1,944 matches
-
Frunza seamană cu o racheta de tenis de câmp (nu ca formă). Planta este răspândită în Madagascar, unde o găsim în ape lent curgătoare, în zone mai umbroase. Forma frunzei este ovala, lunguiață, cu o culoare verde închis până la verde roșcat. Bacopa amplexicaulis Face parte din familia Scrophulariaceae. Este răspândită în sudul și centrul Americii de Nord, unde populează mlaștinile, zonele inundabile, aici crescând mai mult emers. Bacopa caroliniana Este cunoscută și sub numele de Obolaria caroliniana, Monniera amplexicaulis, Bacopa amplexicaulis. Aparține familiei
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Vietnam, unde trăiește în ape puțin adânci și limpezi, umbrite de maluri. Frunzele sunt lungi, cu un pețiol destul de scurt, mai late la bază și care se îngustează spre vârf, cu partea superioaraă de un verde maroniu, pe partea inferioară roșcate. Frunzele sunt delicate, având partea superioară lucioasă (ca dată cu ceară). Nervurile frunzei sunt evidente, mai deschise la culoare decât restul frunzei. Bolbitis heudelotti Face parte din familia Polypodiaceae, fiind o ferigă de râu. Este o plantă răspândită în zona
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Ajungem la o ușă vopsită crem și secretara ciocănește de două ori Înainte de a o deschide și a mă invita Înăuntru. — Venetia, dînsa e doamna Brandon. — Doamna Brandon! În fața mea se află o femeie răvășitor de frumoasă cu păr lung roșcat, care-mi Întinde mîna. — Bine ați venit la Clinica de obstetrică holistică. — Bună ziua! răspund radioasă. Vă rog, spuneți-mi Becky. Uau. Venetia Carter arată ca un star de cinema! E mult mai tînără decît m-am așteptat și mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sărutîndu-se Înfocat pe un pod. (Oare asta oi fi vrut să spun, un pod peste un canal? Sau Într-o gondolă? Barca aia cu un soi de prăjină.) După care mi-l tot Închipui trecîndu-și mîna prin părul ei lung, roșcat. Și murmurînd „Venetia, te iubesc.“ Ceea ce e pur și simplu stupid. Pun pariu că nu i-a spus niciodată c-o iubește. Pun pariu pe... o mie de lire. — Becky? — A! Îmi vin În fire și-mi dau brusc seama
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
c) iubita dvs. de pe de vremea studenției, Venetia, cu care ați avut o scurtă aventură, dar de care nu ați pomenit niciodată, deci cum ați fi putut fi Îndrăgostit de ea? d) altele 4. Ce părere aveți despre părul lung, roșcat? a) E puțin cam exagerat și sare prea tare În ochi b) Foșnește prea tare cînd ți-l unduiești KENNETH PRENDERGAST Prendergast de Witt Connell Consilieri financiari Forward House 394 High Holborn, Londra, WC1V 7EX D-nei R. Brandon 37 Maida
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să fie niște ființe ce trăiesc la limita subzistenței, nu-i așa? Îmi bag harta orașului În geantă, mă Îndrept spre intrare și deschid ușile de sticlă. La recepție se află o femeie palidă, cu părul prost vopsit, În suvițe roșcat Închis. Aceasta ridică privirea din cartea ieftină, broșată și mă străbate un val de umilință acută. Probabil că vede oameni ca mine tot timpul. — Am Întîlnire cu Dave Sharpness, zic, făcînd eforturi să-mi țin bărbia sus. Imediat, drăguțo, zic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
strîmbă Danny. Fosta iubită. Auci. Și cum e tipa? Îmi vine fără să vreau În minte ziua În care Venetia m-a făcut să-mi pun ciorapii ăia oribili medicinali, cu un licăr de triumf În ochi. — E o oafă roșcată și o urăsc, zic, mai vehement decît am vrut. Am poreclit-o Cruella de Venetia. — Și cu ea o să naști? Danny Începe să rîdă. Pe bune? Nu-i deloc amuzant! Însă nu-mi pot reprima nici eu chicotul. — Trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să tragă un pic cu ochiul În avanpremieră și o să-l bage direct În articolul lor despre produse pe care nu trebuie să le ratezi. Cu tot cu sacoșa aferentă... Toată lumea o să vrea unul. E un megaslogan! zice altcineva. „E o oafă roșcată și-o urăsc!“ Toți cei prezenți izbucnesc În rîs. În afară de mine. Eu sînt Încă În stare de șoc. Ce-o să zică Venetia? Ce-o să zică Luke? — O să-l punem În stațiile de autobuz, pe afișe, În reviste... continuă fata de la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
are Venetia de se uită țintă la pieptul meu. Apoi Îmi pică fisa și mi se ridică stomacul În gît. Am pe mine tricoul lui Danny. Mă uit În jos și Îl văd, limpede ca lumina zilei. E O OAFĂ ROȘCATĂ ȘI-O URĂSC Rahat. — Adevărul e că mi-e cam frig! Îmi trîntesc eșarfa la loc În jurul gîtului, chinuindu-mă să acopăr cuvintele. — Brrrrr! Mamă, ce țurțuri faci la ăștia. Nu vi se pare că e frig pentru anotimpul În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că e frig pentru anotimpul În care ne aflăm? — Ce scrie? zice Venetia cu o voce ușor schimbată. Pe tricoul tău. — Nimic, zic fîstîcită. Nimic! E doar... o glumă! Adică, evident, nu e vorba de tine. Ci de altă oafă roșcată. Ăă... femeie. Persoană. Nu merge deloc bine. — Bună treabă, Becky, spune Danny În urechea mea. Ai fost foarte plină de tact. Venetia trage aer În piept adînc, de parcă ar face eforturi să se controleze. Dacă stau să mă uit bine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Chiar arăt ca o ratată. Mă privesc amărîtă. Toată lumea trece prin asta. Te măriți și crezi că totul e minunat, Însă În tot acest timp, soțul tău are o aventură, după care te părăsește pentru o altă femeie, cu părul roșcat, fluturînd În vînt. Trebuia să-mi dau seama ce mă așteaptă. Trebuia să fiu cu ochii În patru. I-am dat acestui bărbat cei mai frumoși ani din viața mea, și acum sînt dată la o parte, pentru un model
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
privirea spre Danny, care năvălește Înăuntru, secondat de Jess. Am ratat momentul? Jess are pe ea tricoul cu „E o mămică sexy și-o iubim“, ca al lui Suze. Danny are un maieu albastru de cașmir cu „E o oafă roșcată și-o urăsc“ imprimat cu litere kaki pe piept. — Unde-i copilul? Danny se uită În jur cu ochi strălucitori, trecînd În revistă Întreaga scenă. Privirea i se oprește asupra Venetiei. — Hei, cine a invitat-o pe Cruella de Venetia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sigură că pot face asta... Acum mă strînge și mai tare, și aproape gîfÎi, apucîndu-l bine pe Luke de antebraț. — O să fie bine. O să te descurci perfect, mă liniștește Luke, mîngîindu-mă ritmic pe spate. Domnul Braine e pe drum. — Oafa roșcată tocmai pleacă. Nu-i așa, Venetia? Nu-și dezlipește privirea de mine. Contracția pare să se fi sfîrșit. Senzația de Încordare a dispărut. Dar știu precis că se va Întoarce, ca individul ăla care te bagă-n sperieți, de pe Elm
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
preluate în romanul Făptura (1975), unde universul ficțional nu este, așa cum pare la prima vedere, o proiecție a celui real (retrospectiva naratorului asupra propriei copilării marcate de tragedia războiului), ci o lume paralelă, un tărâm peste care domnește Regele Fluturilor. Roșcatul - naratorul care vine din „lumea reală” - îl descrie pe Bec (de fapt un alter ego proteic al acestuia) ca pe ceva care iese în evidență tocmai prin „diformitatea sa compusă din elemente absolut normale”. Roșcatul este copilul „real”, Bec-Laurențiu-Dezideriu-Gabriel e
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
peste care domnește Regele Fluturilor. Roșcatul - naratorul care vine din „lumea reală” - îl descrie pe Bec (de fapt un alter ego proteic al acestuia) ca pe ceva care iese în evidență tocmai prin „diformitatea sa compusă din elemente absolut normale”. Roșcatul este copilul „real”, Bec-Laurențiu-Dezideriu-Gabriel e o reprezentare a „virtualului”, timpul și spațiul real pe care aceștia le străbat sunt doar niște „răscruci”, ceea ce contează sunt modificările structurale, adesea greu perceptibile, ale entităților sufletești. Narațiunea este un drum prin labirint unde
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
O excepție parțială fac poemele din Muchii, unde, contaminate de un incurabil morb elegiac, versurile oscilează între solitudinea angoasantă și nostalgia unei comuniuni universale. Acesta este sensul simbolului din titlu, care celebrează întâlnirea dintre două ființe („suprafețe”): „Vino tu, furnică roșcată, gândac/ sau coropișniță să stăm sub camion/ sub motorul ca un soare negru/ și să cugetăm la toate muchiile/ care se întâlnesc în ochiul lui Dumnezeu” (Rugăciunea vietăților mici). În rest, cărțile lui L. constituie o suită de incizii în
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
suferința tuturor înfrânților. În ansamblu, cartea rămâne o pledoarie, poate prea patetică, pentru apărarea „călăilor buni”, pentru făurirea „zilei a opta”, când oamenilor li se va da „puțină tandrețe, puțină candoare, puțină fericire, puțină inocență”. Următoarele culegeri de nuvele, Pisica roșcată și îngerii și De chemat bărbatul pe stele, ambele din 1966, sunt ilustrative pentru disponibilitățile atât de diverse ale autorului. Se întâlnesc aici proza lirico-simbolică îngemănată cu aceea obiectiv-psihologică, proza bazată pe fantasticul folcloric cu aceea ermetică. Tema morții, laitmotiv
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
plângem.” Eroarea lui a fost aceea de a crede că vorbește în numele tuturor contemporanilor. SCRIERI: În plină zi, București, 1959; Casa, București, 1962; Dimineață de toamnă, 1962; Călăul cel bun, București, 1965; De chemat bărbatul pe stele, București, 1966; Pisica roșcată și îngerii, București, 1966; Marșul, București, 1967; Muntele cărunt, București, 1968; Țiganca albă, București, 1968; Securi pentru funii, Cluj, 1970; Jaguarul, București, 1972; Marele prinț, Cluj, 1972; Sechestrul (în colaborare cu Mircea Zaciu), Cluj, 1972; Teatru, București, 1972; A treia
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
literatură. Există aici multe formulări dure, cinice, de rechizitoriu, dar și atitudini tendențioase, afirmații fără acoperire, multe date eronate, depărtarea de țară nepermițând memorialistului o documentare riguroasă. În străinătate și-a încercat condeiul și în proza propriu-zisă, în romanul Vulpea roșcată. Apărută la București, în 1996, cartea este o evocare romanțată a Elenei Lupescu, ticsită de comentarii ale autorului, de disertații despre literatură și muzică. Stilul lui Ș., observă Alex. Ștefănescu, „nu are totuși fluența, superficialitatea antrenantă, capacitatea de a crea
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
1944, München, 1978; Adevăruri care trebuiesc amintite, Madrid, 1980; ed. Iași, 1998; Scrisori din emigrație, îngr. Rodica Șerbănescu și Nicolae Copoiu, schiță de portret de Vasile C. Dumitrescu, București, 1992; Rechizitorii, îngr. Mihaela Constantinescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1996; Vulpea roșcată, îngr. Vasile Iliescu și Virginia Șerbănescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1996; Epistolar. Scrisori din exil, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001; Scrieri, I-III, îngr. și pref. Victor Frunză, București, 2001-2003; Politica istorică a României. Eseuri și medalioane, îngr. Mircea Coloșenco
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
1990, 25 aprilie; Ion Simuț, Trei reeditări, RL, 1992, 2; Z. Ornea, Șeicaru despre Iorga, RL, 1992, 19; Z. Ornea, Din corespodența lui Pamfil Șeicaru, RL, 1992, 23; Românii, 360-361; [Pamfil Șeicaru], JL, 1995, 41-44; René Al. de Flers, „Vulpea roșcată”, un certificat de autenticitate, JL, 1996, 25-32; Gheorghe Grigurcu, A pune degetul pe rană, RL, 1996, 39; René Al. de Flers, Manuscrisele Pamfil Șeicaru, JL, 1996, 39-46; Alex. Ștefănescu, Viața romanțată a Elenei Lupescu, RL, 1996, 16; Mircea A. Diaconu
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
spre interior (spre capul divinității); pictura brațului stâng este mai bine păstrată, de aceeași culoare ca și „capul”, șocolatie, dar cu urme de pictură mai deschisă, ca și „gâtul”; pictura brațului drept este mai corodată, cu culoarea ștearsă, de nuanță roșcat cărămizie, cu dungi șocolatii. Deteriorarea picturii nu poate crea certitudinea completării acestei imagini, cu prelungiri ale brațelor, vertical, dar în jos, prin două benzi late, de pictură corodată, însă cu dungi șocolatii. Chiar și rombul pare să fi avut o
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
29/CE) vizează în principal prevenirea introducerii și răspândirii organismelor dăunătoare plantelor și produselor vegetale. Importul a patru specii care constituie un pericol ecologic - țestoasa de Florida (Trachemys scripta elegans), broasca-taur americană (Rana catesbeiana), broasca țestoasă pictată (Chrysemys picta), rața roșcată din America de Nord (Oxyura jamaicensis) - este interzis în temeiul regulamentului care vizează comerțul cu specii ale florei și faunei sălbatice (Regulamentul nr. 338/97 al Consiliului), al cărui obiectiv principal este controlul comerțului cu speciile pe cale de dispariție. Regulamentul nr. 708
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe deal; pe firul de telegraf s-au așezat, ca niște mărgele pe ață
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
așezat, ca niște mărgele pe ață șirul ultimelor rândunele călătoare; toamna harnică a strâns de pe ogoare grânele aurii; păsările duc pe aripile lor cântecele pădurilor; toamna a stropit în zori cu aur pomii din grădina mea; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; aur vișiniu de toamnă; aracii poartă ranițe de stuguri în spinare; frunzele dorm amețite de fierbințeala vinului; viile-și zornăie grelele salbe; zăceau pe tava de argint a brumii; amurgul se întoarce prin stugurii brumați; toamna picură pete
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]