681 matches
-
Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Vânturel de seară ("Falco vespertinus"), sfrâncioc cu frunte neagră ("Lanius minor"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
Pirata hygrophilus" și "Tetragnatha montana". Flora este reprezentată de plante cu specii de: peștișoară ("Salvinia natans"), o specie rară de mușchi ("Drepanocladus vernicosus"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), bumbăcăriță ("Eriophorum gracile") sau rogoz ("Carex diandra"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
montană L."), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), brioala ("Ligusticum mutellina"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), unghia păsării ("Violă declinata"), bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), târsa ("Deschampsia cespitosa"), păiuș ("Festuca nigrescens"), iarbă iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), precum și rogozuri cu specii de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și broască roșie de munte ("Rană
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de "coada racului"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), pipirig de munte ("Juncus alpinoarticulatus"), bumbăcăriță (cu specii de "Eriophorum gracile", "Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum angustifolium"), rogozuri (cu specii de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), ciocarlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
Danilă, Valeria Tamaș (1954-), Eduard Țară, Mihai Firică, Ion Untaru (1939-2017), Tincuța Horonceanu Bernevic, Magdalena Dale, Rafila Radu, Anișoara Iordache, Gabriel Iordan-Dorobanțu, Loredana Florentina Dalian, Livia Ciupav Livia Ciupav(1976-), Jules Cohn Botea, Florin Vasiliu (1929-2001), Ana Luiza Toma, Adrian Rogoz, Doina Bogdan-Wurm, Gabriela Gențiana Groza, Vali Iancu, Niculae Alexandru-Vest, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Utta Siegrid König (1943-) etc. <poem>Primul Mărțișor- în liniștea casei gângurit de prunc Luna de gheață - ascuns după un stejar, primul ghiocel. Cîte un tablou în
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe lungi a apei înfabrica de la ( transpirație ) , astfel plantele sunt dependente dedeschidere a stomatelor . sunt adaptate la această problemă . O găsește xerofite în multe familii de plante , cum ar fi în rogoz ( Cyperaceae ) , familie Crassula ( Crassulaceae ) sau de familie Daisy ( Asteraceae ) . Plantă suculenta
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
atractiv pentru Latinitatea Orientala. Citește extrem de multe texte de filosofie și psihologie. Între 1967 și 1974 lucrează ca profesor de fizica la două licee din Craiova. În 1971 publică povestirea științifico-fantastică Nisipul, în colecția îngrijita de scriitorul și filosoful Adrian Rogoz pe langă revista Știință și tehnică. Din 1975 devine cadru didactic la Universitatea din Craiova. În 1988 obține titlul de doctor în fizica la Universitatea din București după susținerea tezei cu titlul : "Studiul interacțiunii meteorologice sol-atmosferă". În 1984 apare cartea
Adrian Năstase dă o veste cumplită: Au apărut știri despre moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101299_a_102591]
-
Bărbulescu, dar Anania a confirmat că lucrează în continuare la roman, din care există deja sinopsisul și unele pasaje. El și-a exprimat totuși rezerva în privința finalizării proiectului. Deși coperta prezintă volumul ca fiind scris de cuplul pe care Adrian Rogoz l-a numit "scriitorul bicefal", în realitate este vorba despre o carte cuprinzând două nuvele, fiecare aparținând unuia dintre cei doi scriitori. Cu toate acestea, există un element de legătură între nuvele, ceea ce poate induce ideea unei cărți scrise împreună
Cât de mic poate fi infernul? () [Corola-website/Science/328498_a_329827]
-
vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate): Reportaje
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii") și un rogoz din specia "Carex stenophylla". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau diferite specii de rogozuri ("Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
platanifolius" și "Ranunculus carpaticus"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), degetărel ("Soldanella hungarica ssp. major"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), toporaș galben de munte ("Violă biflora"), veronica ("Veronica fruticans"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), leurda ("Allium ursinum"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bucățel ("Agrostis canina"), rogozuri (din speciile: "Carex echinata, Carex echinata, Carex rostrata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, podgorii); astfel: Reportaj
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
mică ("Aquila pomarina"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciuf de pădure (Asio otus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), florinete
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Hyacinthella leucophaea"), glodurariță ("Leuzea altaica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), micsandră ("Erysimum officinalis"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), amăreala siberiană ("Polygala sibirica"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), gălbinare ("Serratula radiata"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), sfeclă sălbatică ("Beta trigyna"), buruiana vântului ("Seseli campestre"), rogoz ("Carex secalina"). Flora lemnoasă are în componență arbusti cu specii de migdal pitic ("Amygdalus nana") și prunus ("Prunus tenella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile în satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba și literatura
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile în satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba și literatura română - Limba și literatura franceză, în Universitatea
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
poporului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul timpului personalități științifice, între care și etnologul Viorel Rogoz. „Satul natal a constituit, pentru tânărul ce se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul câmp de activitate practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
de licență "Contribuții la cercetarea magiei" (1973) și teza de doctorat "Relațiile de familie în folclorul Zonei Codru" (1989). După o perioadă de activitate în învățământul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba franceză la Liceul din Livada, jud. Satu-Mare), Dr. Viorel Rogoz accede în învățământul universitar, devenind cercetător la Arhiva de Folclor a Academiei Romane - Filiala Cluj, profesor de etnologie-antropologie la Universitatea Tehnică Cluj Napoca (C.U.N.B.M.), unde a predat cursuri de: "Introducere în studiul culturii populare, Școli, curente, direcții în antropologia
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
A participat cu material cules din aria etnoculturală Maramureș, Satu-Mare "și Sălaj" la proiectul de mare impact în lumea științifică lansat de celebra Brown University (2004-2006): "Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz ," dar și la un proiect al Institututului European de Cultură din Luxemburg (director Sorina Capp). Studiile etnologului Viorel Rogoz au fost preluate în publicații și baze de date ale unor importante instituții de cultură străine, a mai multor universități și
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
științifică lansat de celebra Brown University (2004-2006): "Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz ," dar și la un proiect al Institututului European de Cultură din Luxemburg (director Sorina Capp). Studiile etnologului Viorel Rogoz au fost preluate în publicații și baze de date ale unor importante instituții de cultură străine, a mai multor universități și publicații academice unele clasificate Thomson-ISI: Dr. antropolog Sophie Haberbüsch acordă etnologului român votul pentru un studiu de-al său
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]