2,161 matches
-
destăinuirii, în abilitatea lui tehnică prin care autoarea scoate la lumina tiparului cromatica unei pânze pline de senzații, dureri și amintiri. Romanul este format din scurte povestiri ce oglindesc etape diferite ale vieții autoarei, toate coagulându-se într-o construcție romanescă unde firul roșu al narațiunii dezvoltă ideea alienării unui popor aflat sub cisma comunismului criminal. Cartea se constituie din suma realității directe și al prototipului autoarei, personaj principal, acțiunea desfășurându-se de la primii ani de școală, trecând prin trăirile dramatice
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
2013 și „Viața o deziluzie”, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2013. Ne vom opri asupra ultimelor două cărți, apărute în același an, la aceiași editură, anul trecut, pe care le-am lecturat, și despre care credem că sunt reprezentative pentru creația romanescă a autorului. Este vorbe despre două romane, complementare aș spune, în aceleași timp motivele epice și filozofice ale celor două cărți se completează într-o continuitate și viziune perspectivală, astfel că la sfârșitul lecturii ai impresia că ai citit cele
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
ceea ce le asigura o puternică influență asupra restului lumii. Europa, considerată leagănul culturii și al civilizației, era modelul de urmat, era visul omenirii”. „Pe cărările vieții” poate fi privit și ca un roman, ca și cum autoarea ar aduce o nouă tehnică romanescă. Pe parcursul lecturii cititorul, împreună cu autoarea, evocă evenimente, scene de viață și de istorie care se petrec în Canada, sau acasă în România.. Aceste scene de viață, descrise admirabil, comunică între ele străbătute fiind de firul epic care este însăși sufletul
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
peste bisericile creștine din Țară Românească pe timpul imperiului vlaho-bulgar al lui Petru și Asan (1187-1196), când s-a introdus bulgară/slavona în bisericile de la nord de Dunăre. Popa bulgar tăia limbile românilor preoți și mireni care îndrăzneau să vorbească limba romanesca în biserică. Și mult timp, am avut creștini cu limbi tăiate sau bolborositori de slujbe bisericești, pentru ca românii nu sunt neam mongol și bieții de ei nu au învățat instant bulgară. Acum, enoriașii de unde capătă învățătură? Bine că există picturile
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
restul vieții am fost tot visători. Visele s-au împlinit în zeci și zeci de ani cu trudă pe drumul lung nepietruit cu balustradele de lemn, iar din viața asta crudă am adunat acest poem. ION PĂRĂIANU 1 aprilie, 2015 Romanești - Roșiile Referință Bibliografică: CLIPA ZILEI DE AZI / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CLIPA ZILEI DE AZI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367541_a_368870]
-
modalități scripturale; poeta cu rezoluția unei individualități cristalizata în zona unei umanități delicate, grațioase - dar prozatoare puternică, din categoria incredibilă a luptătoarelor și autoare așa cum înseși Vitoria Lipan ar scrie românul „Baltagul”.,, (Aureliu Goci, în Dacia Literară, dec.2008) "Tehnică romanesca"preferată de Melania Cuc este a colajului, a frescelor suprapuse, alternând cele "rupestre"/"antice"(cu "franjurile"atarnand în fabulos, în mitic) și cele "urban-moderne", îndeosebi, de hiperpolis, de "zgârie-nori", un soi de "întoarcere pe dos a manusii-pestera-ca-prim-laborator-al-umanitatii", involburandu-se, ori
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Ființei. Și în arta portretistica, Melania Cuc excelează, îndeosebi, la capitolul "regie și stiinta"a utilizării culorii din "farduri lexicale"spre obținerea acelui minim necesar de verosimil al reliefărilor epice.,, (Ion Pachia Tatomirescu, în Lamura, Craiova, Ianuarie 2009) . ,,. Între „deschiderea“ romanesca din Miercurea ... Melaniei Cuc ( - Numele și prenumele ! / - Cenușăreasa. Atât! - p. 17) și „închidere“ (supra), se desfasoara parcă o „tornadă“ epico-lirică în traversarea unei mari de mercur, „tornadă“ dirijata „cu solomonarism“ de doamna-romancier, nenumăratele „doze“ de fabulos și de lirism arătându
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
cu pasiune ghetuțe mukluks** și am părul într-o codiță pe o parte (ponytail***). Mi s-a părut foarte potrivit. Muzica este inspirată și folosește bucăți de sunet ale Mariei Tanase. Îmi place să încorporez elementele armonioase ale muzicii populare romanești! Combinația de muzică tradițională cu tobe electronice devine stilul meu... George ROCA: Cu mulțumirile de rigoare pentru acest spumos interviu încheiem cu ultima întrebare: „Ce proiecte de viitor are DJ Simina Grigoriu?” Simina GRIGORIU: Pe lângă turneul și producțiile mele voi
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ATUNCI CAND SECUNDA SE TRANSFORMA IN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMANESC Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 170 din 19 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Mihaela Dordea, „Rătăcind printre șoapte și trandafiri galbeni”, Editura Anamarol, 2010, 294 p. A scrie o carte despre oamenii scenei teatrale reprezintă o provocare și
ATUNCI CAND SECUNDA SE TRANSFORMA IN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMANESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367245_a_368574]
-
mărturisesc că nu mă mai pot depărta de fantastica lor atracție. Pentru că aici este iubire. Multă ... Și trandafiri galbeni. Ați atins vreodată zidurile unui teatru?” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Atunci cand secunda se transforma in eternitate pe scena teatrului romanesc / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 170, Anul I, 19 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ATUNCI CAND SECUNDA SE TRANSFORMA IN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMANESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367245_a_368574]
-
este vorba despre electoratul român, doar mai e până la alegeri. Dar, probabil că noi, romanii, ne-am cam obișnuit cu așa ceva; parcă ar face parte din specificul național. Obișnuința cu răul mi se pare unul dintre cele mai mari păcate romanești. Probabil că ne-am obișnuit cu umilință, adică să fim umiliți de cei care se prefac a conduce precum Papură Vodă. Doamne ferește să te îmbolnăvești în țara asta „scumpă”! Viața e prețioasă; pleci acasă sănătos tun numai dacă ai pile
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
Acasa > Orizont > Opinii > O LADY "D" A SCRISULUI ROMANESC - MARIA DIANA POPESCU Autor: Laurențiu Bănuț Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Cărțile, revistele de cultură sunt printre puținele oportunități oferite pentru a dezbate și a schimba opinii despre spirit, pentru a picta cu
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
și sensibilă Lady „D” a scrisului românesc, ne îndeamnă să risipim lumina din noi, urând tuturor, acum, la vremea colindelor, să îi ningă cu iubire și liniștea sufletească. Laurențiu Bănuț Grafica - Ion Măldărescu Referință Bibliografică: O lady D a scrisului romanesc - Maria Diana Popescu / Laurențiu Bănuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Laurențiu Bănuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
cuvinte Horia Gârbea, Fratele mai deștept al lui Kalașnikov Tatiana Dragomir, Cara aurită Mariana Gorczyca,Cadență pentru marș erotic Radu Mareș, Când ne vom întoarce Horea Porumb, Ca spițele unei roți. Povestiri aproape adevărate Lumina Liviu Popescu, Universul ca teatru - romanesc Marineasa Aquilina Birăescu, Tovarăși, cultura Ștefan Ehling, Profesor Hübner Cornelia Fodor, Scrisoare fără răspuns Doina Megheți, Căpitan Lili, prizonier de lux Dan Negrescu, Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători Mircea Pora, Ani de pasaj Mirador Horia Ștefan Simon, Întreprinderi
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Virgil Podoabă, Secvența inflamată. Critică și creație conceptuală la Mircea Martin Spandugino Mihai Dinu, Un alt Bolintineanu; gînduri despre natura poeziei Tracus Arte Mihail Vakulovski, Portret de grup cu generația ’80. Poezia Vellant Dodo Niță, Alexandru Ciubotariu, Istoria benzii desenate romanești 1891-2010 Vinea Ion Pop, Din avangardă spre ariergardă Vremea Miruna Lepuș, Nae Ionescu sau împlinirea prin tineri Tudorel Urian, Viețile lui Alexandru Paleologu DEBUT Cartier Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, ediție trilingvă - eseu Cartea românească
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
dintre exaltații care au nevoie de bucurii intense, altfel riscă să dea în lingoare. Ce nebunie! Ce rușine, veți spune pentru ultima dată în acest text, Cititoriabili Stela latifundiari Noptatici, să apari într-un dicționar, în timp ce te-ai dedat desfrâului romanesc în loc să îți pui mintea și mâinile la muncă. Repornirea a fost mai grea, desigur, este mai simplu să stai la soare și să citești decât să fii rob al mașinii de scris. Pe vremea aceea mi se părea prozaic să
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
sistematic, murdărirea valorilor naționale, deprecierea prestigiului internațional al României prin punerea ei la cheremul ciocoilor interni și externi), se impune constituirea unei forțe naționale cu rol de contrapondere. Iar această forță, actualmente jucată pe degete de oribilii făcători ai politicii romanești, nu poate să vină decât din partea societății civile: organizații neguvernamentale, presa independentă, cetățeanul preocupat de prezentul și viitorul țării. Doar ea, călăuzita fără greș de instinctul general uman al aspirației legitime spre libertate, echitate și prosperitate, precum și de instinctul național
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
care au suferit în temnițele comuniste și au ținut vie memoria unei generați de eroi români prin scrieri, poezie, marturisiri: Marcel Petrișor, Demostene Andronescu, Vasile Iamandi și Nicolae Purcarea - toți foști deținuți și autori de volume de memorialistică. Premiile „Gândire romanescă" vor fi acordate unor intelectuali tineri care au conservat și au împărtășit această memorie eroică generațiilor de azi prin studii, reviste, lucrari și proiecte cultural-istorice: Alin Mureșan pentru studiului Fenomenul Pitești, Sorin Lavric pentru volumul Noica și Mișcarea Legionară, Claudiu
IOANA MOLDOVAN PREZINTĂ: SPECTACOL AL COMPANIEI DE TEATRU „PASSE-PARTOUT” / DAN PURIC: TESTAMENT PENTRU MEMORIE ŞI NEUITARE de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349032_a_350361]
-
cu care s-a căsătorit cinci ani mai târziu. Împreună au avut un fiu, Horia, și pe gemene Ana și Tudora. Despre activitatea sa publicistică - volume publicate: Riturile (1932) Crist și condiția umană (antropologie creștină, 1932) Stil legionar (1937) Muzeul romanesc de etnografie (1937) Filosofia la Universitate (1937) Cartea Căpitanilor (1937) Preludii (eseuri, 1937) Gând și cântec (poezii, 1939) Îndemn la simplitate. Mărturisiri pentru un Om Nou (1939) Moldovă tristă (poeme în proză, 1939-1940) Pași în singurătate (poeme în proză, 1940
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
în colaborare cu Școala de Artă a Municipiului București. Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare al Municipiului București a organizat zilnic în această perioadă, in Piața Constituției, un Tîrg de Meșteri Populari, prezentînd astfel obiceiurile populare romanești și imagini de altă dată. Asociația Tinerilor din România pentru Cultură și Normalitate s-au alaturat Zilelor Bucureștiului cu un program cultural, finanțat din fonduri proprii. Ulița Tradiției și Meșteșugului, Fanfara Studenților de la Conservator în Parcul Herăstrău, Next Generation Pop
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
momentele cheie ale acțiunii. Ex. “Este interesant de observat acest carusel al vieții în care oamenii urcă și coboară, intersectându-se atât de diferit “. Își comunică aceste reflecții, pentru a-l ajuta pe cititor să pătrundă mai ușor în universul romanesc pe care îl propune. Ori, mai curând, o dedublare a vocii povestitorului care-l terțează cu reflecțiile sale pe autor. În felul acesta, se poate spune că autorul devine eroul principal care-și comunică gândurile și trăirile emoționale. După care
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
contact îndeaproape cu arta populară și să cunoască totodată moștenirea pe care au misiunea să o ducă mai departe. Scopul principal al acestor evenimente a fost că de fiecare dată, acela de a păstra tradițiile românești, limba, cultura și arta romanesca și a valida apartența noastră la valorile perene românești. Luna mai a fost o lună bogată din punct de vedere artistic, spiritual și uman, s-a simțit comuniunea și armonia dintre toți românii din zona metro Atlanta, bucuria noastră de
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
Tudor Teoteoi, București, 1982, p. 196-203. Înființarea primei Mitropolii Ortodoxe a Unglo-vlahiei, prin transferarea lui Iachint de la Vicina, s-a bucurat de o foarte mare atenție în rândul specialiștilor. [ii] Despre înființarea celui de al doilea scaun mitropolitan al Țarii Romanești cu sediul la Severin, vezi Pr. Prof. Univ. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, ed. a II-a, vol. 1, București, 1991, p. 252-262 (cu bibliografia problemei). In ceea ce privește cauzele acestei dublări, dincolo de înaintata vârstă a mitropolitului Iachint, "spectaculoasa
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Logos Christian Academy, o instituție de învățământ românească privată. A fost fondată în 1994, iar acum în cadrul ei sunt educați peste 150 de copii, începând de la vârste preșcolare și terminând cu cei din clasa a 12-a de liceu. Școală romanesca de muzică este o pepiniera de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii de origine română, dar nu numai ei, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcătuiesc o orchestră de muzică
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
Logos Christian Academy, o instituție de învățământ românească privată. A fost fondată în 1994, iar acum în cadrul ei sunt educați peste 150 de copii, începând de la vârste preșcolare și terminând cu cei din clasa a 12-a de liceu. Școala romanesca de muzică este o pepiniera de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii de origine română, dar nu numai ei, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcătuiesc o orchestră de muzică
MARIAN PETRUŢA [Corola-blog/BlogPost/348209_a_349538]