4,052 matches
-
plin de oameni veniți la picnic sau la plimbare. Pe malurile mâloase stau pescari. Grupări religioase țin Întruniri În corturi. Însă o dată cu venirea Întunericului, insula e cuprinsă de un aer de izolare și de moravuri ușoare. Îndrăgostiții parchează În locuri retrase. Mașinile trec pe pod În misiuni obscure. Zizmo conduce prin pâclă, pe lângă chioșcurile octogonale și monumentul Eroului din Războiul Civil, Înspre pădurile unde triburile Ottawa Își țineau cândva tabăra de vară. Ceața mângâie parbrizul. Mestecenii Își etaleaza pergamentul sub cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aducă la zi un ideal mai vechi. Zilele haremului trecuseră. Să Înceapă era banchetei din spate! Automobilele erau noile domuri ale plăcerii. Îl transformau pe omul de rând Într-un sultan al șoselelor. Fotografiile lui Plantagenet sugerau picnicuri În locuri retrase. Fetele trăgeau un pui de somn pe treptele automobilului sau se aplecau să ia cricul din portbagaj. În toiul Crizei, când lumea nu avea bani de mâncare, bărbații făceau rost de bani pentru pozele erotice ale lui Plantagenet. Fotografiile Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru “Încântarea de a primi o cameră cu minibar“. N-am găsit niciodată cuvintele potrivite pentru a-mi descrie viața și acum, că m-am apucat de povestea mea, Îmi trebuie mai mult ca niciodată. Nu mai pot să stau retras și să privesc totul de la distanță. De acum Înainte tot ce vă voi spune este colorat de experiența subiectivă dată de participarea la evenimente. Aici se despică povestea mea, se divide, trece prin meioză. Deja lumea pare mai grea acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
limpede: În Detroit, În iulie 1967, ce s-a Întâmplat n-a fost nimic altceva decât o luptă de gherilă. A doua Revoluție Americană. Iar acum gardienii ripostează. Când au izbucnit revoltele, poliția a acționat În general, cu reținere. Stăteau retrași, Încercând să țină sub control turbulențele. La fel, trupele federale, trupele de parașutiști din regimentele 82 și 101 aeropurtate sunt veterani căliți În lupte, care știu să folosească forța În mod adecvat. Dar cu Garda Națională e altă poveste: luptători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de oaspeți cu sprâncenele de Fra Angelico ridicate Într-o blândă exasperare ― Nu vă temeți, o să treacă, a spus el. Întotdeauna se Întâmplă așa cu văduvele. L-am crezut. Dar, cu trecerea săptămânilor, Desdemona devenea tot mai deprimată și mai retrasă. Deși se trezise devreme toată viața, Începu să doarmă până târziu. Când mama mea Îi aducea tava cu micul dejun, Desdemona deschidea un ochi și Îi făcea semn să o lase acolo. Ouăle se răceau. Cafeaua prindea crustă. Singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu-și avea locul aici. În ton cu povestea mea, am reușit să Îngaim foarte Încet: ― Băiatul. ― Îngrijitorul? Bun. Și mie-mi place fata care aduce pizza. Are-un corp trăsnet. Pe vremuri un copil ferit, dintr-o familie prezbiteriană retrasă, Luce se emancipase, se eliberase de antisexualism. ― Are niște țâțe incredibile, spuse el. Îți plac țâțele ei? Te excită? ― Nu. ― Te excită mătărânga tipului? Am dat din cap vag, sperând că se termină. Dar a mai durat ceva vreme. Annie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fel? Și toți dădură din cap. Și unde se va dormi? Nu putem să ne culcăm oriunde avem chef. Ai dreptate, zise Marcela. Ce părere aveți de pod? întrebă Maritsu. Și de o parte din holurile școlii și partea mai retrasă a sălilor de clasă? continuă Marcela. Și de primul nivel al subsolului? zise Perir. Ai înnebunit? izbucni Mara. Ce e? răspunse François neînțelegând motivul ieșirii Marei. Nu e igienic. Și nici normal. Eu nu mă culc la nici un subsol, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lor. Subit, Împăratul ridică mâna dreaptă și le făcu semn să se oprească. Din întuneric păreau să se audă tunete înfundate. Erau altfel decât bubuiturile tancurilor. Le indică să se ducă câțiva pași înapoi și ei îi urmară indicațiile întocmai. Retrași astfel, cei din față se lăsară în genunchi și ochiră în întuneric spre orice ar putea ieși de acolo. Cei din spate rămaseră în picioare lipiți de perete ca să fie mai greu de ochit și încercau să străpungă bezna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Aș pune prinsoare că da. — Ne aștepți aici, Dicelle? Nu e cazul să invadăm hotelul. Lecoeur se Îndreptă spre omul de la recepție, În timp ce Maigret rămăsese În mijlocul holului, privind salonul imens aproape pustiu. Toate lustrele erau aprinse și, la o masă retrasă, parcă Într-o altă lume, patru persoane În vârstă, doi bărbați și două femei, jucau bridge cu mișcări lente. Distanța dădea o impresie de irealitate, ca o scenă turnată cu Încetinitorul. Comisionarul se Îndreptă glonț spre ascensor, cu un plic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
care le aruncă imediat în foc. Din acest moment, animalele au devenit sacre. Se spune că acum apar în măruntaiele lor eventualele semne dacă Zeul respinge cumva sacrificiul, murmură Velleius Paterculus. Tiberius tace încordat. Stau în continuare unul lângă altul, retrași, cu spatele lipit de același plop, ca să facă loc procesiunii din jurul altarului. Parcă aș fi la teatru, își zice. Aproape de scenă și de actori, dar fără să particip la jocul lor. A venit momentul să se aducă jertfa. Doi sacrificatori
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
citească printre rânduri. Are impresia că Alexia Aldridge urăște să se joace de-a Hollywoodul și că ea este de fapt îngrozitor de strălucitoare, și atunci foarte puțini bărbați sunt destul de puternici ca să se potrivească cu ea. Crede că e extrem de retrasă, și că dacă n-ar fi fost vorba de valoarea publicitară a interviului întâmplător, Alexia s-ar fi încuiat în casa ei frumoasă și n-ar mai fi ieșit decât dacă ar fi fost să facă un alt film. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
turiștii către orice loc, de la Tibet la Titicaca, Shangri-La - avanpostul cocoțat În vârf de munte, ireal de frumos, aproape imposibil de atins și de altfel foarte scump când ajungi totuși acolo. Pentru urechea turistului, cele mai fermecătoare cuvinte sunt: „rar, retras, primitiv și ciudat“. Dacă serviciile sunt proaste, dați vina pe altitudine. Acest nume incită atât de mult fantezia Încât chiar În acest moment, muncitori, buldozere și betoniere trebăluiesc de zor ca să amenajeze un cătun lângă granița dintre Tibet și China
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bucătar sau fată la bucătărie, grădinar sau băiat la grajduri. Matilda Andrews a căzut Într-o stare de perpetuă apatie și s-a Închis În apartamentul ei, unde stătea de vorbă cu soțiile demnitarilor din oglindă. Tânărul Seraphineas a devenit retras, citind cărți peste cărți, În special cărți de magie, care i se părea cea mai Înaltă artă a extorcării de bani de la oamenii bogați și proști. Multe dintre numerele de iluzionism le-a Încercat chiar pe tatăl său, un subiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vă văd vaporeni umblați prin porturi! Le plăcu ideea. Scoaseră fiecare și puseră pe masă bancnote mototolite și mărunțiș, până se făcu o sută. Nu participară toți. Unii pentru că nu aveau bani, iar doi dintre ei, care stăteau puțin mai retrași, ținându-se de mână, pentru că nu-i interesa miza pusă în joc. Apoi puseră într-un chipiu câte un obiect personal o brichetă, un briceag, o monedă, o cheie... și o poftiră pe ea să aleagă. Femeia cochetă, întârziind cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se referă la ceva lipsit de sens, eventual absurd, acest element se estompează chiar în timp ce asculți cuvântul narațiunii. Orice formă de violență sau cruzime trece imediat într-o altă lumină, inițial nesigură, apoi tot mai voalată, până devine calmă și retrasă. În unele situații, ajunge de-a dreptul diafană, enigmatică. Astfel, se spune despre Diogene, excentricul filozof din Sinope, că își scandaliza contemporanii cu gesturile sale neobișnuit de libere. Printre altele, . Cum singur va mărturisi, dacă a le face ca atare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nivelare<ref id="120">Ibidem, p. 219.</ref>. Apare deopotrivă ca lipsă: lipsă a determinării felului de a fi, lipsă a unei limite sau lipsă de relief, cum am văzut mai sus. De aceea va fi resimțită în multe feluri, retrasă și inertă, sau, dimpotrivă, activă, capabilă să se opună. De pildă, ceea ce numim „realitate“ a fost înțeles la un moment dat ca „rezistență“ a unui lucru în fața voinței omenești: ceva apare „în afară“ și totuși opus voinței.<ref id="121
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
se referă la ceva lipsit de sens, eventual absurd, acest element se estompează chiar în timp ce asculți cuvântul narațiunii. Orice formă de violență sau cruzime trece imediat într-o altă lumină, inițial nesigură, apoi tot mai voalată, până devine calmă și retrasă. În unele situații, ajunge de-a dreptul diafană, enigmatică. Astfel, se spune despre Diogene, excentricul filozof din Sinope, că își scandaliza contemporanii cu gesturile sale neobișnuit de libere. Printre altele, . Cum singur va mărturisi, dacă a le face ca atare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nivelare<ref id="120">Ibidem, p. 219.</ref>. Apare deopotrivă ca lipsă: lipsă a determinării felului de a fi, lipsă a unei limite sau lipsă de relief, cum am văzut mai sus. De aceea va fi resimțită în multe feluri, retrasă și inertă, sau, dimpotrivă, activă, capabilă să se opună. De pildă, ceea ce numim „realitate“ a fost înțeles la un moment dat ca „rezistență“ a unui lucru în fața voinței omenești: ceva apare „în afară“ și totuși opus voinței.<ref id="121
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vă văd vaporeni umblați prin porturi! Le plăcu ideea. Scoaseră fiecare și puseră pe masă bancnote mototolite și mărunțiș, până se făcu o sută. Nu participară toți. Unii pentru că nu aveau bani, iar doi dintre ei, care stăteau puțin mai retrași, ținându-se de mână, pentru că nu-i interesa miza pusă în joc. Apoi puseră într-un chipiu câte un obiect personal o brichetă, un briceag, o monedă, o cheie... și o poftiră pe ea să aleagă. Femeia cochetă, întârziind cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și gusturile tuturor zburătoarelor); făceam zmeie mari că abia le putea ține, cărora le trimiteam pe sfoară inele cu "scrisori" sau batiste și, noaptea, lampioane venețiene, confecționate de ea; mă urcam în copaci să-i aduc fructele cele mai frumoase, retrase parcă anume, ca-n poveste, pe vârful crengilor greu de ajuns; ne plimbam cu barca pe iaz, "ancorînd" pe la adâncuri, în umbra verde a sălciilor pletoase, ea în niște chioșcuri vii, care ne izolau de lume, ca să citim, să conversăm
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
așteptând să se hrănească, la sosirea nopții, cu sânge cald, de femeie Încă În putere dacă nu să aducă pe lume alți bărbați și alte femei, atunci măcar să aibă grijă de alții, de ea Însăși și de casa ei. Trăind retrasă, rar mai venea câte o bătrânică să stea la taifas sau să ceară un pumn de mălai - Mașa se obișnuise să lase lucrurile alandala. Canapeaua rămânea nefăcută săptămâni Întregi, farfuriile nespălate și casa nedereticată luni de zile. Dacă se Întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Elaine Am zâmbit. — Nu, n-aș zice că e dulce. Elaine a plescăit din buze ca să arate că a suferit un afront. — Ei bine, eu cred că e dulce, a mormăit. În timpul primelor săptămâni de școală, Sheba a stat destul de retrasă. În timpul pauzelor, rămânea mai mult în atelierul ei de ceramică. Când venea totuși în cancelarie, de obicei stătea singură la una dintre ferestre, uitându-se printre draperii la terenul de joacă de afară. Era perfect politicoasă cu colegii - ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
promite mult. Evita orașul și tentațiile lui, dar descoperise nebănuite moduri de distracție chiar în școala din care făcea parte. Discotecile organizate în clubul școlii deveniseră o provocare. La început stătuse, ca mai toți, pe marginea ringului de dans urmărind retras cum se desfășurau lucrurile. În mod obișnuit, cercurile se formau între elevi din aceeași clasă. Ceasornicarii și bijutierii erau cei mai norocoși fiindcă aveau cele mai multe fete. În clasa lui erau doar două, dar erau mai băiețoase decât mulți dintre tipii
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
apoi ca material de șantaj. Cu toate acestea, clienta pe care a adus-o În pragul sinuciderii a fost, În mod neașteptat, victimă sută la sută. Clienta nu-și cunoștea tatăl și a fost crescută de o femeie. Trăia cam retrasă și era hotărîtă să reușească În viață. Conducea un salon de coafură de la colțul unei străzi. Într-o zi Își făcu apariția un individ pe la patruzeci de ani. Și-a dat seama dintr-o privire că-i alcoolic. Tipul susținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
inima strânsă. Era primul nostru cetitor. Cel mai greu cu putință. Au fost câteva experiențe care, luate pe rând, cum ți-am spus, m-au dus țintă spre beci. Adăpostul pentru femei bătute. Un castel mic, lăsat moștenire, pentru prostituatele retrase, de către o curtezană mai norocoasă. Acum și acolo era plin. Nu de prostituate, ci de neveste, nu daneze, ci asiatice sau est-europene. Un grupuscul de bărbați băștinași nu prea agreează parteneriatul conjugal. Vor femei clasice. Casnice. Speriate de propria lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]