2,626 matches
-
aminte... Eram prea absorbit de o nouă plăcere colectivă: Muntele de bucurie. Așa era numită în orașul nostru enorma pistă de dans în aer liber, situată pe culmea unui deal care domina Volga. Abia știam să dansăm. Dar deșelările noastre ritmice nu aveau, în realitate, decât un singur țel: să ținem în brațe un trup de femeie, să-l pipăim, să-l îmblânzim. Ca să nu ne fie teamă după aceea. Seara, în escapadele noastre de la Munte, cástele și clanurile nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
decât vârstnicii. Durerea este un summum de parametrii pe care se rulează personalitatea fiecăruia. Durerea teoretic poate fi descrisă, de la un individ la altul prin descompunerea în elemente componente: -calitatea (tăioasă, surdă, sfredelitoare); -localizarea și extinderea (ascuțită, punctiformă, regională); -personalitatea (ritmică, stabilă, fulgerătoare); -intensitatea (vagă, slabă, medie, puternică) etc. 4.1.2. Interpretarea durerii Ca o problemă psihologică - durerea face parte atât din viata normală, cât mai ales (Leriche) din viața patologică a organismului. Sensibilitatea algică are mari diferențe individuale: acest
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
scade abilitatea de a se produce potentialul de acțiune, dar oboseala durează puțin timp. După circa un minut tensiunea maximă poate fi produsă din nou, revenind capacitatea de producere a potențialului de acțiune. Oboseala din timpul exercițiilor moderate cu contracții ritmice se produce datorită faptului că fibrele lente nu mai au rezerve de glicogen. In aceasta situație sunt recrutate din ce în ce mai multe fibre rapide. Acestea obținând energia necesară prin metabolism anaerob, prin conversia glucozei în acid lactic, scade pH-ul intracelular. Aceste
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acțiune, atunci când potențialul de membrană ajunge la valoarea de -35mV. Acesta reprezintă pragul de descărcare al potențialului de acțiune; este generat un potențial de acțiune care se propagă și are loc contracția musculară în masă. Contracțiile de acest tip sunt ritmice (numite și unde pace-maker), caracteristice de exemplu intestinului. Depolarizarea determinată de întindere facilitează apariția potențialului de acțiune pe fond de unde lente, determinând o reacție de contracție automată a organelor cavitare la întindere. Mușchiul neted multiunitar se depolarizează de obicei sub
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
influință și însemnătatea lor cea mai naltă când prin ele pătrunde până la simțul nostru intern un întreg poetic într-un fel de ton și tact ce corespund anume acestui întreg. Aceasta ni dă iar al treilea moment: acela al mișcărei ritmice și al tempoului. Câteșitrele momentele crează-n linie ascendentă corpul coprinsului spiritual, care pătrunde la simțul intern prin mediul auzului. Prin această creare momentele sânt purtătoare ale artei, căci fiecare element artistic lucră ca unitate ne-ntreruptă și pătrundere de suflet
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tonul cultivat artistice altoiește sufletul cuvenit în coprinsul întrupat prin sunet; prin el se arată unitatea ideală dintre fond și formă în espresiunea tonului. Adică abia prin mijlocul lui transpare și domină sufletul asupra corpului celui frumos a sunetului. Undulațiunea ritmică ridică în fine intuițiunea (Anschau) poetică adusă la simțul intern prin accent, o ridică în imperiul mișcărei spirituale, de unde sună la ureche ca un întreg artistic și, ca un asemenea, se alătură (schmiegt) simțului spiritual. Căci prin mediul ritmului artistic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât propusăciunile coordinate. Accentul logic e viața propusăciunei, cum e referința în genere e viață - lucrurile nepuse în referință sânt moarte. Accentul logic care împreunează propusăciuni coordonate seamănă cu două sau trei picioare de vers unite într-un singur întreg ritmic, cari formează o unitate ritmică, cari însă, cu toate astea, metric sânt de sine stătătoare; accentul logic însă care în propusăciuni împreunate arată auditorului dependința uneia de cealaltă seamănă cu un picior de vers a cărui membre reprezintă proporțiunea de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e viața propusăciunei, cum e referința în genere e viață - lucrurile nepuse în referință sânt moarte. Accentul logic care împreunează propusăciuni coordonate seamănă cu două sau trei picioare de vers unite într-un singur întreg ritmic, cari formează o unitate ritmică, cari însă, cu toate astea, metric sânt de sine stătătoare; accentul logic însă care în propusăciuni împreunate arată auditorului dependința uneia de cealaltă seamănă cu un picior de vers a cărui membre reprezintă proporțiunea de arse și teze. Daca accentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stadii în cari se oglindează o viață atât de bogată. Trebuie un organ artistic cultivat deja pentru ca cineva să găsească într-un caracter pasagiele acelea în cari accentul simbolic are de-a trezi în noi o sumă de intuițiuni. ONDOLAȚIUNEA RITMICĂ (VIAȚA RITMICĂ) 1. RITMUL ÎN PROZĂ Accentul logic îi dă auditorului înțelegerea vorbirei. El își are temeiul său pe aceleași legi pe cari se bazează și structura construcțiunei după raporturile ei logice, pe care accentul nu face decât a le
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari se oglindează o viață atât de bogată. Trebuie un organ artistic cultivat deja pentru ca cineva să găsească într-un caracter pasagiele acelea în cari accentul simbolic are de-a trezi în noi o sumă de intuițiuni. ONDOLAȚIUNEA RITMICĂ (VIAȚA RITMICĂ) 1. RITMUL ÎN PROZĂ Accentul logic îi dă auditorului înțelegerea vorbirei. El își are temeiul său pe aceleași legi pe cari se bazează și structura construcțiunei după raporturile ei logice, pe care accentul nu face decât a le oglindi prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
naltă a lor. O unitate care face să se nască înainte-ne un întreg organic în formă. Prin aceasta noi căpătăm o impresiune artistică, și prin ton suntem transpuși într-o mișcare amăsurată coprinsului vorbirei. Această mișcare o împlinește ondolațiunea ritmică. Asta ni se prezintă deocamdată în două forme: Ritmul prozei și acela al poeziei. Accentul logic predă minții noastre construcțiunea în conexiunile ei interne; ritmul prozei ni descopere perioada ca pe o unitate rotunjită și vie pentru simțul intern. Perioada
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a le reproduce și de-a le face pricepute urechei prin fluxul și refluxul ondolărilor tonului, puse în consonanță cu membrele periodei. Accentul logic, care n-are altă dătorie decât de-a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a le face pricepute urechei prin fluxul și refluxul ondolărilor tonului, puse în consonanță cu membrele periodei. Accentul logic, care n-are altă dătorie decât de-a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune o viață unitară cu toată varietatea, toate aceste la un loc constituiesc cerințe pe care o artistică declamațiune a perioadei pretinde a le vedea împlinite. Prin ondulațiunea ritmică, cu care ajung periodele de lovesc auzul nostru, intră elementul muzical în declamațiunea prozei. Un artist care în cugetare, ce peste tot domnește în proză, poate să aducă încă și eufonia la dreptul ei, care îmblînzește asprimele întîmplătoare din coliziunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gingașă adiere de simțământ, căci el lasă ca prin viața gîndirei să transpară încă și ceva sufletesc, care de sine deja îndestulează simțul estetic. Ondolațiunea de ton însă cu care e a se declama proza atârnă de la construcțiunea periodei. Espresiunea ritmică va fi cu atât mai grea cu cât se va dezvolta și perioada mai lungă și mai într-un suflet, și cu cât va fi totodată mai plastică întreaga formațiune a espresiunei. Căci cu mulțimea membrelor și a mai micelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o asemenea compozițiune [ar] aparține celor mai mari rarități. Complecta împlinire a legilor accentului logic nu ni dă decât o corectă declamațiune prozaică. Frumusețea declamațiunei prozaice însă se-ncepe abia cu acel profund simț pentru arte care prin ondolațiunea ritmică-i comunică întregului corp al construcțiunei un spirit ideal, ce plutește deasupra înțele[ge]rei simple și care nu se descopere decât iar numai simțului artistic și pentru care e anume calculată. 2. RITMUL POEZIEI În linia a doua ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suficient pentru el cunoștința cu deosebire a ritmelor iambice și trohaice, iar dintre cele trisilabe a acelor anapestice, dactilice și oarecumva a celor cretice. Deși drama noastră se mărginește în cele trohaice și iambice, totuși trebuie ca, pentru cultivarea declamațiunei ritmice, actorul să se ocupe fundamental cu recitarea anapeștilor și cu deosebire a hexametrului, căci nimica nu e mai folositor pentru declamațiune de versuri decât tocmai tratarea artistică a cestor din urmă. Va rămânea totdeuna un defect mare când arta aceluia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anapeștilor și cu deosebire a hexametrului, căci nimica nu e mai folositor pentru declamațiune de versuri decât tocmai tratarea artistică a cestor din urmă. Va rămânea totdeuna un defect mare când arta aceluia, care [are] de-a reprezenta propriu declamațiunea ritmică nu se va mărgini decât numai în desteritatea cea săracă a unor simple iambe și trohee și se va purta ca un biet școlar la declamațiunea ritmelor anapestice sau dactilice sau anume la exametru. Nimica însă nu e mai apt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mișcărei și a dezvoltărei progresive. Astfel înăuntrul compozițiunei sale hexametrul e accesibil de cea mai mare schimbare a acestor antiteze și câștigă o sumă din cele mai varii puncte prin mulțimea cezurelor, cărora li poate [da] cea mai varie putere ritmică; astfel în el se pătrund reciproc antitezele ținutei celei mai neclătite și a maiestății celei mai nalte cu movibilitatea cea mai fugitivă. Această bogăție îl face cu deosebire apt ca să serve de studiu 403r pentru artistul reprezintător. O tratare unită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
studiu 403r pentru artistul reprezintător. O tratare unită cu simț artistic a declamațiunei acestui metru, de la ponderoasa greutate a epopeei eroice până la compozițiunea ușoară a {EminescuOpXIV 320} epopeei idilice, îl face pe actor să câștige un tact atât pentru frumuseți ritmice în genere, cât și pentru acea indispensabilă problemă a sa, de-a lăsa să vină la dreptul lor ritmul, sensul și patosul deodată. Căci dintr-asta consistă în urmă misteriul a toată recitațiunea adevărată a versului. S-a făcut adesea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întrebare, cea mai importantă pentru recitațiunea versului, daca ritmul trebuie să se-audă sau nu și daca arta adevărată nu consistă tocmai într-aceea ca să-i faci pe auditori să și uite cu desăvârșire că au a face cu vorbire ritmică. Și aicea, ca și-n tot ce e organic, soluțiunea stă în împreunarea antitezelor. Cine elevează prea tare ritmul în declamațiunea sa acela ni enumără și elementele ritmice și nu ne pune decât într-o simetrică mișcare în timp. Prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
auditori să și uite cu desăvârșire că au a face cu vorbire ritmică. Și aicea, ca și-n tot ce e organic, soluțiunea stă în împreunarea antitezelor. Cine elevează prea tare ritmul în declamațiunea sa acela ni enumără și elementele ritmice și nu ne pune decât într-o simetrică mișcare în timp. Prin uniformitatea tactului ritmic care sună la urechea noastră noi nu ne-am putea deda cu totul coprinsului spiritual a celor vorbite, căci acesta ar fi subordonat unei ondolațiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca și-n tot ce e organic, soluțiunea stă în împreunarea antitezelor. Cine elevează prea tare ritmul în declamațiunea sa acela ni enumără și elementele ritmice și nu ne pune decât într-o simetrică mișcare în timp. Prin uniformitatea tactului ritmic care sună la urechea noastră noi nu ne-am putea deda cu totul coprinsului spiritual a celor vorbite, căci acesta ar fi subordonat unei ondolațiuni mișcată cu o uniformă regularitate. Recitatorul ne reduce astfel pe un stadiu inferior și produce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
produce prin asta în noi un simțământ supărător, contradicțiunea că vedem simpla formă a ritmului prefăcută în esențialul declamațiunii. Cine ni discompune în declamațiunea sa versul în elementele sale, și aceasta o face orișicine care-i impune auditorului ondolațiunile sale ritmice, acela strică cu necesitate orce efect artistic și mai cu seamă orce efect dramatic. Dar oare pentru aceea ritmul să fie șters cu desăvârșire, și scopul declamatorului să nu fie altul decât ca să dizolve versul cu desăvârșire pentru auditori și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dramatic. Dar oare pentru aceea ritmul să fie șters cu desăvârșire, și scopul declamatorului să nu fie altul decât ca să dizolve versul cu desăvârșire pentru auditori și să-l reducă la vorbirea neritmică? Aceasta ar fi o distrucțiune a vieții ritmice, care nu e deloc o purtătoare numai întîmplătoare a coprinsului său, și ar însemna a-l scurta pe poet cu un element esențial. Cum e dar de evitat acest îndoit pericol? Artistul trebuie să facă din ritm purtătorul coprinsului poetic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]