873 matches
-
televiziunii stă în capacitatea ei de a dezvrăji, de a „descoperi“ lucruri ascunse, dove dind că ele n-au nimic de ascuns. Putem spune, de aceea, că televiziunea e „apocaliptică“, în sensul pe care termenul îl avea în grecește: descoperire, revelare. Doar că, în vreme ce revelația „clasică“ scotea la lumină o plus realitate, un nimb, revelația TV pune în valoare o minus realitate. Supra-realul televizat e mai puțin decât realul. E realul în versiunea lui strict vizibilă, fără subterane și sublimități: o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
doar o confirmare a acestor mărturii. Toate acestea erau lucruri dacă nu deja văzute, cel puțin deja știute. Închiderea aceasta în sine, comportamentul acesta temător, cecitatea aceasta voită au fost răspunsul unei omeniri care se credea plină și deplină la revelarea bruscă a faptului că ea nu reprezenta decît jumătate din neamul omenesc. Fără îndoială, la Montaigne, venit puțin mai tîrziu, cunoștințele despre tradițiile amerindiene, extrase din povestirile de călătorie, fundamentează în parte critica la adresa instituțiilor și a moravurilor noastre. Însă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
poate una dintre puținele stări de grație care i-au fost date omului. În acest sens, Giovanni Pascoli, poet el însuși de o sensibilitate cu totul aparte, oferă în faimosul său cod de artă poetică intitulat Il Fanciulino (Copilul), o revelare majoră a ceea ce era atât de simplu, dar atât de greu de explicat: Există în noi un copil înlăcrimat, dar care este cutremurat nu numai de fiori, ci și de mari bucurii. Când vârsta noastră este fragedă, el își confundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
strâmt al figurilor de stil și o proiectează în ontologic, spunând că ea ține definitiv de ordinea structurală a spiritului uman25; prin aceasta el se apropie de sensul gândirii filozofice indiene. Metaforicul, înțeles de Blaga drept o posibilă cale de revelare a misterului, înlesnește accesul la sensurile poeticii eminesciene, în care se găsesc și seve ale filozofiei indiene. Așa cum arată Ioana Em. Petrescu (Ochiul lăuntric), Eminescu se desprinde de tot ceea ce au creat înaintea lui pașoptiștii prin faptul că imaginea [...] se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pragul dormitorului. Cititorul este nevoit să apeleze la propria intuiție și imaginație pentru a duce până la capăt firul unor istorisiri eliptice de final. Davâdova pare întâi de toate interesată să investigheze politicul, cercetat din pragul alcovului. Inedita perspectivă îi permite revelări formidabile, ce ar fi rămas, altfel, complet necunoscute contemporanilor și cu atât mai mult urmașilor. Citită în paralel cu alte lucrări dedicate aceleiași perioade (cum ar fi "Stalin cenzurat, necenzurat", apărută tot la "Paideia") ești invitat la călătorii prin lumi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
al clișeului "valorilor democrației interbelice", înfățișat (din ignoranță sau partizanat politic) la modul idilic, drept un "a fost odată" demn de respectuoase aduceri aminte. Datorită faptului că, după 1990, centrul de greutate al cercetărilor s-a fixat aproape exclusiv pe revelarea destinelor "intelectualilor români în arhivele comunismului" (titlu la "Nemira"), realitățile similare interbelice au rămas prea puțin investigate. Motiv pentru care, iată, nu se prea știe că și cenzura lui Dej, și cenzura ceaușistă, au fost replici cumincioare (cu sens inversat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Roma și un alt sentiment al fericirii și al motivelor ce o determină. Și mai este o femeie, Aia, preoteasa dacă a zeului Zalmoxis, care devine oglinda transformării. Ovidiu se simte regenerat și de voința ei. Prezența Aiei e garanția revelării de sine a lui Ovidiu. În oglinda Aiei el dobândește chiar cunoașterea completă a celor diferiți de el, a geților, a culturii lor, a tradițiilor lor, a credințelor religioase, a concepțiilor despre viață, a limbii lor. Astfel, cel care scrisese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
i la urmă, u mut (oiu)” (Fl. Ilioasa, 1939: 46). XIV. Problema stilului Această problemă nu cunoaște o prea mare dezvoltare teoretică, dar Papadopol surprinde două aspecte esențiale ale acestui concept complicat: caracterul de unicitatea ce-l conferă persoanei și revelarea acestui caracter nu numai la nivelul limbajului individual, ci și la nivelul literaturii în general: „nu le îmbogățiți [elevilor n.n. M.S.] - prin urmare vocabularul cu o nouă abstracțiune, în stare să-i rătăciască prin subordonatele ei, ci faceți-i să
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru Origen contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția acestuia, de a fi revelare a Arhetipului. Bizantinii, începând cu secolul al IV-lea, vor trebui să dea un răspuns la dilemele care apăreau din perspectivă creștină în precizarea relației între chip și proto-tipos. Așa cum a dovedit istoria spiritualității bizantine, deși discuțiile asupra valorii și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și a apei, concentrându-și mișcarea inimii și a minții către o totală respiro methaphisica, căutând umbra chemării lor depline. În fine, acești credincioși ai Indiei - la care se adaugă creștinii, musulmanii, evreii, anemiștii, sikhii și jainiștii - prin exaltare și revelare, Își interiorizează verticalitatea ființei lor, pentru a ajunge la acea uniune extaziantă și liniștitoare a inimii 686 cu Absolutul divin, deplina lor compasiune fiind ilustrată de Maica Tereza. Așadar, din toată această fervoare a credinței și Înțelepciunii s-a născut
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a apropiat de gradul necesar cunoașterii. Este cel mai frumos lucru, dar și cel mai ascuns dintre doctrinele științifice ale simbolismului masonic ca inițiatul să fie într-o permanentă căutare a adevărului pe care nu-l va găsi în sensul revelării obișnuite, a înțelegerii uzuale. Acest adevăr divin, obiectul muncii sale, este simbolizat prin Cuvânt, pentru care cu toții știm că nu avem decât un substitut. E o lecție umilitoare, dar necesară întru cunoașterea naturii, a lui Dumnezeu și relația omului cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cea curbă. Adoptarea acestor simboluri străvechi în comparație cu sistemul său secret de comunicare, a cunoștințelor în parabole și alegorii, a fost determinat de faptul că acestea îi erau la îndemână și pentru că ele reprezentau adevărul fundamental în toată măreția sublimei sale revelări de către Marele Arhitect al Universului în marile lumini ale programelor protoistorice și istorice de illuminare a oamenilor: Îmi voi deschide gura în parabole, voi dezvălui lucruri ascunse de la crearea lumii" (Mt 13:35). Aceste mari simboluri ale adevărului erau adevăruri
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și Divina Comedie sunt două forme opuse ale aceleași opere: inițierea în vederea obținerii independenței spiritului, satira instituțiilor contemporane și formularea alegorică a marilor secrete ale societății rosicrucienilor. Romanul rosei este epopeea vechii Franțe, profundă în conținut, dar prezentată facil, o revelare tot atât de reușită ca și lucrările lui Apuleius, a Misterelor ocultismului sau Trandafirul lui Flamel. Jean de Meung sau Clopinel au înflorit la curtea regelui Filip cel Frumos, în epoca templieră de vârf și au fost contemporani cu bătrânețea lui Dante
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poetică este intuitivă și cheamă în hora artei regale inteligența, emoția și sensibilitatea. Arta e o operațiune practică guvernată de inteligență, poesia este motorul emoțional, interior, care permite cunoașterii să se exprime, depășind limitele amalgamării conștienței, ca un instrument de revelare netafizică. Identificarea misterului lucrurilor cu sufletul poetului și mesajul cosmic, iată arta poetică realizată distinctiv ca o punte între religie și creație, o metaforă care ne cuprinde ca taină în vraja ei. Dar, de fapt, ce este poesia? O exprimare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi înțeles în primul rând ca un moment de cunoaștere a realului, nu masonic, nu rosicrucian, nu teologic și nici măcar filologic, dar fiind încă o treaptă a marii inițieri, te invit, cititorule să-l percepi ca pe un instrument de revelare metafizică. Voi ce vă aveți gura făcută după chipul gurii lui Dumnezeu Gură care-i ordinea însăși Fiți îngăduitori când ne comparați Cu cei ce au fost perfecțiunea ordinei Pe noi care căutăm peste tot aventura 1341. Noi suntem călătorii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
profesională, textul epistolar trimis și receptat are un conținut și niște funcții bine definite, constituinduse într-o bogată sursă documentară, așa cum au demonstrat numeroasele cercetări făcute de-a lungul anilor. Alături de jurnal, memorii, interviuri, corespondența joacă un rol primordial în revelarea unor aspecte mai puțin cunoscute despre geneza operelor, despre relația epocă-biografie-operă sau despre modul în care un autor se raportează la contemporanii lui. Este și cazul celor două impresionante volume de corespondență ale scriitorului și memorialistului Eugen Dimitriu, unul dintre
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
societății balcanice și-a găsit baza ideologică în operele și scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidentală, o mișcare balcanică similară se baza pe istorie. Funcția ei era ligitimizarea nașterii revoluționare a societăților naționale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor acestora și justificarea agresivității tinerilor naționaliști. Legăturile acestea dintre trecut și prezent, dintre istorie și politică, au fost stabilite prin intermediul istoriei. Cel de al doilea factor care a stimulat rolul istoricului în politică a fost prestigiul de care se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV. Galați, 1997 (se pot folosi la nevoie și edițiile anterioare). 2. BISERICĂ ROMANO-CATOLICĂ a. Liceele teologice romano-catolice (limba de predare maghiară) DOGMATICA 1. Omul. Istoria autointerpretarii omului. Persoană umană. 2. Revelarea lui Dumnezeu în istorie. Preistoria revelației, Iisus în fața istoriei. 3. Evenimentul Iisus Cristos. 4. Iisus. Învățătură lui Iisus. Minunile săvârșite, soarta lui Iisus și cauza lui. 5. Învierea, lui Iisus. Baza credinței, obiectul cel mai important al credinței. 6. Cunoașterea
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
nescriitori. 8. Profeții scriitori. 9. Profețiile mesianice din Cartea lui Isaia. 10. Canonul Noului Testament. 11. Cele patru evanghelii. Asemănări și particularități. 12. Faptele Apostolilor - prezentare generală. 13. Scrisorile Sfanțului Paul - prezentare generală. 14. Cartea Apocalipsului - prezentare generală. CATEHISM 1. Revelarea lui Dumnezeu și datul revelației. 2. Transmiterea revelației divine. 3. Dumnezeu Creatorul. 4. Căderea omului. 5. Misterele vieții publice a lui Iisus. 6. Denumirile și simbolurile Duhului Sfânt. 7. Originea, întemeierea și misiunea Bisericii. 8. Sacramentele inițierii creștine. 9. Sacramentele
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
la titlurile: "Evidențierea antigenului viral", "Izolarea virusului și identificarea în culturi celulare" și "Tipajul pestivirusurilor izolate cu ajutorul anticorpilor monoclonali"; 2. dacă se decelează antigenul viral sau virusul PPC, se confirmă PPC; 3. dacă testarea vizată la pct. 2 nu permite revelarea prezenței antigenului virusului PPC, unitatea va fi considerată suspectă, până când o nouă serie de probe sanguine prelevate cu cel puțin 30 de zile mai târziu va fi supusă unor noi teste comparative; 4. dacă aceste teste comparative ulterioare arată că
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
al determinării în marcarea funcției sintactice de subiect. Împotriva situării sale înaintea verbului copulativ, reliefarea prin intonație a unui termen din structura nucleului predicațional se constituie în marcă a rolului de nume predicativ, purtător al semanticii lexicale a predicației; „descoperirea, revelarea” noutății prin intonație se întâlnește cu poziția de „informație nouă”, proprie predicatului: „Iar cerul este tatăl meu / Și mumă-mea e marea.” (M. Eminescu) „Casă de oameni de treabă se cheamă asta?” (I. Creangă) „O durere totdeauna mi-a fost
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
simplității ce corectează trăirea umană, Debussy tinde spre misterul identificării sale cu muzica Universului. Credința aproape mistică în capacitățile expresive ale muzicii nu conduc actul creativ al compozitorului francez spre o simplă descriere a frumuseții reale a acesteia, ci spre revelarea „lumii de dincolo”, evocată prin graiul inefabilului. Revelația descoperirii muzicii javaneze, cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889, va redirecționa în mod definitoriu traiectoria creației componistice a lui Claude Debussy. Astfel, sonoritățile rezonante și complexitatea structurilor poliritmice ale percuției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
la teoria nivelelor structurale: premolecular, molecular, biostructurat, psihic, noetic, noesic, poetic.”<ref id=”2”>Nicolae Steindhart, Monolog polifonic, Editura Dacia, Cluj, 1983.</ref> Cu alte cuvinte, un text trebuie raportat permanent la alte științe sacre care să contribuie la o revelare a sensului. La nivel general, avem de a face cu „o permutare de texte, o intertextualitate.”<ref id=”3”>Cristina Hăulică, Textul ca intertextualitate, Editura Eminescu, București, 1981,<ref> ce își poate găsi numeroase aplicații, în varii texte. Ne vine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]