634 matches
-
politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul decisiv jucat de păduri în istoria românilor, care "au conservat ființa neamului la vremuri de restriște" (p. 14). Discursul reflexiv-europenist abordează dintr-un unghi diferit întreaga chestiune a continuității. În loc să marșeze pe demonstrații istorice, manualele scrise în această paradigmă fac mai degrabă istoria conflictului asupra continuității care au încordat relațiile interetnice din Transilvania. Administrarea probelor care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval al povestirii, o manifestă Grizilda și când este deposedată crud de al doilea copil, băiatul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
talentele veritabile, ci și ambițiile sterile ale altora, care se Întrec În a-și Închipui că operele lor sînt la nivelul reputației celui pe care-l imită! * „De obicei nenorocirea dă pe față caracterul, iar fericirea Îl ascunde.” (Horațiu) În restriște, În primejdii pline de risc, autocontrolul slăbește Într-atît, Încît omul Își arată adevărata fire: de ex. unii au curajul, alții lașitatea; unii constanța În sinceritate, alții ipocrizia; unii egoismul, alții generozitatea etc. În schimb, În „fericire” sufletul este atît de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ce e frumos, ci e frumos ce-mi e frumos” (proverb). * „Mulțumește-te cu ce este, dar caută ceva mai bun.” (Isocrate) Este foarte greu să stăpînești Îndemnului din acest paradox, deoarece: „Averea pricinuiește suferință la dobîndirea ei, Întristare În restriște și amețește În prosperitate; cum poate averea să aducă bucurie? (Somadeva). La rîndul său, A. Schopenhauer remarcă: „Bogăția seamănă cu apa de mare: cu cît bei mai multă, cu atît devii mai Însetat”. Concluzia e cea propusă de Cicero: „Cea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
urmat magazia în care pări nții păstrau căzile cu tescovină și butoaiele cu vin, uneltele pentru câmp și gospodărie, o parte din recolta de pe câmp, dup ă care a topit și săivanul în care, cu puține amenajări, la vremuri de restriște, putea să mai locuiască încă o familie - totul fiind acoperit cu tablă zincată, podit, dușumăluit... Dar s‐au risipit în numele și pentru zeul care a iubit recolta viilor și a ... prunilor, după cum s‐ a risipit însuși omul, nepotul în cauză
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parvenire, se adaptează la orice situație și cade totdeauna în picioare. Își acoperă „machiaverlâcurile“ cu o perdea alcătuită din fraze bombastice: Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta. Ca și Rică, Cațavencu nu își abandonează frazeologia decât în momentele de restriște, când e încolțit de Tipătescu sau când crede că a pierdut partida. De îndată ce s-a ivit o nouă speranță, e gata să țină discursul final. Tupeul și elasticitatea îi asigură lui Cațavencu triumful; eșecul momentan este doar un accident. Duplicitatea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
să știe că nu și-au încheiat treaba odată ce au atins primul obiectiv. Aceasta dă iluzia că managerii dețin controlul atunci când scopurile sunt atinse. În realitate, angajații dețin controlul, deoarece, în mod simptomatic, „și-au menajat performanțele pentru vremurile de restriște”. A face banca este o sintagmă utilizată deseori în vânzări pentru a descrie un agent de vânzări care își îndeplinește cota și încetează vânzările suplimentare în acea perioadă, păstrându-le pentru data viitoare. Deși nu e atât de evident ca
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a acumulării și individualismului fiziocrat, poezia abia mai pâlpâie, abia se mai aude pe scena publică, acoperită de dezmățul asurzitor al vulgarității și violenței din mass-media. Poate că, din nefericire, acesta este drumul inexorabil al creației poetice în vremuri de restriște ("la ce bun poeții în timpuri nevrednice?" se întreba Holderlin), condamnată la o comunicare ezoterică, destinată celor puțini și aleși. De aceea, poate, se cuvine semnalat " Festivalul Internațional de Poezie" organizat în ultimii doisprezece ani la Casa Pogor, unde se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
hotărât, în urmă cu câțiva ani, să finanțeze clubul nu avem cum să ne pronunțăm (înțeleg că este o anchetă în curs a DNA-ului), în schimb asupra oportunității unei astfel de alocații bugetare, din bani publici, în vremuri de restriște, cred că o dezbatere publică, depasionalizată, e mai mult decât necesară. Și nu avem cum începe această dezbatere fără să constatăm componenta naturală, de orgoliu local, de afinitate parohială, pe care orice sportiv de succes o pune în mișcare în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Lazăr, Horia Teculescu. În V.i. Emil Cioran scrie despre naționalismul de coloratură mesianică al lui Nichifor Crainic și despre sensibilitatea mistică, iar Mircea Eliade își propune să alcătuiască un manual al bunului cititor, cu lecturile necesare în momente de restriște, dând ca exemplu o carte a lui Henry de Montherlant, care a știut să își păstreze stăpânirea de sine în fața catastrofei Franței în război. Eliade mai figurează aici cu un fragment din romanul Viață nouă și cu note despre Portugalia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
dublă semnificatie, de patron spiritual pentru Universitatea de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorată la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioara în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estradă improvizată într-un colț al țării așa de mică și așa de însuflețită și cânta oștenilor, satelor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
muncii, al pasiunii și dăruirii. Pasiunea pentru cercetările începute la Institutul „Pasteur” din Paris a fost motivul pentru care a părăsit orașul Iași și locuința sa din strada Golia. Cum spuneam în altă parte, Iașul a fost în anii de restriște ai primului război mondial capitală a țării. Atunci, alături de șeful statului și guvernanți, o serie de personalități ale timpului s-a retras aici. Vom cita doar câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dublă semnificație, de patron spiritual pentru Universitatea de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorata la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioară în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estrada improvizată într-un colț al țării - asa de mică și așa de însuflețita - și cântă oștenilor, satelor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pasiunii și dăruirii. Pasiunea pentru cercetările începute la Institutul „Pasteur” din Paris a fost motivul pentru care a părăsit orașul Iași și locuința sa din strada Golia{\cîte 100}. Cum spuneam în altă parte, Iasul a fost în anii de restriște ai primului război mondial capitala a țarii. Atunci, alături de șeful statului și guvernanți, o serie de personalități ale timpului s-a retras aici. Vom cita doar câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
În vreme de furtună, plimbați-vă calm pe punte. În luptă și la greu, liderii și managerii cu caracter trebuie să fie atât vizibili, cât și accesibili (este de părere Rudy Giuliani). Atunci când devin „scumpi la vedere” În vremuri de restriște (schimbări, crize, reduceri de personal etc.), angajații Își pierd Încrederea În capacitatea lor de a conduce. 2. Întăriți-vă caracterul În fiecare zi. Citiți despre bărbați și femei care au avut mult curaj și multă tărie de caracter și care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
aceste versuri trebuie reținut faptul că Fabia este comparată cu diverse eroine din ciclul epic sau istorico-legendare: Andromaca, Laodamia, Penelopa, devenite celebre tocmai datorită fidelității și durabilei lor afecțiuni, de care au dat dovadă față de soții lor în momente de restriște. Cum se va vedea peste puțin timp, compararea Fabiei cu aceste eroine implică, chiar dacă indirect dar câteodată și expres -, și compararea lui Ovidiu cu respectivii soți, fapt care poate aruncă o rază de lumină asupra comportamentului ipotetic al lui Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care a urat bun sosit primului ministru”. La sfârșitul întâlnirii, mulțumind pentru primirea călduroasă, generalul Averescu a ținut să precizeze faptul că „solemnitatea inaugurării clubului politic din Bacău are o însemnătate aparte, cu atât mai mult cu cât zilele de restriște au fost petrecute de d-sa aici, tot aici a fost ales pentru prima oară deputat și tot la Bacău s-a zămislit și Liga Poporului”. Solemnitățile au continuat în Grădina Publică, acolo unde a fost organizat un miting de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
generație, mi-a fost conducător și sfătuitor la lucrarea de doctorat. Ne-am împrietenit cu mulți ani înainte, am lucrat împreună în teatru și film, am cunoscut clipe minunate familiale, ne-am spus necazurile și durerile, ne-am ajutat în restriște, mergem mai departe în "aceeași formație". Mă descurc cu greu în valul de amintiri și gânduri care mă copleșesc; un sentiment de smerenie mă subjugă și mă cucerește, un soi de venerație care mă distanțează și mă îndeamnă la o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal și canonic de Pécs (1518), arhidiacon de Komáron (1522) și canonic-lector (director de studii) la Strigoniu (Esztergom). Calitățile dobândite îl recomandă în 1526, într-un moment de restriște pentru soarta Ungariei, pentru funcția de secretar și consilier al regelui Ludovic al II-lea, iar după moartea acestuia în dezastrul de la Mohács, va îndeplini cu fidelitate aceleași îndatoriri pe lângă regina văduvă, Maria de Habsburg, însoțind-o în exil. Cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
patriarhului la marxism reprezenta o problemă serioasă pentru ceilalți comuniști care Încercau să intre În grațiile lui Gheorghiu-Dej. Toată lumea bună a tovarășilor știa că Justinian se bucura de favorurile lui Dej. Patriarhul Îl adăpostise pe acesta Într-un moment de restriște, iar după ce apele s-au liniștit relațiile Între cei doi au continuat prin vizitele făcute la Patriarhie de copiii lui Dej. De altfel, acesta asigura clerul ortodox că este gata „să uite și să ierte” legăturile Bisericii cu Garda de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Gheorghe Brătianu are un îndoit temei: dinastic și etic. Ea face abstracție de interesul personal sau de partid pentru a avea în vedere interesul superior al Statului, amenințat de disensiunile interne și de dușmăniile din afară.[...] În vremurile de restriște ca și în cele de bucurie ale istoriei noastre contemporane, dinastia a fost centrul aspirațiilor naționale. Știind acest adevăr și dându-și seama că intersul superior al statului, în clipele prin care trecem, cere unirea tuturor oamenilor de stat, fiul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cu cine mă veți asemui ca să fiu asemenea lui? - spune Cel Sfânt.” (t.n.) În mod paradoxal, acest Dumnezeu sfânt, transcendent, de neatins în alteritatea să e totodată apropiat de poporul său și de aceea e invocat la vreme de restriște: we ’att"h Q":Äš yÄše> tehillÄÖ Yiœer"’Ql (Ps 22/21,4): „Iar Tu ești Cel Sfânt, care locuiești în mijlocul laudelor lui Israel.” (t.n.) ... koh ’"măr R"m we Niss"’ Šoken ‘a: we Q":Äš šemÄ m"rÄm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nominal), fie că substantiv, în rugăciuni - mai cu seamă în psalmi. Că adjectiv, este predicat pentru YHWH: “Ä> YHWH le-m"‘Äz be-yÄm ț"r"h... (Naum 1,7): „Bun este Domnul, El este loc de scăpare în zi de restriște...” (t.n.) “Ä> we-y"š"r YHWH / ‘al kQn yÄreh ƒa””"’m badd"rek (Ps 25/24,8): „Bun și drept e Domnul; de aceea îi va învăța pe cei păcătoși calea.” (t.n.) ... “Ä> YHWH le-‘Äl"m ƒasedÄ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
le-p"nQk" YHWH Țór we-Go’al (Ps 19,15): „Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Doamne, Stâncă mea și Izbăvitorul meu!” (C) În Ps 78/77,35 se spune despre israeliți că, la vreme de restriște, „își aminteau că Dumnezeu e stâncă lor și Cel Preaînalt e Răscumpărătorul lor”. Acest nume, cu forma de participiu prezent q"l, desemnează de obicei rudă cea mai apropiată din partea căreia cel căzut în robie e îndreptățit să aștepte a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
archQgòn kaì sÄtQÎra hýpsÄsen tQÎi dexiăi auto¤: „Pe acestă Dumnezeu l-a înălțat cu dreapta să Stăpânitor și Mântuitor...” Salvarea pe care o aduce el nu mai este biruința asupra vicisitudinilor istoriei, izbăvire de dușmani sau ajutor în vremuri de restriște, ca aceea de care aveau parte israeliții în Vechiul Testament, ci este o izbăvire spirituală și eshatologica: „...cetatea noastră este în ceruri, de unde îl și așteptăm că Mântuitor pe Domnul Isus Hristos, care va preschimba trupul smereniei noastre făcându-l asemenea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]