676 matches
-
influențelor străine în literatură, dl Maiorescu a luptat mai mult împotriva prostului gust literar, sau în contra lui " Scrieți, băieți, numai scrieți!"... Din cauza apăsării și umilirii românilor de către turci, ruși, unguri, fanarioți, se naște tendința de a dovedi cu orice preț romanitatea poporului român și latinitatea limbii. Începe curentul latinist - de necesitatea căruia își dă seama și un antilatinist din vremea aceea, V. Alecsandri 2 , dar acest curent, tot purificând limba, tindea la desființarea ei. Pe de altă parte, contactul cu civilizația
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cluj („localitate cu totul latină”, precizează ea), participă la unele discuții, dă replici fără menajamente unor „nedreptăți revoltătoare” produse de maghiarii și austriecii cu care stă de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației, curiozitatea, care „nu ascunde nici o iscodire răuvoitoare”, politețea. Scriitoarea este preocupată
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
Sunt prezenți în mod constant, cu studii ample și temeinice, specialiști de renume din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
situației diferitelor comunități românești din afara țării sau din unele regiuni unde românii erau minoritari. Textele sunt însoțite adesea de ilustrații și hărți și sunt rezumate în limbile franceză, italiană, germană, engleză. Printre semnatari se numără Sextil Pușcariu (Românii din Istria, Romanitatea limbii române), Theodor Capidan (Românii din Macedonia), Ioan Nistor, Ioan Lupaș, P.P. Panaitescu, D. Caracostea ș.a. Principalul recenzent al publicației a fost mult timp Emanoil Bucuța. Alți colaboratori: N. Batzaria, Grigore Nandriș, Vasile N. Christu, Ștefan Ciobanu, Leca Morariu, Ion
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având totodată o valoare „pur metaforică”. Bard al românității năpăstuite, C. este și unul al romanității. Canto a Ramón Lull (1952) și Rapsodia iberică sunt imnuri închinate sufletului neolatin, dar și îndemnuri către romanitatea occidentală de a nu-și uita sora din insula răsăriteană. În rest, maniera rămâne aceeași ca în „rapsodiile” mai vechi. Ceea ce impresionează
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având totodată o valoare „pur metaforică”. Bard al românității năpăstuite, C. este și unul al romanității. Canto a Ramón Lull (1952) și Rapsodia iberică sunt imnuri închinate sufletului neolatin, dar și îndemnuri către romanitatea occidentală de a nu-și uita sora din insula răsăriteană. În rest, maniera rămâne aceeași ca în „rapsodiile” mai vechi. Ceea ce impresionează, în prima linie, la d. Cotruș, e intemperanța verbală; lipsită adesea de rimă, de ritm, de egalitate silabică
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Cuza și Carol I (1947) - `n AAR și BSH, 1943-1944; vol. V din seria de „Studii istorice”, Sibiu - Cluj-Napoca, 1945-1946, 511 p. Era președintele secției istorice a ASTREI. „Adunarea de la Alba Iulia și Problemele critice ale istoriei vechi a Romanilor: romanitatea balcanică `n Evul Mediu” - BSH, 1944; „La politique religieuse des Habsbourg et les interventions russes au XVIII-e siècle” și „La patrie primitive des Roumains et ses frontières historiques”, Balcania, VII, 1944, „André Saguna et Joseph Rajacic” - Balcania, VI, 1943. „Săbii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o societate în care predomină producția de mărfuri, creștinismul, în special protestantismul, este religia cea mai potrivită". Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953, p. 7. 69 Obiectivul declarat al lui Martin Luther a fost ,,a doborî cele trei ziduri ale romanității: superioritatea puterii papale asupra puterii civile, dreptul pe care și-l arogă Papa de a interpreta numai el scripturile, preeminența Papei asupra Conciliilor". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 80. 70 Gustave Le Bon
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atenție teoriile formulate în lumea savantă și în publicistica vremii. Într-o pagină rămasă în manuscris redactată în germană el reacționează față de afirmațiile dintr-un editorial apărut în Neue Freie Prese din Viena la 2 februarie 1871 unde era negată romanitatea românilor. În schimb, el publică o notă despre lucrarea profesorului Jung (la acea dată docent la Universitatea din Insbruck, apoi profesor la Universitatea din Praga) Die Anfange der Rumanen. Kritisch ethnographische Studie în Curierul de Iași din octombrie 1876 și
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
der Rumanen. Kritisch ethnographische Studie în Curierul de Iași din octombrie 1876 și, apoi, în Convorbiri Literare din 1 noiembrie 1876 o recenzie elogioasă în care remarcă modul inteligent de utilizare a izvoarelor și "metoda critică comparativă" folosită pentru demonstrarea romanității românilor. În același an Eminescu scrie în Curierul de Iași un scurt necrolog al celebrului romanist Friedrich Diez (1794-1876) pe care îl elogiază pentru faptul "de a fi nimicit pe cale științifică toate basmele despre originea slavă a limbei romanești" - Diez
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
SERBĂRILE ȘI CONGRESUL DE LA PUTNA, 1-3 IULIE 2004 EUROPA ȘI ȘTEFAN-VODĂ, 1504-2004 Urmașii romanității orientale au fost lăsați la nord de Dunăre de izbeliște, de către împăratul Aurelian. În anul 395, Imperiul Roman se desface în două, iar după grecizarea Constantinopolului romanitatea orientală este izolată de Roma. Aceasta nu-i uită pe români, chiar după
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
SERBĂRILE ȘI CONGRESUL DE LA PUTNA, 1-3 IULIE 2004 EUROPA ȘI ȘTEFAN-VODĂ, 1504-2004 Urmașii romanității orientale au fost lăsați la nord de Dunăre de izbeliște, de către împăratul Aurelian. În anul 395, Imperiul Roman se desface în două, iar după grecizarea Constantinopolului romanitatea orientală este izolată de Roma. Aceasta nu-i uită pe români, chiar după schisma din 1054. În 1215, după ocuparea Constantinopolului de cruciați și Conciliul de la Lateran, Roma voia să refacă unitatea creștină cu un singur rit și o singură
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
și antice. 1.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2 Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană.. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea romană. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații. 2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneză. 2.2 Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1 Termeni istorici, concepte, probleme
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
limes, daci liberi. 1.2 Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană.. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea romană. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații. 2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneză. 2.2 Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de caz: Călători străini despre civilizația medievală românească 3. Premisele constituirii României moderne 3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țara Românească 3.2 Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală - Conștiința națională și emancipare politică *Studiu de caz
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
antice. 1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - legatus auguști, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneeana. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. 2. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. Formarea poporului român și a limbii române. 3. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneeana. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. 2. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. Formarea poporului român și a limbii române. 3. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de caz: Călători străini despre civilizația medievală românească 3. Premisele constituirii României moderne 3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țara Românească 3.2 Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală - Conștiința națională și emancipare politică *Studiu de caz
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
și antice. 1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - legatus auguști, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se afl�� doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră. Semnificația elementelor însumate Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări române: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele române de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Caseiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe
HOTĂRÂRE nr. 221 din 16 februarie 2006 privind aprobarea stemei judeţului Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175099_a_176428]
-
și antice. 1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - legatus auguști, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
târguri. Cultură urbană - Biserică și Domnia - Politică externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul 3. Premisele constituirii României moderne 3.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonica, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țară Românească 3.2. Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criză orientala - Conștiința națională și emancipare politică 4. Crearea instituțiilor
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
și antice. 1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea romană. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneză. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]