1,258 matches
-
înalt coboară pe pământ, Căci Dumnezeu a luat o trestie frântă Și a făcut-o parte din Cuvânt. Rămâi cu noi, Părinte-al nemuririi, Ai noștri pași condu-i spre porți de har, Să înflorim mereu ca trandafirii Și să rodim privind înspre calvar. Cuvântul Tău să lumineze fața, Acelora ce-n preajma noastr-or fi, În Adevăr să spunem despre Viața Ce prin credință noi vom dobândi. Și-mi amintesc, acum e ceasul două, Încă Te chem cu inima arzând, E
ÎMI AMINTESC de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373847_a_375176]
-
fie urmașii tăi de neamul care i-a zămislit în credință strămoșească și la rându-le să te cinstească. Ce poate fi mai înălțător ca dovada patriotismului de țară, de limbă și de neam în care au încolțit și au rodit de-a lungul vremurilor, valorile din care s-au ridicat cele mai de seamă personalități istorice, artistice și culturale, de-a rămâne ,,monștri sacri" în mentalul colectiv al tuturor generațiilor de români? Fiecărei generații îi revine datorie de onoare în
,,CINSTIRE ÎNAINTAȘILOR -O DATORIE DE ONOARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373886_a_375215]
-
pietriș neroditor, Fără pământ și rădăcină, omul e praf-rătăcitor... Spinii, sunt gijile vieții ; când omul e negânditor Îl înșală și-l sufocă, făcându-l neroditor... Cei cu inima curată, ca solul bun de roditoare Aud Cuvântul, îl păstrează și îl rodesc întru răbdare ! Unul 30, altul 60, cu gând bun, putere multă Însutit, când sunt urechi, însetate și ascultă ! Se pune oare făclia, sub un pat sau sub obroc ? Nicidecum, că Sfeșnicul, este potrivitul loc ! Nimic nu este tăinuit ! (chiar și
PILDA SEMĂNĂTORULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374031_a_375360]
-
câteva fructe de pădure zaharisite. Nu dură mult până ce regina ceru ca fata să i se înfățișeze pentru a-și primi următoarea probă. - Ai trecut cu bine prima încercare, suntem mulțumite de tine ! Următoarea probă va fi să faci să rodească Mărul de Aur de sub fereastra noastră. A trecut prea multă vreme de când nu am mai văzut nici un măr de aur. Pomul înflorește în fiecare primăvară dar, după ce florile cad, ramurile rămân goale, chiar și fără frunze. E și aceasta o
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
prințesă, așa cum e cea de a îmblânzi animalele. Un murmur de uimire trecu prin întreaga sală. Se vede treaba că toată lumea nu mai reușea să vadă în Mărul de Aur decât un băț uscat care n-ar mai fi putut rodi sub nici o formă. Cora nu se descurajă, ba chiar reuși să zâmbească atât reginei cât și tuturor celor prezenți, iar zâmbetul ei îl năuci cu totul pe Prințul Codrin, care îi întoarse zâmbetul încurajator. Grădina palatului era foarte întinsă și
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
niște Eroi ! Păstrați-ne amintirea ! Atâta cerem de la voi..." ..................................................,................. Pe toți ce i-am scris în versuri, evlavios vor fi citiți Pe Pământ, dar și în Ceruri, mereu fi-vor Pomeniți ! Rog Preoții și sătenii, Primarul, doamna Directoare, Recunoștința să rodească și la noi în Valea Mare ! P.S. : Acest simbol Monumental, fu zidit cu stăruire, La "nouăsutedouășcinci", spre a Eroilor cinstire : Ionică : Florea, Ion, Petre ; I.Turie, Ion Popescu, Ioniță : Florea și Ilie ; și Nicolae Petculescu. I.Dascălu, Savu Vețeanu, I.
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau mâna cu mâna! Pe steagul tău e cerul mai senin Și spicele de grâu rodesc în soare Trezește-te române când încă nu-i târziu, Și fă să fie-n țară zi de sărbătoare! 1 Decembrie 2014 foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Zi de sărbătoare / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a fi activ interior, a rodi pe calea credinței și dragostei, inseamna creație. Faptă în înțeles de colaborare a omului la operă lui Dumnezeu este legată de sensul adânc și permanent al trecerii omului prin lumea aceasta. Omului nu-i este îndeajuns să cunoască cuvântul lui
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Cu tine-n gând nu mi-e târziu Și n-o să-mi fie niciodată! Gândim-deci existăm se spune, Ca două aripi într-un zbor, Fierbinte mâna ta o pune Pe fruntea mea- ce tainic dor! Gândim- ce bucurie înaltă! Gândul rodește în cuvânt, Ca două gânduri laolaltă Nimic nu-i mai frumos, mai sfânt! Referință Bibliografică: Gândim... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate
GÂNDIM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371979_a_373308]
-
moralizator, încetarea pogromului fiind ca urmare a intervenției Divine. Totuși, această interpretare istorică nu este sigură. De aceea am preferat să traduc textul într-o formă tradițională, interpretarea lui fiind diferită. Verbul „purah” poate fi tradus și „pogromizează”, dar și „rodește” ; A. S. Gold folosește expresia „tescuitor în cramă”. ȘIR HA-KAVOD (= CÂNTECUL DE SLAVĂ) De: Rabi Yehudah HaChasid (Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici) Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă și cântece să compun, ca să crească, Iar sufletul meu, ce către Tine
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
ochii Lui, îi va onora pentru faptele lor bune. Podoaba măreției Lui va fi a mea, podoaba mea va fi a Sa, Iar El va fi alături de mine, oricând îl voi chema. Cel strălucitor și roșcaliu, îmbrăcat în haine purpurii, Rodi atunci când din țara lui Roșu Împărat veni. Legătura prin filacterii în fața celui umil fu adusă, Imaginea Domnului în fața ochilor lui fu pusă. Poporul Său îi este drag, El îi laudă pe cei smeriți și îi iubește, Șade pe tron slăvit
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
tur de 100+1 țări, pe bicicletă” Veronica Ivanov: De unde ți-a venit ideea de a merge cu bicicleta prin lume? Victor Perdevară: În perioada copilăriei am citit multe basme și povești populare în care am găsit sămânța ce a rodit mai târziu. Din acel moment mi-am spus, cu atlasul în mână, ca voi face înconjurul lumii ca voinicul din poveste. În vremurile noastre am ales să folosesc velo-mârțoaga pentru a realiza o călătorie inițiatică peste șapte mări, șapte continente
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
tur de 100+1 țări, pe bicicletă”Veronica Ivanov: De unde ți-a venit ideea de a merge cu bicicleta prin lume?Victor Perdevară: În perioada copilăriei am citit multe basme și povești populare în care am găsit sămânța ce a rodit mai târziu. Din acel moment mi-am spus, cu atlasul în mână, ca voi face înconjurul lumii ca voinicul din poveste. În vremurile noastre am ales să folosesc velo-mârțoaga pentru a realiza o călătorie inițiatică peste șapte mări, șapte continente
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
purces prin Voia Atotcreatorului în Chipul dăruit primului Om creat și prin el tuturor celorlalți oameni. În fiecare om există deci sâmburele jetfei, dar în cei care-și atrofiază Chipul prin ruperea definitivă de Dumnezeu, sâmburele seacă, astfel încât jertfa nu rodește și nu înmugurește niciodată. Acest privilegiu divin revine numai celor Chemați și Aleși dintre fiii omenirii, care se desăvârșesc prin fapte deosebite, supreme. Mântuitorul Cosmosului - Iisus Hristos, ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat a îndumnezeit Jerta, făcând-o Hristică, Mistică
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
atins de măreție. Copacii se răsucesc, îmbrățișează, alungesc sau doar ating cerul. Frunzele șușotesc, câmpia mângâie pasul pastrând nemuritoare culoarea. Brațele întinse ne învârt, lumina încălzește, ramul odihnește, făr de zor, neputințe sau tristeți! Covor gros îmbracă cărarea, lângă, solul rodește ciuperci și sufletul liniște! Referință Bibliografică: Creasta / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CREASTA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372980_a_374309]
-
234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Unde-s vremurile-n care satul era plin de viață, Unde câmpul, plin de oameni se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință la oameni, la Dumnezeu orice-i cu putință. Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
se târa agale Băloșind frunza netedă Și proaspătă a pomului Ce rod își pregătea să dea. Înainta omida agale, Dar în urma ei Frunza își scutura Clipele. Cât timp i-a trebuit pomului Să se înalțe din acea sămânță Care a rodit. Cât soare, câtă ploaie, Ce vânt l-a unduit, Omizile cad leneșe Și-n șirul lor solemn, Pornesc agale, Spre alt susținător Al vieții polifage, Căci cel lăsat în urmă, Curând, culcat de vânt, El vreascuri se va face. București
DIN POM, UN BRAŢ DE VREASCURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345755_a_347084]
-
lui Claudiu Șimonați crește în cercuri concentrice, având ca germene ideea iubirii absolute. Din acest motiv, mărturisește: „voi fi petală de floare transparentă/ ascunsă/ ochiului și auzului// voi fi/ trandafir/ în ceasul/ când pământul/ mă va chema// atunci,/ sămânța/ va rodi din mine“. (Voi fi) Un poem delicat precum Pași rătăciți amintește de lirica nichitastănesciană: „ai trecut/ cu pași mărunți/ pe cărarea sufletului meu/ urmele tălpilor tale/ rătăceau/ prin deșertul încins/ al inimii mele...“. Sonetul Intimitate ne oferă certitudinea că avem
UN POET HUNEDOREAN CLAUDIU SIMONATI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345939_a_347268]
-
adevărații maeștri să-și ocupe locul meritat!”. Și îl ocupă, cu adevărat! După conștiința artistică a prezentatorului de spectacole, care schimbă în chip merituos microfonul în condei, rostirile în articole și cărți, atât unele cât și celelalte pe o câmpie rodită cu trudă, pentru înaintarea și înnoirea memoriei în măreția muzicii. Cartea „Titel Popovici” împăturește în pagini un spirit scăpărător al evocării muzicianului. Din ea se revarsă chiar umbra lui, chiar glasul lui, chiar opera lui, trudele lui. Toate sunt o
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
înzestrați cu talent și putere de muncă, dovedind o vitalitate creatoare deosebită și o maturitate literară specială. Nu ne rămâne decât să subscriem ideii că, în pofida vremurilor de restriște - de ce nu - pentru literatura și cultura română, în speță - încă mai rodesc mlădițe, încă mai zărim ramuri în floare, încă mai cresc spre cer copaci încărcați cu roade împletite în cântec și poezie. Ana Maria Gîbu este un astfel de mugur ce a înflorit deja, convertindu-se în ramură cu rod bogat
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ORIZONTUL CU PORȚI DE PIATRĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Gândul meu dând contur zilei de mâine, iubirii îi pune nume și rodește în ploi zămislind ființa din lutul sterp. Atunci se naște lumina, aura de botez a capului meu primește duhul și se înalță cu el în picioare. Sorbind cu ochii întinderea până se deschide orizontul cu porți de piatră, Drumuri prin
ORIZONTUL CU PORŢI DE PIATRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347761_a_349090]
-
s-a spus Ion, precum părintele ionienilor lui Apollo, Punte peste timp în calea vânturilor din Bărăgan Când încă țara nu îmbraca mantia roșie A pășit în USR-ul din Bănie, Un petec de hârtie uitat în ungherul vremurilor A rodit peste ani în armonii cu Brăila lui Mihu Dragomir „La răscruce de vânturi si vremi” Precum Tara tărâmul mitic al celților, Cernoziomul a clădit în el un nume și un destin al pământului Țâru cercetătorul grânarului împovărat de arșiță Neobositul
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
într-un vârv de nuc, Că noi zăcem demult printre cuvinte de rară ironie Și nu mai auzim ceasornicul cu mult bisatul cuc. Cu roua-n gene trecem pârleazul pe brazda din grădină Și punem sub cazma sămânța binecuvântată să rodească ... Un meșteșug păstrat din daci și nu avem vreo vină Că suntem cunoscuți pe Mapamond în breasla boierească. Natura reînvie pe-ntinderi necuprinse de Domnul hărăzite; E timpul să ne bucurăm de tot ce ochiul vede Și toată osteneala să
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
Și atunci când plânsul nu-i amar, Tot mai multă lume-i supărată Ori e fericită în zadar... Bolnavi înspre uitare se duc anii, În urma noastră mai rămân strămoși? Dar nu e vremea încă de litanii, Copiii să ne fie sănătoși! Rodească-n ei speranța de mai bine, De-aceea vă mai spun cât oi mai fi- Pentru acum și-n vremea care vine S-aveți mai multă grijă de copii! Lumea asta-i tot mai supărată, Lumea asta nu-i precum
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]