5,533 matches
-
Naționaliștii postceaușiști nu mai glorifică geniul autohton exprimat în acte de pionierat cultural. Ei își manifestă patriotismul - cel puțin acesta este mesajul univoc al intervențiilor - prin Ťdenunțareať gesturilor și intențiilor răuvoitoare la adresa poporului român. Dincolo de anumite beneficii de imagine (fiindcă retorica de acest gen are încă un public-țintă fidel), este posibil ca floridul delir de persecuție să ascundă efortul de a (re)legitima autohtonismul și a-l adapta la noua situație a României". Raportul cu trecutul al noilor patriotarzi e ambiguu
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
acesta, va da dovadă de mai mult realism. Poate că unor asemenea episoade recente li se cuvenea o tratare mai detaliată, remarcă pe care o putem extinde și asupra figurii unui protagonist al slăvirii geniului Carpaților și în genere al retoricii național-comuniste, care este bardul de la Bârca, revenit și el, revendicativ, în actualitate. În încheierea deosebit de merituoasei d-sale exegeze, Alexandra Tomiță a avut gîndul oportun de-a introduce un Epilog închinat situației actuale a unor lideri ai protocronismului. Să vezi
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în vedere și alte considerente, și anume că profesorul Vrabie făcuse, în tinerețe, studii de
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
Raffaele Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al zilelor noastre". Câteva cărți ale sale, esențiale și înrudite prin tematică, Structura poetică a basmului, Retorica folclorului (Poezia), Eposul popular românesc, Poetica Mioriței și Proza populară abordează, dintr-o perspectivă modernă, sistemele și mijloacele poetice ale creației populare românești, aduc un nou mod de a înțelege acest domeniu, studiul global cedând aici privirii îndreptate spre fiecare
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
și Proza populară abordează, dintr-o perspectivă modernă, sistemele și mijloacele poetice ale creației populare românești, aduc un nou mod de a înțelege acest domeniu, studiul global cedând aici privirii îndreptate spre fiecare categorie a ansamblului, fiindcă fiecare utilizează o retorică specifică, un model aparte, mijloace de comunicare proprii. A socotit că în tratarea laturii discursive a creației populare nu trebuie să mizeze pe vechea retorică, ori pe cea nouă, pe formalism și structuralism - pe care nu le neglijează totuși, - ci
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
studiul global cedând aici privirii îndreptate spre fiecare categorie a ansamblului, fiindcă fiecare utilizează o retorică specifică, un model aparte, mijloace de comunicare proprii. A socotit că în tratarea laturii discursive a creației populare nu trebuie să mizeze pe vechea retorică, ori pe cea nouă, pe formalism și structuralism - pe care nu le neglijează totuși, - ci că trebuie să găsească altă modalitate de tratare, care să țină seama de "esența orală a poeziei noastre populare, deci de modalitățile proprii de creare
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
care sunt citați. Gh. Vrabie procedează la o meticuloasă descriere a fiecărei categorii poetice, pornind de la sistemul funcțional: doina este cântată; balada își are modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic, tehnici poetice specifice; în cimilituri discursul este metaforic, sintactic, fono-stilistic, tropologic; discursul descântecelor are subtipurile: invocativ, imperativ, fabulativ, mixt; colinda folosește ca mijloc expresiv simbolurile animalier, vegetal, iar ca tip de discurs pe cel monologic și
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
răzlețe - și cam toate cărțile lui Nietzsche fac impresia unei stofe sfîșiate pe care neamțul nu a mai putut s-o coase la loc - exegetul ieșean salvează nucleele de coerență ideatică, aruncînd peste bord balastul divagațiilor. În fond, e atîta retorică goală la un autor ca Nietzsche încît verbozitatea lui dovedește cum talentul, jucînd feste posesorului, îl poate atrage într-un neînfrînat șuvoi de cuvinte. Iar George Bondor tocmai asta face: oprește șuvoiul și păstrează numai matca în care a curs
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
operează pe tot parcursul comentariilor din antologie cu noțiunea de "practică semnificantă". Criticul caută, antologhează și valorizează poezia din care lipsește sentimentul, repudiază mecanica versificației, nu discută aproape niciodată statutul schimbător al metaforei și al altor tropi, nu-l interesează retorica poeziei, considerată caducă - toate acestea fiind specifice poeziei de dinainte de 1900. În încheierea prezentării lui Stephan Roll, Marin Mincu aduce precizarea necesară, departajarea între o poezie de sentiment și o poezie ca fapt de limbaj, privilegiind miraculoasa și atât de
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
este propria transcendență. Sentimentul este actualizat nu numai ca posibil vehicul semiotic, ci acesta se transformă în acea stare agonală, devenită condiție unică a actului poetizant. Eul bacovian nu mai este constrâns să se manifeste din exterior, impulsionat de vreo retorică, precum cel blagian, ci se situează simultan în existență și scriitură, asumate coparticipativ ca existență a scriiturii și ca scriitură a existenței. Obiectul poeziei se reduce la acest eu ce se investigheză perpetuu pe sine, poetizând la nesfârșit existența ca
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
despre tine în dialogul nostru aniversar, pentru care îți sunt foarte recunoscătoare, nu pot decât să condensez personalitatea ta într-o idee, în care cred că te vei regăsi: Violeta Dinescu sau arta muzicală ca destin. O artă cu o retorică ce neagă depărtarea și care gravitează în jurul visului ca în jurul unei axe poetice, lăsându-ne la îndemână, cu generozitate, mai multe chei de intrare: jocul, magia, onirismul.
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
fără să imite pe nimeni". Poetul are nevoie de ajutor pentru a-i apărea cel de-al doilea volum și următoarele. încrederea noastră îl recomandă călduros. Scrie "o poezie cu emoții puternic intelectualizate, cu adâncimi de idei construită cu o retorică echilibrată." Iată șapte dintre poemele selectate din cea de a doua sa carte intitulată Tată, a plecat Marea. (C.B.) "...într-o oarecare măsură regret că am fost atât de explicit (că am mers atât de departe) când v-am scris
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
compromisă prin abordarea superficial-retorică, de către autor, a unei compoziții lirice pe muchie, în care miraculosul și obișnuitul diurn, eternul și cotidianul, Unicul și omenescul mărunt stau într-un echilibru delicat. E notabil, la Nichita Danilov, efortul de a utiliza creator retoricile, de a le modula astfel încât, dintr-o artificializare a artificialului, să apară notele esențiale. Esențialul este rareori pierdut din vedere, dar, pentru a ajunge în inima lui, poetul se transformă într-un producător laborios, făcând lungi și complicate ocoluri artistice
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
și-a susținut și Masteratul, concertele ducându-l în toate cele 4 colțuri ale lumii. În booklet este prezentat cu căldură de lector univ. dr. Andreea-Aura Grigoraș: „Claritatea și sinceritatea expresiei muzicale, coloritul și amplitudinea dinamicii, precum și sensibilitatea și entuziasmul retoricii caracterizează interpretarea de față a acestor capodopere - pe nedrept neglijate - dedicate viorii solo”. De notat că în 2012 muzicianul a publicat la aceeași editură un amplu studiu muzicologic dedicat acestui ciclu de sonate, „Telemann - stilul galant al în creația pentru
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
durată ale structuralismului victorios - opera e analizată în primul rînd formal, tehnic, fără implicarea sensului și fără vreo raportare la viața cotidiană. Todorov își asumă o parte din responsabilitate, arătînd că totuși tradiția atomizării formale e mai veche. (În fond, retorica franceză și tratatele clasice de stilistică indicau lungi liste de figuri și procedee...) Situația actuală s-ar explica prin caracterul determinant al formației universitare (ceea ce au studiat la facultate e modelul absolut pentru serii întregi de profesori, critici, scriitori), la
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
de activitate melodică și forma drept structură arhitectonică. Un capitol important, al treilea, descrie posibila înfrățire expresivă dintre muzică și cuvânt, aici fiind tratate „tipologia frazelor în funcție de relația cu undele metrice”, aspecte ale sonorităților, semnificației poetice, comparația dintre muzică și retorică... în timp ce capitolul epilog, al patrulea , este rezervat scrisorilor, textelor și notelor. De semnalat în sens pozitiv mulțimea notelor de subsol ce însoțesc textul respectiv, adnotări izvorâte din nevoia imperioasă a lui Mircea Tiberian de a fi cât mai explicit, mai
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
că sunt scutit de prezența lor și de - vorba lui Alexandru Paleologu - "dezagrementele" provocate de ei. În ordine descrescătoare, cel mai mult mă plictisesc cei care vin să-ți ceară un lucru și-o fac după îndelungi tatonări și încercuiri. Retorica de doi bani, ocolișurile și subterfugiile puse la bătaie îmi provoacă un fel de "enervare nerăbdătoare", dorința de a-l invita pe cel aflat în fața mea să plece cât mai curând. O subspecie cu totul insuportabilă a acestei categorii o
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
Andrei Moisoiu (Google) CNA a analizat, marți, o reclamație primită de la UDMR, potrivit căreia Radu Banciu a avut "o retorică antimaghiară jignitoare" în emisiunea sa de la televiziunea B1, singura propunere făcută în acest caz - o amendă de 10.000 de lei - neîntrunind numărul necesar de voturi pentru a putea fi aplicată.
Scandal între Banciu și UDMR. CNA privește de pe bară by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79866_a_81191]
-
Iordachescu Ionut UDMR a depus miercuri la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) un denunț împotriva realizatorului Tv Radu Banciu. Uniunea spune că în emisiunea sa de la B1 Tv, Banciu folosește ”o retorică antimaghiară jignitoare și propagandistică prin care atacă dur și vădit maghiarimea, instigând la ură”. UDMR transmite printr-un comunicat că este de datoria sa civică și morală să atragă atenția autorităților asupra manifestărilor ”șovine și discriminatoare” și cere CNCD să
Banciu, reclamat la CNA și CNCD de UDMR pentru ”instigare la ură” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79899_a_81224]
-
la serviciul de asistență juridică a Uniunii, UDMR a făcut un denunț la CNCD împotriva realizatorului de emisiuni TV, Radu Banciu. Jurnalistul, în emisiunea sa din 12 martie, difuzată pe postul B1TV și intitulată «Lumea lui Banciu», a folosit o retorică antimaghiară jignitoare și propagandistică prin care a atacat dur și vădit maghiarimea din România, instigând populația majoritară la ură națională”, arată în comunicat secretarul general al UDMR, Kovacs Peter. Potrivit UDMR, Banciu a depășit, de mai multe ori, limita decenței
Banciu, reclamat la CNA și CNCD de UDMR pentru ”instigare la ură” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79899_a_81224]
-
nu se mai văd, sau, dacă se văd, nu se mai simt în textele extrem de elaborate. Ca și la Claudiu Komartin, un poet de care Daniel D. Marin se apropie ca formulă și ca expresie lirică, inclusiv scrâșnetele sunt poetizate. Retorica absoarbe viața și o redistribuie după un anumit ritm interior: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/ avea ochii mari negri era serioasă așa/ de serioasă încât am intrat tăcuți în beci/ și ne-am așezat pe scăunele
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
fel de plantă va fi fost? Criticii memorialiști sunt mai puțini: Eugen Simion, Gabriel Dimisianu, Livius Ciocârlie. în volumul de Convorbiri cu Andrei Grigor, autorul seriei Scriitori români de azi și al atâtor volume de referință, ca Dimineața poeților, Sfidarea retoricii ș. a. se autodefinește: "...prin fire și voință", "un spirit care se plasează în ariergarda avangardei", fiind unul din reprezentanții de seamă ai generației '60. Pentru E. Simion jurnalul și memoriile sunt opere de autoficțiune (le-a dedicat și o lucrare
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
subiacentă și ascunsă a discursului ideologic, canonul oficial și codul moral-politic al vremii, dar în ultimele romane ale prozatorului(Ploile.., Împăratul...), insistența cu care mitul este folosit ca mijloc de discreditare a mitografiei partinice îl transformă într-o materie sterilă, retorica mitică degenerând în simple exerciții de virtuozitate, iar stilul mitic, supralicitat cu bună știință, discreditându-se prin redundanță. La scriitorii postbelici, ,,mitofilia" - cu un termen al lui Herman Parret - corespunde nu numai dorinței de a restabili adevărul în datele lui
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
exterioară un referent solid, de care se disociază însă, căruia îi deconspiră limitele, și nu unul față de care își manifestă, în vreun fel, obediența. Încetînd definitiv să mai celebreze formele deja existente, să le mimeze dinamica și să le preia retorica, el începe, încetul cu încetul, să umple golurile și să denunțe insuficiența realității deja instituite. Singura realitate pe care mizează este cea interioară, adică forța inepuizabilă a imaginației de a sugera noi întrebări, ca alternativă la răspunsurile suficiente și previzibile
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
a II-a cea boliviană încheiată dezastruos cu un eșec previzibil după ce SUA a învățat lecția cubaneză, Steven Soderbergh încearcă deopotrivă o reconstituire istorică judicios documentată - și de Jurnalul bolivian al lui Che printre altele -, destul de ortodoxă și lipsită de retorică romantică, militantisme, anticliamctică, iar pe de altă parte ceva nou, o perspectivă caleidoscopică. În prima abordare, Soderbergh vine în întâmpinarea mitului revoluționar pe o altă turnantă decât cea a epicului grandios așa cum o cere rețeta hollywodiană și un tip de
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]