilitate, ca nimic material sau chiar neant. În instantaneitatea sa, respectiva viziune a autorului nu este un „cum” al sonorității ci o idee. Abia după această incidență autorul se orientează terestru, către concretitudinea sonoră din a cărei vastitate va alege. De aceea, la nivelul denumirii generice, opera sa trebuie adjectivată sub
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de finalizare, acesta rămânând tributar doar convenționalității sau epuizării energetice naturale (precum în OS tradiționale de dans). Oricâte secvențe deci, aparțin aceluiași unic moment, dar, întrucât se succed pe orizontală, capătă statutul de clipe (din desfășurarea posibil la nesfârșit, a respectivului moment). Expresivitatea formală a durabilității este dată atât de ordinea succesivizării (intervalelor de secvențe) cât și de o anume varietate a acestora, ambele fundamentate pe retorica balansului unor elemente (minim) necesar contrastante, conform principiului de unitate în divesitate. Cuprinsă astfel
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
existent. Această modalitate nu constituia un sistem de notație propriu-zis, fiind mai mult un fel de aide mémoire sau memento, destinat fixării unor repere. Așa-zisa partitură a unei piese muzicale se compunea din : textul poemului, numele modului în care respectiva piesă trebuia să fie interpretată și ritmul aferent. Se presupunea că un muzician - văzând textul poemului, ritmul ce trebuia urmărit, precum și modul respectiv - și-ar fi dat seama imediat de melodia asociată acestor trei elemente fundamentale. Bineînțeles, cu condiția ca
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
repere. Așa-zisa partitură a unei piese muzicale se compunea din : textul poemului, numele modului în care respectiva piesă trebuia să fie interpretată și ritmul aferent. Se presupunea că un muzician - văzând textul poemului, ritmul ce trebuia urmărit, precum și modul respectiv - și-ar fi dat seama imediat de melodia asociată acestor trei elemente fundamentale. Bineînțeles, cu condiția ca respectivul muzician să fi cunoscut vreodată piesa în cauză. Este evident că o astfel de notație nu putea fi de folos unui eventual
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
piesă trebuia să fie interpretată și ritmul aferent. Se presupunea că un muzician - văzând textul poemului, ritmul ce trebuia urmărit, precum și modul respectiv - și-ar fi dat seama imediat de melodia asociată acestor trei elemente fundamentale. Bineînțeles, cu condiția ca respectivul muzician să fi cunoscut vreodată piesa în cauză. Este evident că o astfel de notație nu putea fi de folos unui eventual elev autodidact, transmiterea muzicii de la o generație la alta efectuându-se tot prin intermediul oralității, de la maestru la ucenic
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
incipient de notație, acesta și-a dovedit eficiența și a favorizat păstrarea și transmiterea repertoriilor arabo-orientale de-a lungul secolelor. Am afirmat în paragraful precedent că în vederea notării unui cântec, erau utilizate trei elemente capitale : textul literar, ritmul și modul respectivei piese. Este adevărat că nu exista un sistem de scriere a notelor, dar trebuia să existe o reprezentare a înălțimilor, o anumită ierarhizare a sunetelor, altfel nu ar fi putut exista noțiunea de mod. Încă înainte de apariția islamului, în spațiul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
mediană, mare și mărită. Prin secundă mediană se înțelege intervalul ce se regăsește între sunetele re și mi b+, mi b+ și fa, la și si b+, si b+ și do. Simbolul « + » ce se regăsește după « b » semnifică augmentarea sunetului respectiv cu aproximativ un sfert de ton. Se obține în acest fel un interval echivalent cu trei sferturi de ton, ce este extrem de caracteristic pentru muzica practicată în regiunea Orientului Apropiat și Mijlociu. Prin înlănțuirea și combinarea succesivă a acestor patru
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
muzica practicată în regiunea Orientului Apropiat și Mijlociu. Prin înlănțuirea și combinarea succesivă a acestor patru tipuri de secundă se obțin nu doar diferite melodii, dar și anumite structuri și motive melodice sau chiar serii de sunete care definesc modurile respective. Adoptarea notației muzicale europene a favorizat răspândirea și cunoașterea muzicii de factură orientală în cadrul altor culturi muzicale, nefamiliarizate cu particularitățile acestui gen muzical. Totuși, în cercurile muzicologice din țările arabe există o permanentă nemulțumire față de adaptabilitatea și fiabilitatea sistemului de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
meteahnă, formalizează excesiv, încadrează scriitorii pe baza unor clișee într-un curent sau altul. Or, scriitorii atunci când vorbesc deschis elevilor pot dezvălui câte ceva din procesul creației. Pe mine mă interesează ca cititor să aflu ce l-a determinat pe autorul respectiv să scrie ceea ce a scris, cum scrie, care îi sunt obișnuințele. E important să știm și lucrurile acestea. În manuale, noi nu aflăm aproape nimic despre scriitor, manualul furnizează niște texte, iar elevii trebuie să le analizeze după un anumit
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
din Orbirea lui Canetti sau protagonistul din Eu nu sunt Stiller de Max Frisch ar putea ocupa un podium al plictiselii, dar numai cu medalii de argint și de bronz (în orice ordine doriți). Oricât s-ar fi străduit autorii respectivelor lucrări să-și pună personajele în situații-limită care amintesc de Dostoievski și Kafka, cei doi eroi au rămas, cel puțin pentru mine, niște burghezi simpatici, dar neinteresanți. Un fel de SpieBer, cum sunt numiți depreciativ în germană, sau Biedermanner. De ce
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]