42,154 matches
-
înțelege c-ar fi fost vorba de-o persoană. În fond, de ce nu? Dacă există cineva cu numele Plumb, de ce n-ar exista și cineva cu numele Altar?! Partea mai puțin plăcută e că ALTAR, adică ,Asociația Luptătorilor Arestați în Revoluția din Decembrie 1989", a fost, o perioadă, unul din numeroșii tovarăși de drum ai partidului în care d-na Plumb a asigurat conducerea Mediului. Că o organizație revoluționară se poate gudura pe lângă principalii profitori ai revoluției - nu ne mai miră
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
Asociația Luptătorilor Arestați în Revoluția din Decembrie 1989", a fost, o perioadă, unul din numeroșii tovarăși de drum ai partidului în care d-na Plumb a asigurat conducerea Mediului. Că o organizație revoluționară se poate gudura pe lângă principalii profitori ai revoluției - nu ne mai miră de mult. Dar ca un membru proeminent al partidului respectiv să n-aibă habar cu cine e aliat - e dincolo de bunul simț. Am spus ,bun simț"? Iar am comis o eroare capitală, având în vedere subiectul
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
evantai de motivații personale, un spectru larg de ambiții individualiza(n)te; la celălalt: o aceeași, cunoscută, realitate și sentimentul dominant că împlinirea profesională și materială nu mai este posibilă în România. La această tristă concluzie se ajunsese și înainte de Revoluție, în ultimul deceniu al "Epocii de Aur"; numai că atunci situația de fapt era percepută ca un dat istoric, ca un blestem de neînlăturat, cu care ești nevoit să supraviețuiești. Abia în noul context, de libertate, discrepanța dintre așteptări și
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
vorbit adesea despre deschiderea spre Occident de la sfîrșitul anilor '60, ca și despre ultimii ani (ubuești) ai regimului Ceaușescu. Mai puțin despre anii '70, în care credibilitatea internațională a regimului de la București era încă destul de mare, chiar dacă în țară începuse "revoluția culturală", iar șurubul libertăților cetățeanului începuse să se strîngă dramatic. Izolat la domiciliu, supravegheat în permanență, supus terorii psihice, prin telefoane anonime de amenințare la adresa sa și a familiei sale și prin foarte dubioasele vizite nocturne ale unor personaje de
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
Marius Chivu Nu mai puțin de nouă cărți a scos Livius Ciocârlie de la revoluție încoace și, deși toate sînt scrise în aceeași formulă a notațiilor diaristice, eseistul a reușit să le închege pe fiecare în jurul altei teme. Aceste proteice jurnale tematice dau imaginea unui proiect scriptural autobiografic pe termen lung, extrem de unitar și, oricum
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
subtilitățile. Motivul trădării în Wallenstein e explorat cu o cruzime sobră, cel care e înșelat înșeală la rândul său, nu e sigur cât a fost premeditare în actele sale, deci o conștiință a uzurpării, și cât a fost abandon pasiv. Revoluția ca meserie e pusă în balanță cu dezlănțuire erotică în Intrigă și iubire. Față de lirica lui Schiller, recunoaște Steiner, nu poate fi decât subiectiv. De copil i-au sunat în urechi baladele, învățate pe de rost, recitate cu efect sonor
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
să prevadă zădărnicia proiectului utopic un tânăr neumblat încă prin lume, îndoctrinat de educația militară, fără să fi trecut probele grele de formare, de la avânt la deziluzie? Un simptom care semnifică începutul unui discernământ. Schiller a salutat cu urale declanșarea revoluției franceze din 1789. Apoi, repede, elanul s-a stins, l-au crispat în muțenie valul de teroare, decapitarea regelui, șuvoaiele de sânge. Asta era schimbarea pe care o dorise? Titlul de onoare, de fiu al revoluției, pe care i l-
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
salutat cu urale declanșarea revoluției franceze din 1789. Apoi, repede, elanul s-a stins, l-au crispat în muțenie valul de teroare, decapitarea regelui, șuvoaiele de sânge. Asta era schimbarea pe care o dorise? Titlul de onoare, de fiu al revoluției, pe care i l-a decernat în prima fază Danton a ajuns la destinație cu șase ani întârziere. Și recepția operei lui Schiller ilustrează capcanele prin care ideologicul tinde să acapareze esteticul. S-au depus eforturi din direcții felurite pentru
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
pe Schiller, ca un apologet al luptei de clasă și al victoriei proletariatului. într-o epistolă către Minna Kautski (1885), Engels decide că întâia dramă germană cu tendință politică e Kabale und Liebe (Intrigă și iubire). Tot el despică mecanismul revoluției franceze, plecând de la interpretările lui Schiller. Ceea ce îi consolează pe admiratorii poetului este circumstanța că, după baia de ideologie, opera se scutură totuși intactă ca o pasăre, cu penele muiate în apa murdară, dar care continuă să zboare nevătămată. Tot
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
cetățeanului (principala sursă de dezordine în societate), pînă cînd viața acestuia se transformă într-un coșmar de tipul celui trăit de români în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Disperarea îi scoate pe oameni din nou în stradă, urmează o altă revoluție menită să îl îndepărteze pe tiran și să readucă oamenilor libertățile specifice unui regim democratic. Drama multora dintre semenii noștri este aceea că trăiesc în dictatură cu nostalgia democrației, dar odată ajunși în democrație devin cuprinși de nostalgia dictaturii. Sensul
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
origine demnitatea și onestitatea -, generația junilor de douăzeci și cinci de ani. Dar nu înțeleg lipsa de grație - pentru că poate exista o grație și în contestare. În decembrie 1989, un domn deja în vârstă vorbea cu o admirație plină de fervoare despre revoluția română, văzând în ea o revoluție a celor tineri și, din acest motiv, a celor grațioși. Ce n-a prevăzut domnul cu pricina a fost cât de repede se poate trece de la grație la dizgrație. Adică la cuvântul care în
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
de douăzeci și cinci de ani. Dar nu înțeleg lipsa de grație - pentru că poate exista o grație și în contestare. În decembrie 1989, un domn deja în vârstă vorbea cu o admirație plină de fervoare despre revoluția română, văzând în ea o revoluție a celor tineri și, din acest motiv, a celor grațioși. Ce n-a prevăzut domnul cu pricina a fost cât de repede se poate trece de la grație la dizgrație. Adică la cuvântul care în engleză înseamnă rușine.
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
printr-un avans general către modelul postmodernist și printr-o așa-zisă epuizare a modernismului înalt, ci, mai simplu, prin investiția de talent, inteligență și expresivitate întoarsă pe care autorul a făcut-o în anii săi creativi. După care, venind Revoluția, poetul n-a prea mai scris, dar a intrat în manuale. Alexandru Mușina, Poeme alese. 1975-2000, postfață de Al. Cistelecan, Editura Aula, Brașov, 2003, 208 p.
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
mai scurt, prin da sau nu, e o dovadă a lipsei de imaginație în critică. Întrebările trebuie puse altfel, Arghezi trebuie gândit în alt context, orizontul de așteptare a suferit modificări. A stărui, pe urmele lui Vladimir Streinu, în înțelegerea revoluției poetice argheziene ca emanație a unui geniu verbal, înseamnă nu a repeta ceva deja știut, ci a perpetua un adevăr parțial, un reproș camuflat sub un elogiu aparent. Arghezi înțeles doar ca geniu verbal înseamnă mult prea puțin pentru exigențele
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
cu "lanterne magice" și cu fenakistoscopul. Abia apoi și-au făcut apariția montajul și sunetul. Primele dagherotipuri datează de prin 1839. Pe la 1860, Cook și Bonelli puseseră cap la cap un mecanism denumit "fotobioscop" și promiteau sus și tare "o revoluție completă a artei fotografice". Obsesia generală la acea vreme era redarea realității în mișcare - valurile, norii, frunzele tremurânde, razele soarelui, toate se regăsesc în previziuni. De altfel, astfel de predicții, se vede, au influențat calitatea primelor filme, axate pe viața
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
alte corecții morale regimului politic. Poetul, chiar și cel mai ermetic, reprezenta o voce în spațiul nostru public, o autoritate consacrată și recunoscută, un model, fie și malgré lui, pentru toate categoriile de cititori. Situația s-a schimbat radical după Revoluție, când libertatea intrată prin toți porii în organismul social nu a mai avut nevoie de poezie (și de literatură, în general) pentru a fi căutată și exprimată. Lirica a intrat la propriu în underground, regăsindu-se prin pivnițe editoriale, reducându
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
Dumitru Hurubă La o emisiune tv, domnul senator Sergiu Nicolaescu ne-a lămurit definitiv: "cine contestă Revoluția din decembrie 1989, sunt niște proști". Da, așa e, iar în acest caz, avem de-a face cu unul dintre acele adevăruri istorice care, prin intermediul televiziunii, așează lucrurile în matca lor. Deși, cu alte cuvinte și datorită altor mijloace de
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
Sanda Mihăescu-Cîrsteanu Henri Troyat este, ca mulți alți scriitori din dramaticul secol XX - al războaielor, revoluțiilor, lagărelor -, un exilat. Născut la 1 noiembrie 1911 în Moscova țarilor, își petrece primii ani ai copilăriei în Rusia, refugiindu-se, împreună cu părinții pe o proprietate a acestora din Caucaz în timpul revoluției bolșevice. De acolo familia pornește spre Constantinopol, apoi
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
alți scriitori din dramaticul secol XX - al războaielor, revoluțiilor, lagărelor -, un exilat. Născut la 1 noiembrie 1911 în Moscova țarilor, își petrece primii ani ai copilăriei în Rusia, refugiindu-se, împreună cu părinții pe o proprietate a acestora din Caucaz în timpul revoluției bolșevice. De acolo familia pornește spre Constantinopol, apoi spre Veneția, pentru a se stabili în cele din urmă la Paris în anul 1920. în Franța își schimbă numele din Lev Tarassov în Henri Troyat. Urmează cursurile Colegiului Pasteur din Neuilly
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
unitar dar mai bun. Poemele sunt mai degajate, mai prozaice, mai directe în comunicarea lor cu un cititor care are un cu totul alt profil cultural. Tema românească, ca să-i spun așa, apare deseori, fie sub semnul unor poeme dedicate revoluției române ori lui Eliade, fie prin discrete referințe. Chiar și când politicul este indistinct, la nivelul profund al textului se păstrează mereu legătura dintre cei doi poeți: Andrei Steiu și Andrei Codrescu. Primul nu va fi uitat niciodată, va rămâne
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
de stradă, nu de cenaclu, e un orator, nu un simplu scrib, un poet al cetății, dar nu unul "la stemă". A fugit dintr-o dictatură și nu e blând nici cu "visul american". Mereu neliniștit, se ține aproape de orice revoluție și vorbește, vorbește, vorbește.... Registrele și tematica variază, se succed cu naturalețe, cu minima retorică. Pare să aibă nevoie de spațiu pentru a-și desfășura energiile poetice, pentru a-și cânta judecățile, deznădejdile, pulsiunile, pentru a vorbi despre tot: patrie
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
să înființeze școli, numit pe rând "savant", "om de știință", "jusrist", "literat", "filosof"; apoi autorul proiectului de Imperiu elin (în locul celui turcesc), Rigas Velestinlis, un fel de Bălcescu al Greciei, creator al unei adevărate "Marseilleze" neogrecești, compusă - ca ecou al Revoluției franceze - într-o casă de pe ulița Schitu Măgureanu din București, al unor piese de teatru și al unor traduceri din iluminiștii apuseni și, nu în ultimul rând, al primelor hărți ale țărilor Române (la 1796), după încercările anterioare ale Stolnicului
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
dar lasă un gust amar atunci cînd le asculți. Pulverizarea stilistică din arta muzicală a ultimului veac este consecința caracterului heracleitic al culturii de tip european, o cultură deschisă, extravertită, bazată excesiv pe negare și pe reconstrucție. Compozitorul modern vizează revoluția cu orice preț. Invenția debordează stilul. Construcția devansează mesajul. Rămîne întrebarea dacă este sau nu benefică revoluția în istoria muzicii. Reglează ea metabolismul acesteia? Stravinski, bunăoară, este sceptic: "arta se dovedește, prin esența ei, constructivă. Revoluția implică o ruptură de
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
este consecința caracterului heracleitic al culturii de tip european, o cultură deschisă, extravertită, bazată excesiv pe negare și pe reconstrucție. Compozitorul modern vizează revoluția cu orice preț. Invenția debordează stilul. Construcția devansează mesajul. Rămîne întrebarea dacă este sau nu benefică revoluția în istoria muzicii. Reglează ea metabolismul acesteia? Stravinski, bunăoară, este sceptic: "arta se dovedește, prin esența ei, constructivă. Revoluția implică o ruptură de echilibru. Cine spune revoluție, zice haos provizoriu. însă arta este contrariul haosului. Ea nu se lasă în
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
reconstrucție. Compozitorul modern vizează revoluția cu orice preț. Invenția debordează stilul. Construcția devansează mesajul. Rămîne întrebarea dacă este sau nu benefică revoluția în istoria muzicii. Reglează ea metabolismul acesteia? Stravinski, bunăoară, este sceptic: "arta se dovedește, prin esența ei, constructivă. Revoluția implică o ruptură de echilibru. Cine spune revoluție, zice haos provizoriu. însă arta este contrariul haosului. Ea nu se lasă în voia haosului, fără să se vadă de îndată amenințată în operele ei vii, în însăși existența ei". Unde mai
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]