1,654 matches
-
provenea dintr-o familie de robi și dacă se vindea ca rob. Ei puteau fi vânduți sau cumpărați. În același timp, pentru neplata datoriilor, un om liber putea să devină rob. Apoi, săvârșirea unei infracțiuni grave sau infamante ducea la robie pe un om liber. Căsătoria unei persoane libere cu un rob ducea la pierderea libertății. Robul nu era considerat persoană (om), ci lucru, obiect, proprietate privată a stăpânului, fiind lipsit de orice drepturi civile. Doar biserica îi ocrotea pe robi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dăruiți sau transmiși ca moștenire, erau proprietatea exclusivă a stăpânului feudal. Ei erau de trei categorii: cei ai regelui, cei ai bisericii și cei ai nobililor. Robii puteau fi domestici și beneficiari-ei trăiau în sălașe proprii pe moșiile stăpânilor lor. Robia a dispărut, treptat, prin transformarea ei în șerbie: toți robii au fost declarați șerbi.42 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania În decursul secolelor, pe pământul transilvan, s-au așezat, din inițiativa regalitățiii, unele grupuri etnice. Secuii Problema originii secuilor este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
feudal. Ei erau de trei categorii: cei ai regelui, cei ai bisericii și cei ai nobililor. Robii puteau fi domestici și beneficiari-ei trăiau în sălașe proprii pe moșiile stăpânilor lor. Robia a dispărut, treptat, prin transformarea ei în șerbie: toți robii au fost declarați șerbi.42 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania În decursul secolelor, pe pământul transilvan, s-au așezat, din inițiativa regalitățiii, unele grupuri etnice. Secuii Problema originii secuilor este complexă. În această privință, s-au conturat două tabere: una
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Extremul Orient și în Asia Centrală au asigurat armatelor mongole o experiență de luptă apreciabilă, încât ele păreau de neînvins. În timpul campaniilor lor, mongolii dovedeau o cruzime excesivă, ei au măcelărit fără milă pe cei ce le stăteau împotrivă, luau în robie comunitățile supuse, jefuiau și distrugeau bunuri, clădiri ș.a. Numai treptat, mongolii au înțeles că o stăpânire chibzuită a teritoriilor cucerite era de natură să le aducă beneficii durabile în raport cu spolierea nemiloasă, sălbatică, de la început.13 După dobândirea hegemoniei asupra stepelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în general (Bibl.: DRH D, I, p. 29; Hurmuzaki, I/1, p. 429-430).21 În Țara Românească și Dobrogea, marea invazie mongolă din 1241 a dus la o puternică perturbare în spațiul carpato-dunărean: așezări distruse, populație exterminată sau dusă în robie. Cu toate acestea, societatea românească de la sud de Carpați nu a suferit pierderi foarte mari, dovadă mărturiile din Diploma ioaniților (1247). După o mie de ani de năvăliri pustiitoare, autohtonii au știut să se protejeze, apoi să se adapteze practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
medievală, transmise și preluate de societățile locale de la românii din Transilvania și Maramureș.37 Lui Bogdan i-a urmat fiul său, Lațcu (1367-1374), "nume rutean" (Iorga), care avea datoria imperioasă de a continua "cruciata", izgonind pe tătari, oprindu-le în robie țiganii și înaintând până la Hotin și Tighina. Altfel, notează Iorga, nu știm mai nimic despre această domnie de cucerire și luare în stăpânire pur militară. N-avem nici un document, nici o monedă. Lațcu urmase tatălui său, mama nu i se cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unei răscoale generale a poporului român, în data de 5 noiembrie 1956, capabilă să se alăture insurecției maghiare, chiar dacă eșuată în urma intervenției armate a sovietelor și a neimplicării militare a Occidentului, reprezintă una din paginile cele mai tragice din perioada robiei comuniste în țările din estul european. Cel de al doilea plan este unul interior, al meditației existențiale, al liniștii, seninătății și libertății spiritului în mijlocul dezastrului istoric. Tragedia vine tocmai din acceptarea ei conștientă, eroică, sacrificială, fiindcă autorul o transformă din
CRACIUNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286464_a_287793]
-
contradictorii, marcată de spaima în fața forței oarbe, ce „dă tiptil ocoale de dihor”, dublul inform al eului (Triumful, Fiara mării, De când mă știi, Strigoi pribeag). Negările, schimbările nedumeritoare, de perspectivă semnalizează sfâșieri și, totodată, căutarea neostoită a credinței, a statornicirii. Robie, bici, lanț - imagini dominante - trimit la stratul prim, întunecat, din care, prin revoltă și sete de absolut, se ridică omul (Testament). Extremele între care se zbate el sunt „bolnava și palida maimuță” și Mântuitorul - prefigurarea și transfigurarea omenescului (Cei doi
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
care aveau o armată mai numeroasă, mai bine Înarmată. La ultimul război, Decebal s-a retras cu restul armatei sale din cetatea Sarmisegetuza În munți. Aici a mai Încercat o ultimă Împotrivire, dar tot fără izbândă. Ca să nu cadă În robia biruitorilor, și-a strâns În juru-i credincioșii, și-a Îngropat comorile și și-a ridicat singur viața Împreună cu ai săi. Traian s-a Întors la Roma Încărcat cu o bogată pradă de război, iar Dacia a fost transformată În provincie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
eu, cu mâna mea ! Dacă trăiește hanul până cresc eu mare, Îl spânzur de stejarul din Borzești... Pârjolul urca Înainte, din Țara de Jos, spre cetatea de scaun a Sucevei. Ardeau pădurile, ardeau câmpiile. Norodul legat În funii apuca drumurile robiei. Prin sate și cătunuri arse se vedeau copii Înfipți În parii gardurilor. Astfel necăjea Moldova acelor vremuri. Dar cu cât BogdanVoievod Îmbătrânea, se ridica Ștefăniță, ca un stejar tânăr. Nu uita nici În somn moartea Îngrozitoare a lui Mitruț. Cum
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
s-o-ncapă, Se aruncă cu vizirii și cu oastea lui în apă S-o [---] de călare... Mohamed lua Bizanțul, Asia [ --- ] Europa-mpărțea lanțul, Peste crestele cetății s-auzi cântarea cobii Și prin ulițele strâmte se duceau de-a lungul robii, Vezi călugărițe albe ce legate-s cu-a lor brâie, Pentru poftele lor ienicerii să le mâie, Vezi călugări, popi și oaste Și din șapte părți deodată tot Bizanțul e aprins Și din șapte laturi flăcări pe cetate s-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și cetăți, De ce mi-l iai... de ce-l atragi În crunta vijelie unde pier Atâția oameni?... [EL] Dară, Mărgărită, Cum vrei să fie un ostaș? Să stea Pe loc? [CE ALEGEȚI? ] 2262 Astfel, neamuri... alegeți cine ce poate: Viața în robie or moartea-n libertate? Din voi acum aleagă-și oricine orice soarte: Să mai întreb acuma: Ce voi alegeți? - Moarte! Știți voi ce-alegeți oare? Colo de sclavi o turmă Zic că este mai bine să fii cel de pe urmă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ba ne ducem. (încet) Însă cearcă două vorbe ca să-i zici Tânărului acestuia care vrea să se omoare. LAIS Se omoară? Dar se poate? BOMILKAR Nu vorbi așa de tare. Deși aprig, are însă cuget mândru și măreț, De-al robiei jug voiește a scăpa cu orice preț, Deci a vrut să ia otravă. LAIS O, sărmanul! BOMILKAR Fii cu bine. Deie cerul ca să aflu veste bună de la tine. LAIS Să ne mai vedem cu bine. SCENA A ȘASA CHALKIDIAS (șade
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ndărătnic ursul tânăr. Un astfel de caracter S-a-nsemnat c-o vorbă mare. Are inimă de fier. LAIS (pentru sine, dar tare) Totuși trebuie să scape, dar așa ca să nu știe Care mână e aceea care-l scapă de robie... Deci te rog... tu vezi prea bine cumcă inima mi-e plină Și-mi lipsesc cuvinte... BOMILKAR Bine, înțeleg unde înclină Gândul tău. Dorești să-l cumperi tu, iar eu să mă prefac Că din pură bunătate legăturile-i desfac
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-l admir. BOMILKAR Da, și eu a lui putere generoasă-am admirat, Iar în inima lui bate sânge liber și curat. LAIS Nu-i așa? Nu-i oare nobil, nu-i sublim de a muri Ca să scape de-o robie ce n-o poate suferi? BOMILKAR Însă mâni, închipuiește-ți, încetează să existe. LAIS Cum înfruntă cu-nălțime goana sorții sale triste! Cu dispreț el umple însuși discul cel întunecos De la cumpăna vieții care-l duce drept în jos, În infern
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înșală? Glasul tău e-acela care Răsuna atât de mândru și-acum sun-atît de greu? {EminescuOpVIII 470} CHALKIDIAS Aș dori, frumoasă Las, ca să fii în locul meu. LAIS Eu, în locul tău, desigur că n-aș tremura de fel Ca să scutur a robiei lanțuri grele de oțel. Precum fuge osânditul de la locul de osândă, Hărțuit de-o plebe crudă, de pieirea lui flămândă, Și abia ajunge-n templu, adăpostul de scăpare, Aș fugi și eu de-a sorții prigonire-atît de mare Alergând în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și deșteaptă-te din nou, O, pătrunde-te-n adâncul unei inimi turburate Cumcă cel ce nu e liber este mort pe jumătate. Deci arunc-a ta viață pîn' ce nu e de ocară, Până nu-i încă pătată de robia cea amară. Corpul tău făcîndu-l jertfă pulberei de pe pământ Vei trimite-un suflet mândru zeilor din cerul sfânt. Mori mai bine și, mormântul deschizîndu-l cu-a ta mână, O icoană luminoasă pe-a ta urm-o să rămână Despre nobila
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cântam din fluier toată ziua numai lor... (schimbînd tonul) Daca ele erau bune pentru cântece de dor, Pot să fac acelaș lucru pentru domnul Bomilkar... LAIS Lașitate! CHALKIDIAS (aparte) Zi mai bine: ce curaj! (tare) Eu vă declar Lămurit cumcă robia îmi convine. Să muncesc Nu se poate, fiind leneș. Să mă pun ca să ceresc Nu e chip; de la o vreme m-am deprins a trăi bine, Libertatea fără pâine însemnează pentru mine Cât un idol mort... De-aceea mi-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el calcula și cu asasinarea și pregătea în taină cele trebuincioase. Pentru a nu sta cu totul cu mîinile-n sân, el porni în fruntea armiei în provincia Filipopoli, atacă castelul Stenimachus, ocupat de inamic, îl cuceri și condamnă garnizoana la robie. Ivanco din parte-i disprețuia orice întîlnire cu autocratul și nu voia s-auză de pace decât sub următoarele două condiții: întîi, să i se recunoască prin diplomă împărătească de întărire toate orașele și ținuturile câte le luase pîn-acum în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu toată superioritatea lor în privirea disciplinei, tacticei și vitejiei, Ioannițiu respinse pe cavaleri, deși cu mari pierderi proprii, și când aceștia fugiră în oraș, izbuti prin grabă să pătrundă deodată cu apărătorii prin porțile ne-ncuiate încă bine. Focul și robia bântuiră orașul în toiul lor; garnizoana fu parte măcelărită, parte prinsă; citadela așezată sus fu încunjurată și asediată, viteaza ei garnizoană latină fu silită să capituleze și trimisă sub escortă sigură cu anume călăuze la marginea Ungariei. Între acestea marchionul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inamicilor, care-o potopi. După izbânda aceasta o parte de oaste cumano-romînă de 10000 de oameni se aruncă asupra orașului Apros, îl luă la cel dentîi asalt, îl risipi, trecu sub sabie pe mulți locuitori, pe mulți îi duse în robie și-și exercită dreptul de biruitor c-o neomenoasă și crudă arbitraritate. Cu setea de luptă în vâlfă, cumanii se-ntoarseră spre țărmul mării asupra orașului Rhaedestos, bătură cumplit pe generalul Theodoros Wranas, ce le ținea drumul în fruntea unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în vâlfă, cumanii se-ntoarseră spre țărmul mării asupra orașului Rhaedestos, bătură cumplit pe generalul Theodoros Wranas, ce le ținea drumul în fruntea unei cete de latini ș-a unei trupe grecești, luară orașul cu asalt, târâră pe locuitori în robie, dărâmară din temelie toate zidirile și făcură înfloritorul port asemenea pământului. Așa de bine învățase cumanii de la oțăriții români acea aprigă ură contra grecilor, care trecu ca o nefastă moștenire, prăsindu-se prin neîntreruptă cultură, asupra urmașilor acestor din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în principatele dunărene, întemeiate în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească nimenea, se rostogoli de atunci fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de bani, dar stătea sub prepusul c-ar fi cochetând cu latinii, fu deci atacată noaptea pe nesimțite de dușmani, luată și nimicită cu totului tot. Nici țărmul mării nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la o stare cumplită prin cumani și trecură marginea peste munții Rhodope, fără de-a da de vro împrotivire, ba fără a descoperi chiar pe inamic. Ocupară în liniște cetatea Stenimachos, eliberară pe compatrioții lor de acolo, care-ncăpuse-n robie apărând Filipopolul, se-ndreptară spre Orestias, lăsară în Tracia pe urma lor pe Teodor Wranas, comandant peste-un despărțământ de trupe, și se-ntoarseră la Constantinopol, unde-i chema alegerea unui nou [î]mpărat. Între acestea regele Ioannițiu păzi o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]