649 matches
-
care nu semăna cu nici un altul. " Aș vrea să mor acolo... Nu doresc nimic altceva, gândi Scarlat stăpînindu-și un hohot mic. O dugheniță în care să vând pizza și clătite, jumătate de metru pătrat care să fie al meu, o rogojină, un ghiveci de leandri. Signora Rosa sau Giuseppinna sau Angelina să-mi zâmbească dimineața, să mă supăr pe micul Corado pentru că-mi necăjește canarul... Da, jumătate de metru pe care nu l-am avut niciodată. Sânt un dezrădăcinat... Unde-i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obiele sau cu ce fel de nojițe, în fiecare dimineață, își mula opincile pe picioare străbunicul lui; dacă se bărbierea sau nu; ce mânca la prânz, cât de multă sare și ce fel de ardei punea în mujdei; pe ce rogojină sau în ce căpiță făcea amor cu străbunica și anume când, ziua sau mai probabil noaptea pentru a se feri de privirile curioase ale numeroșilor nepoți sau nepoate; dacă s-au luat din dragoste sau din interes? Cu gândul la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla este să aleagă pe altcineva. Dragostea care aduce pe lume copii și care ține o viață întreagă este mai presus de marimea penisurilor sau de valoarea perlelor. Cand se așeza pe rogojina din verandă colibei mentorului sau, Tapú Tetuanúi sfârșea aproape de fiecare dată prin a recunoaște înțelepciunea învățăturilor sale, urmându-i de cele mai multe ori sfaturile, însă când se știa, ca acum, atât de aproape de casă iubitei lui, încât aproape că-i simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din pulpa fructului arborelui de pâine. —Poftim! O să ai o noapte lungă și-o să trebuiască să stai în picioare până când va apune ultima stea. Ești tânăr și trebuie să te hrănești. Apoi se depărta și se întinse pe una dintre rogojinile de la prova și, în curând, tăcerea puse stăpânire pe navă pe care, în afară de căpitan, cârmaci, marinarul de cart și „aruncătorii“ aflați în tură, toți dormeau. Tapú Tetuanúi era și el treaz, căci era fără îndoială una dintre nopțile cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
arbuști și flori. O cascadă curgea Într-un mic lac, verde și calm; chiar lângă lac, Întinsă pe o lespede, o femeie goală se usca la soare, În timp ce alta se săpunea Înainte de a plonja. Mai aproape de ei, Îngenuncheat pe-o rogojină, un bărbos Înalt medita sau dormea. Tot gol, și foarte bronzat; părul lung, blond deschis, contrasta puternic cu pielea arămie; semăna vag cu Kris Kristofferson. Bruno se simțea deprimat; În fond, la ce altceva se așteptase? Poate mai era timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a ars, fura indicatoarele rutiere puse de romani, care, nemaigăsind drumul spre coloanele bojdeucilor de celibatari decorate-n ton cu moda autohtonă, au făcut celebrele depresii antice și s-au lăsat asimilați cu sărmăluțe, blănuri de oaie, vin vărsat pe rogojini, mămăliguță și codri verzi de brad de Crăciun Împodobit cu capete de lup, amestecați, triturați În procesul de făcut geneza chiseliță pînă la totala lor dispariție și contopire cu viețuitoarele de sub frunzele de foioase, viezuri, strămoși, berze, formarea poporului român
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
decât un pat, un scaun și două perne. În balcon mai era o măsuță de scris, care aparținea probabil tot odăiei. Nici o cadră pe pereți, nici un dulap, nici o oglindă. ― În pat doarme Chabù, spuse ea, zâmbind. ― Și d-ta? ― Pe rogojina asta. Mi-o arăta de sub pat; o rogojină subțire ca pânza, făcută din pai de bambù. Eram emoționat; parcă m-aș fi aflat dintr-o dată în fața unei sfinte. Am adorat-o aproape în acea clipă. Dar ea avu un râs
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
În balcon mai era o măsuță de scris, care aparținea probabil tot odăiei. Nici o cadră pe pereți, nici un dulap, nici o oglindă. ― În pat doarme Chabù, spuse ea, zâmbind. ― Și d-ta? ― Pe rogojina asta. Mi-o arăta de sub pat; o rogojină subțire ca pânza, făcută din pai de bambù. Eram emoționat; parcă m-aș fi aflat dintr-o dată în fața unei sfinte. Am adorat-o aproape în acea clipă. Dar ea avu un râs ascuns și-mi spuse aproape de ureche: ― De multe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
elev și profesor, în amintirea etc". Acel "etc." a intrigat-o. Pe exemplarul ei scrise doar atîta: "Prietenului". ― Și dacă această carte e furată de cineva? ― Ce are a face, și acela poate să-mi fie prieten. Se așeză pe rogojină, cu bărbia rezemată de genunchi, și mă privi o clipă cum îmi beam ceaiul. Se înserase bine. Jos, în stradă, se aprinsese felinarul, și umbra cocotierului crescuse ciudat de mare și de albastră. Mă întrebam ce vor fi făcut celelalte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
singura lumină numai boarea albastră a felinarului. ― Astăzi începe prietenia noastră, nu e așa? mă întrebă Maitreyi foarte dulce, luîndu-mi ceașca goală. ― De ce astăzi? Eram prieteni mai de mult, de când am început a vorbi împreună serios. Se așeză iarăși pe rogojină și îmi spuse că, dacă am fi fost prieteni buni de tot, mi-ar fi destăinuit tristețea ei. Am rugat-o, și tăcea mereu, privindu-mă. Am tăcut și eu. ― Robi Thakkur n-a fost astăzi la conferință, vorbi. Mărturisirea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de la mine și mă întrebă deodată, aspru: ― D-tră vă place să stați în întunerec cu fetele? ― N-am stat niciodată, spusei la întîmplare. ― Aș vrea să rîmîn singură, vorbi ea după o pauză, sfârșită, obosită, ducîndu-se să se întindă pe rogojina din balcon. Ieșii, îmi pusei cu greutate pantofii, căci era întunerec, și coborâi tiptil scările, cu o ciudată mâhnire și furie în suflet. Am fost foarte emoționat văzând pretutindeni lămpile aprinse. *** Din jurnalul acelei luni: " Nu are o frumusețe regulată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din somn cu lampa aprinsă și oarecare agitație în rândul alor mei. Ce se întâmplase? Ora sfârșitului lumii viețuitoare îmbogățea gospodăria noastră cu apariția unei vițele frumoase cu pete de alb pe firavu-i trup ce tremura în mijlocul casei pe o rogojină și învelită cu un levicer. A apărut, în ciuda celor spuse, vițica noastră frumoasă pe care am și numit-o Florica, de la aspectul ei frumos și care după aceea avea să fie un adevărat izvor de lapte în anii următori. Am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mare suplu pentru vrac (big bag) 43 Recipient pt. Gaz GB Rezervor din carton AB Rezervor din hârtie AC Rezervor din lemn AD Rezervor din metal MR Rezervor din plastic PR Rezervor din sticlă GR Rezervor învelit în plastic MW Rogojină MT Rolă CW Rulou RO Sac (sack) SA Sac cu o peliculă de plastic XD Sac de dimensiuni foarte mari (vanpack) VK Sac din hârtie 5M Sac din hârtie cu multipliuri XJ Sac din hârtie cu multipliuri, rezistent la apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214221_a_215550]
-
acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
una la Baia (Suceava) și patru în ținutul Covurlui. În statistica din 1862 se indică ca funcționând în sate numai trei tăbăcării din totalul de 88 câte se aflau în Moldova. Un meșteșug specific sătesc era producerea frânghiilor și a rogojinilor. Frânghieria era practicată mai ales în ținuturile Roman, Bacău, Suceava, Tecuci și îndeosebi în satele lipovenești din ocolul Moldovei (Suceava), iar rogojinăria în ținuturile Iași, Bacău, Suceava, Tecuci și într-o măsură mai mare în ocoalele Bilăești (Putna) și Prutul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prutul (Covurlui). Din rândul meșterilor se desprind cei mai înstăriți care devin „rogojinari” recunoscuți, ca de pildă Ion Partag din satul Bosie (Iași), care cumpăra cu 30-40 lei carul de păcură pe care o folosea la execuția a 50 de rogojini. În 1865, acest meșter a expus produsele sale la expoziția economică din Iași. În satele din ținuturile Dorohoi, Neamț, Iași, Roman, Putna, Tutova se practica, pe o scară mai întinsă decât în alte ținuturi, cărămidăria și olăria. În statistica din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu atât ea e mai șubredă. („Când inimile sunt sincere - spune un alt proverb - nu trebuie multe cuvinte.” Într-adevăr: „Unde-i dragoste puțină, lesne-i a găsi pricină”; „Cine se iubește În tot locul se-ntâlnește”; „Dragoste chioară pe rogojină goală”.) Iertăm totul atât timp cât iubim. (Iubirea ne face disponibili să iertăm, pentru că rădăcinile ei sunt alimentate de lacrimile suferinței.) „Ce e dragostea? Numai acela știe care iubește fără speranță.” (Fr. Schiller) Îndrăgostiții care se ceartă se adoră. (În adorația reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de Fătălăul "Florilor de mucegai" prin limbaj și construcție, prin monstruozitatea fizică, ce presupune și o monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Argand pline de colb și îmbîcsite de ulei, o masă lungă, acoperită cu o mușama atît de soioasă, încît un client poznaș dinafară s-ar fi putut iscăli pe ea întrebuințînd degetul în loc de plaivaz; scaune schiloade, mici crîmpeie din acele rogojini de papură ferfenițită, care se deșiră necontenit, dar niciodată nu se destramă cu totul, și niște sobițe prăpădite, coșcovite pe dinăuntru, cu ușile stricate și cu mînerele de lemn arse tăciune. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 14 Doamna Vauquer
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui destin implacabil este destrămat prin antropomorfizarea cucului care devine confesor liric: "Cucule cu pene sure, / Du-te la maica de-i spune / Că unde m-a dat nu-i bine! Patu mi-i de mărăcine / Și perna-i de rogojine. Foicică foaie lată, / Lasă vântul să mă bată / Și soarele să mă ardă; Singurică-s vinovată / Că m-am cerut măritată, / Tare m-am căpățânat, / De părinți n-am ascultat / Ș-amu plâng și-s lăcrămată / Cum îs de barbat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu priviri absente, bătrâni cărora le ieșeau oasele, fără alt viitor decât propriile amintiri. Și, pe când asculta cum zumzăia motorul camerei Nikon F3, rebobinând filmul, Faulques a văzut-o cu coada ochiului pe fată. Se trântise În țărână pe o rogojină mică, ținea un urcior spart În poală și-și atingea fața cu un gest obosit, de sfârșeală. Gestul i-a atras luarea-aminte. Cu un reflex automat, a controlat cât film Îi mai rămăsese În bătrâna și solida Leika 3MD cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
marca orizontal bărbia și buzele crăpate - aidoma fisurilor ivite acum pe frescă - de boală și sete. Totul, cicatricea, crăpăturile de pe buze, degetele fine și osoase ale mâinii de lângă față, liniile frunții, ușoara insinuare a sprîncenelor, fondul țesăturii romboidale a micuței rogojini păreau să se unească În lumina ochilor, În licărul luminii din pupilele negre, În resemnarea ei neclintită și disperată. O mască emoționantă, nespus de veche, veșnică, unde se Întâlneau toate liniile și unghiurile. Geometria haosului pe chipul senin al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile erau instalate pe patru țărușe bătute În pămînt, iar ca așternut nelipsita rogojină și căpătîiul umplut cu paie. Mese Înalte sau scaune erau rar. Bogăția pădurilor și varietatea esențelor a făcut ca În Gorj să Înflorească o adevărată civilizație a lemnului, materie primă din care se durau nu numai case și acareturi, ci
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o colecție de planșe impresioniste de un exotism cald, în mijlocul cărora atrage atenția în mod deosebit piața africană cu amestecul de arabi, berberi, negri și evrei, cu grămezile de curmale putrede, harbuji necopți, smochine de India, alune negre întinse pe rogojini sub un soare vărsând torente de foc. Critica lui Alecsandri, întemeiată pe ideile de progres și conservație cu măsură, care sunt ale lui C. Negruzzi și Kogălniceanu și vor fi ale lui Maiorescu, e numai o varietate, literar vorbind, a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceea a pagodei în jurul căreia se strâng fluturii, vorbirea e ciripit lunatic, femeia cu înfățișare de figurină își oferă grațiile senină și fără oprobriu, înveș-mîntată feeric în chimono și trasă în ușoară jinrikișă, cetățeanul fumează fugind de realitate, opiu, pe rogojină de pai de orez, sub guvernământul static al unei împărătese-crizantemă veșnic tinere. Aci omul de merit își are satisfacțiile sale și Tsing-Ly-Tsy șade în casă de porțelan cu prispă de aur, purtând la piept un colan cu un balaur de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]