1,111 matches
-
se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin, unde crescutu-mi-a? / Ba
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l alunga pe Diavol. Totuși, se crede că a rămas în brad puțină "mânie de-a Satanei" și de aceea pocnește când se pune pe foc 349. "Pomul" care-l însoțește pe mort la groapă este făcut dintr-un "pom roditor de grădină" și împodobit cu fructe sau cu păsări făcute din aluat, colăcei, scărițe și cârlige, din aluat, turtă dulce 350. "Pomul morții" este, de fapt, un "pom al vieții", mijlocind "trecerea din lumea aceasta în cealaltă" și oferind umbră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Suceava, în trecut, se punea câte un brăduț împodobit cu lână albă, la cele patru colțuri ale carului în care era pus sicriul 352. La câtva timp după înmormântare, se plantează, la capul celui petrecut din lumea aceasta, un pom roditor, pentru a-i ușura "traiul" pe lumea cealaltă 353. Trecerea într-o altă dimensiune existențială, a temporalului scăpat de traumele profanului, se realizează printr-un pact organic dintre universaliile ontologice. Relaționarea procesuală dintre arhetipuri stabilește rețeaua de semnificații mitice, valorificând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când e mare secetă. Fetele și femeile frământă lut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aruncând peste cărbuni paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările se mai potoleau, săreau peste foc. În afară de acest obicei, se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un pom din pădure, adus special și tăiat din rădăcină. Acest copac trebuie să ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă la rădăcina pomilor pentru a fi roditori. Element activ și purificator, supus normelor ritualice, focul iese din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând posibilă permanenta reîntoarcere la starea dintâi a creației. IV. AERUL Simbol al elevației spirituale și liant gnoseologic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la ăști pacatoși; / Vineri a făcut vietățile pomântului / Și păsările cerului; / Sâmbătă a făcut Raiul la răsărit / Și cu tot felul de frumuseți l-a împodobit, / Cu dumbrăvi și cu izvoare / Și cu ape curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori mirositoare / Și cu păsări cântatoare."62 "Săptămâna" este prezentată ca ființă mitică a Timpului și în riturile de trecere dintre ani , într-un scenariu sacru imaginar în care pământul este desțelenit de trecut pentru a fi primenit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e plină în seara Sf. Vasile, va fi anul roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla și-l temea. Bătând-o el așa, ea striga "vau! vau!" Și Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare rezonanță culturală. Nu se poate explica complexitatea și bogăția artistic-teoretică a fenomenului Alexa, numai referindu-ne la biografia empirică a lui, ci luând în considerație și climatul propice al IATC-ului, cu alura lui de citadelă spirituală și izvor roditor de sensuri artistice. Climatul la care mă refer implică și marele profesor pe care l-a avut Radu Penciulescu, din talentul cărora a avut șansa să se inspire și să învețe, cu harul său de a selecta ceea ce i se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rodi mult. Dacă primăvara iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie/faur], podgorenii se duc cu preot la vii, fac sfeștanie viilor, ca să fie roditoare și păzite de grindină și mană. Cînd iarna începe de cu vreme e semn de belșug. De ase menea, cînd tună de timpuriu. Se crede că este bine a pune primăvara, cînd se trage cu plu gul prima brazdă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi îmbelșugare în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare. Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă, că noaptea vine lupoaica și fură cărbuni. în zile de praznic, cum e la Sf. Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să ploaie sîmbătă, apoi ploaia va dura mult timp. Dacă se arată, pe cînd plouă, curcubeu pe cer, apoi se crede că ploaia va înceta. Semne generale Se crede că dacă e în ziua Anului Nou chidie* anul va fi roditor. Dacă în ziua de Sf. Trifon, căruia îi zic și „Trif cel nebun“, nu este omăt, apoi se crede că se va pune; dacă însă atunci este omăt, apoi se va sparge. Dacă vremea la Bobotează este geroasă, după ieșirea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
expresia unui confrate, s-ar putea spune că fără souvenir, nu există avenir. Amintirea e o chestiune esențială a făpturii noastre, ca indivizi sau ca entitate colectivă. A o repune în drepturi, adică a-i asigura putința comunicării, a difuziunii roditoare, e mai ales acum o nevoie ce decurge din noile eforturi ale cunoașterii de sine. Clipa de față favorizează o integrare nestânjenită a trecutului. Dacă în deceniul șapte, când se schița o vagă liberalizare, recuperările mergeau selectiv și programat spre
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sinteza generală" acum "ștearsă de la ordinea zilei", dar evident necesară și visată ca posibilă de Maiorescu însuși. În această perspectivă, critica avea misiunea de "a deștepta tinerimea încă prea amorțită de pâcla trecutului și de a îmbărbăta spiritele spre lucrarea roditoare". Semne bune se și iviseră într-un domeniu sau altul, dar ceea ce se cuvenea făcut acum era o instrumentalizare cât mai deplină a ansamblului. Construcția culturală avea prioritate în viziunea lui Maiorescu și ea cerea să se treacă peste considerentele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Leagăn de nenorocire/ Atât de frumos încât nimeni/ Nu are timp să renunțe/ La verdele tău cimitir,/ Țărână bogată în sare/ Depusă din lacrimi pe care/ Albii de râuri le duc/ Și le umplu cu pești,/ Și plânsul îți e roditor,/ Mamă fără odihnă/ Și negândită crescând/ Mieii în oi spre jertfire,/ Din morți extrăgând ierburi vii/ Și din suferință iubire./ Pace și liniște ție,/ Dăruitoare nebună/ Sub cerul de sânge uitat/ Și vânăt de frig, noapte bună". (Acoperită de rouă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aparține. Nu-i o dragoste oarbă, ci lucidă, și astfel substanțială și autentică. Toate acestea s-au rânduit într-un parcurs al unei munci râvnitoare. Aceasta a făptuit minunea metamorfozării darurilor din părinți în părinți într-o lucrare temeinică și roditoare. Înaintea acesteia ne plecăm cu reverența cuvenită bunelor tocmiri. Povești cu tâlc Ioan Milică Îmi face plăcere să scriu aceste rânduri despre o carte pe care am folosit-o ca izvor de alte povești decât cele prinse în culegerea fraților
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Lectura, însă, cum era de așteptat, mizează pe o sublimare a simțurilor, prin receptarea lor prin excelență în cheie spirituală, ca oferind acces la esență, pentru că "ochii cei înțelegători" au ca miză să "cunoașteți rădăcina bunâtăției lui, că iaste mult roditoare de înțelégeré sufletéscî". Într-o frază amplă, unde Udriște Năsturel excelează în construcția de imagini emblematice pentru o întreagă istorie a ideilor perioadei, se adaugă metafora cărții-strajă neadormită "strajî trezvî" ce susține, protejează și provocă la introspecție 78, a cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
oriunde, inclusiv la șes. Dezavantaje: vinurile aveau o tărie alcoolică foarte slabă; nu se puteau păstra decât în primul an; în vinuri era un conținut de alcool metilic de aproximativ 1%. Hibrizii direct producători (HDP), fac parte din categoria vițelor roditoare și au această denumire deoarece au rezultat din încrucișarea speciilor de vițe americane (Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis lincecumi etc.) cu soiurile de viță europeană (Vitis vinifera) și pot fi cultivați direct pe rădăcini proprii, fără altoire, deoarece
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de hibrizi direct producători interzise la plantare sunt: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton, Herbemont. La nivelul anului 2006 suprafața viticolă ocupată cu hibrizi direct producători era de 91,6 mii ha, ceea ce reprezintă 48,28% din totalul platațiilor de vii roditoare. Producția medie pe hectar este de 4,364 tone, ceea ce permite obținerea unei cantități de vin de 2,2998 mil. hl. Pentru anul 2010, odată cu revigorarea economiei și adaptarea la cerințele Uniunii Europeane, concomitent cu diversificarea cerințelor calitative ale consumatorului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tot mai mulți producători realizează vinuri în zone deosebit de favorabile cu plantații recent înființate: Australia, Africa de Sud, Chile, Argentina, SUA (California). Podgoriile României sunt reglementate legal conform Ordin nr. 225 din 31 martie 2006 privind aprobarea zonării soiurilor nobile de viță-de-vie roditoare admise în cultură în arealele viticole din România. România este o țară viticolă membră a OIV (Oficiul Internațional al Viei și Vinului) din 1927, deținătoare a unei importante suprafețe cultivate cu viță de vie ce face obiectul Organizării Comune de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]