1,088 matches
-
milițianul sub patul meu, da’ nu știu a cui o fost, cred că a colegului de deasupra mea... Și ne-a scos la plimbare, că ne scotea la plimbare din când în când prin curte, mă rog, să facem un rond de jur-împrejurul țarcului. Bineînțeles că n-aveam voie nici să vorbim, nici să facem vreun gest, nimic. Și în timpul cât am fost la plimbare, el s-a dus în celulă și-o găsit sticla aceea, că nefericitul care-o scris-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pază la facultate să nu cumva să o atace dușmanu’ de clasă... Eram o grupă de vreo 30 de studenți, băieți numai, care făceam paza facultății... Am mers la facultate și-a trecut toată noaptea fără niciun eveniment. Era un rond care se făcea din când în când prin jurul și în perimetrul facultății și cu-asta basta. Dom’le, dimineața când ajung acasă, mama spune: Mă puiule, fii atent că ceva nu e în regulă. Zic: De ce? Uite-acolo, vis-à-vis, peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
efectuate în direcția cunoașterii speciilor entomofage care controlează unele colonii de afide au avut, de asemenea un impact foarte important. Am elucidat complexele de parazitoizi care controlează populațiile de Brevicoryne brassicae L., Aphis fabae L., Uroleucon cichorii Koch, Schizaphis graminum Rond. etc. O caracteristică foarte importantă o reprezintă numărul mare de specii care intervine în controlul unor colonii de afide. Aceste cercetări mi-au oferit prilejul de a dezvolta conceptul de biocenoze parazitoide și de a elucida rolul acestor biocenoze în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Iacob mincinosul, Cluj-Napoca, 1974 (în colaborare cu Iva Paraschiv); Willi Meinck, Uluitoarele aventuri ale lui Marco Polo, I-II, Cluj-Napoca, 1986 (în colaborare cu Ileana Foișoreanu). Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 211-213; Ciobanu, Panoramic, 203-205; Felea, Secțiuni, 208-210, 376-381; Iorgulescu, Rondul, 143-147; Cristea, Domeniul, 336-340; Ungheanu, Arhipelag, 162-166; Culcer, Citind, 162-165, 193-195; Regman, Colocvial, 51-60; Tudor-Anton, Ipostaze, 35-37, 83-89; Iorgulescu, Scriitori, 206-209; Romulus Diaconescu, Spații teatrale, Craiova, 1979, 283-286; Băileșteanu, Refracții, 221-230; Lit. rom. cont., I, 476-477; Sângeorzan, Conversații, 244-255; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
militar, i s-a propus să intre în Poliție, lucru pe care l-a făcut. A urmat câteva luni de zile niște cursuri și instructaje, după care a fost repartizat la "Pază și Ordine". Într-o seară, pe când își făcea rondul în sectorul repartizat, asistând la schimbul de ture al femeilor și bărbaților care lucrau la " Fabrica de nasturi", privirea i-a fost atrasă de o tânără și fermecătoare domnișoară. Această superbă făptură feminină, blondă, cu ochii ca albastrul imaculat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
stop cardiac. Rozinka! Rozinka! Uite!!! Mama, ce ai, mama? Ce doriți, domnule polițist? Ce se întâmplase? Tata, pur și simplu, încă nu făcuse cunoștință cu mama. Din seara când privirea tatei fusese șocată de fizionomia mamei, tata când ieșea din rond sau ori de câte ori era liber o însoțea pe mama, fără ca ea să bănuiască asta. Lucrurile s-au desfășurat așa până în momentul când tata a constatat că nu există cale de întoarcere și că singura modalitate de rezolvare a problemei era căsătoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
parcă, pentru graba și modul prea puțin aristocratic pe care-l folosise la servirea mesei de seară. Îl înțelegeam și-i puneam cu delicatețe și cu dragoste mâna pe capul lui bolovănos, pe jumătate chel. Noaptea își făcea cu anevoie rondul pe traseul arhicunoscut; se oprea în vârful dealului, își debita cu toată seriozitatea aria lui canină îmbibată de atavisme, apoi se oprea, ascultând cu urechile ciulite răsuflarea fierbinte a pământului ars de secetă. În această liniște nocturnă nu se auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
figurile-simbol, În primul rând impunătoarea statuie ecvestră a lui Carol I din fața Palatului Regal (operă a renumitului sculptor croat Ivan Meštroviæ; ar putea fi refăcută, dar cine se mai gândește la asta?), ca și statuia lui I.C. Brătianu, aflată În rondul de la intersecția celor două bulevarde centrale. N-au pus mare lucru În locul lor. Ceaușescu le-a avut pe toate, nu Însă și statuie. Au fost, În schimb, un Stalin uriaș, la intrarea În Parcul Herăstrău, dat jos odată cu denunțarea „cultului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
efectuate în direcția cunoașterii speciilor entomofage care controlează unele colonii de afide au avut, de asemenea un impact foarte important. Am elucidat complexele de parazitoizi care controlează populațiile de Brevicoryne brassicae L., Aphis fabae L., Uroleucon cichorii Koch, Schizaphis graminum Rond. etc. O caracteristică foarte importantă o reprezintă numărul mare de specii care intervine în controlul unor colonii de afide. Aceste cercetări mi-au oferit prilejul de a dezvolta conceptul de biocenoze parazitoide și de a elucida rolul acestor biocenoze în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
spre Catalonia spaniolă a locuitorilor Lliviei. Ceea ce dă chiar și acum ba, mai ales acum loc la discuții demne de o comedie de... Caragiale. De exemplu: municipalitatea orașului Bourg Madame, primul în teritoriu francez după Llivia, vrea să facă un rond cu stopuri, la încrucișarea dintre șosele, pentru a încetini circulația nebună din zonă. Municipalitatea Lliviei consideră că asta reprezintă o piedică în calea liberei circulații spre Spania. Și dă-i ceartă și scandal! Plus alte asemenea discuții asemănătoare, rîsul Europei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
strajă, cîteva ore fiecare, ca să evităm apariția altor probleme, deoarece la amurg curentul apei ne purtase către mal și niște crengi intrate pe jumătate În apă aproape că ne răsturnaseră barca. Eu am primit o bilă neagră pentru unul din rondurile mele, fiindcă una dintre găinile pe care le luaserăm să le mîncăm a căzut În rîu și a luat-o curentul. Eu, care am străbătut Înot rîul pe lățime În San Pablo, n-am avut curaj să mă arunc după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
2002. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 120-123; Teodor Tihan, „Paralele”, ST, 1971, 5; Sorianu, Contrapunct, 180-183; Andriescu, Disocieri, 260-270; Mihai Dinu Gheorghiu, „Așteptarea aproapelui”, „Dialog”, 1974, 4-5; Nicolae Manolescu, Două romane, RL, 1974, 37; Andriescu, Relief, 203-214; Ciobanu, Critica, 154-157; Iorgulescu, Rondul, 214-218; Zaharia Sângeorzan, Evoluția unui romancier, TR, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 82-86; Ungheanu, Arhipelag, 192-207; Popa, Dicț. lit. (1977), 547-548; Dana Dumitriu, Convergența unor destine, RL, 1979, 27; Val Condurache, „Sărutul pământului”, CL, 1980, 6; Ioan Holban, Biografiile lui Corneliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
recunoștinței. Prin ochii profesorului Elvira Sorohan au început să vadă lumea literaturii mulți tineri în jur de 20 de ani, adică exact atunci când spiritul în formare are nevoie de sprijinul decisiv. Cursul de literatură veche s-a dovedit "un lung rond de noapte" prin cultura și istoria lumii, cele despre ironie, grotesc sau fantastic propuneau căile oblice într-o lume academică ușor anchilozată în prejudecata frumosului și a canonicului, ilustrând superior interdisciplinaritatea de care se face astăzi atâta caz prin documente
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interdisciplinaritatea de care se face astăzi atâta caz prin documente oficiale. Scriitori ca Aitmatov, Buzzati, Kadare sunt descoperiți și redescoperiți din bibliografiile acestor cursuri, scriitori ale căror cărți presupun o altfel de lume și o altfel de lectură. Un lung rond de noapte sunt și cărțile Elvirei Sorohan, acoperind toate epocile literaturii române, unele prezentate panoramic, altele selectând personalități aparte, a căror operă este marcată de originalitate frapantă. Titlul volumului din 2004, "Singurătatea scriitorului", poate fi receptat în două mari sensuri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Panorama, 100-103; D. Micu, „Țărmul singuratic”, RL, 1969, 19; Biberi, Lumea, 129-136; Florin Manolescu, „Versuri”, RL, 1970, 5; Papadima, Scriitorii, 270-274; Dan Cristea, „Platoșa duratei”, RL, 1973, 27; Liviu Leonte, „Platoșa duratei”, CRC, 1973, 33; Crohmălniceanu, Literatura, II, 503-508; Iorgulescu, Rondul, 33-43; Piru, Poezia, I, 154-158; Dragoș Vrânceanu, Materia literară și idealurile ei, București, 1976, 58-66; Lit. rom. cont., I, 182-184; Cândroveanu, Lit. rom., 98-100; Micu, Limbaje, 178-186; Ion Papuc, Poetul ca un seismograf al eșecului, CNT, 1999, 8; Micu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
fost achitat, București, 1972 (în colaborare cu Rodica Demian). Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Nu te lăsa niciodată”, F, 1966, 9; Viola Vancea, Proza feminină, RL, 1969, 26; Cristea, Interpretări, 171-173; Damian, Intrarea, 135-138; Negoițescu, Lampa, 225-257; Stănescu, Cronici, 176-184; Iorgulescu, Rondul, 171-174; Ungheanu, Arhipelag, 117-123, 188-191; Ungureanu, Proză, 248-250; Iorgulescu, Scriitori, 234-236; Negoițescu, Alte însemnări, 196-198; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 268-274; Cosma, Romanul, I, 260-261; Stănescu, Jurnal, III, 115-118; Cornel Ungureanu, Sânziana Pop - confesiunea frenetică, TR, 1991, 5; Dicț. scriit. rom., III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
politică a României din anii 1938-1939 (confruntarea dintre Mișcarea legionară și cea a Partidului Comunist), cartea ilustrează excepțional configurația unui roman de idei. Babis Vătășescu, vocea centrală a romanului, are un regim de viață socială preponderent nocturnă. Într-unul din rondurile sale de noapte (reper temporal este anul 1984) pe străzile Bucureștiului - "pe la Urgență"21 -, pe un viscol puternic, Babis îl întâlnește pe Negotei, care îi va fi tovarăș în dezbaterea unor idei - într-o noapte e vremea unei argumentații despre
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Profiluri, 93-112; Felea, Dialoguri, 97-101; Oarcăsu, Opinii, 27-49; Negoițescu, Scriitori, 431-434; Oarcăsu, Oglinzi, 166-171; Piru, Panorama, 109-112; Felea, Poezie, 27-30; Grigurcu, Teritoriu, 108-112; Cioculescu, Aspecte, 214-220; Călinescu, Literatura, 148-155; Tudor, Pretexte, 219-232; Crohmălniceanu, Literatura, II, 578-582; Ciobanu, Critica, 35-46; Iorgulescu, Rondul, 23-32; Cristea, Un an, 29-36; Petroveanu, Traiectorii, 105-119; Felea, Secțiuni, 35-40, 91-96, 412-414; Barbu, O ist., 226-230; Piru, Poezia, I, 192-204; Zalis, Tensiuni, 94-101; Cristea, Domeniul, 88-95; Laurențiu, Eseuri, 44-48; Alexiu, Ideografii, 93-97; Felea, Aspecte, I, 235-238, III, 15-18; Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
1968; La revedere, Făt-Frumos, București, 1969; Ah, acești adolescenți!, București, 1970; Dincolo de joc, București, 1972; Anotimpul dragostei, București, 1973; Împărăția de zahăr, București, 1974; Enigma florii albe, București, 1975; Vulturi pe arborele de foc. Călătorii geografice în Nigeria, București, 1978; Rondul de flori, București, 1979; Șopârla electronică, București, 1982; Copilul invizibil, București, 1983; Fratele meu, curajul, București, 1985; Gustul mărului de aur, București, 1987; Cei mai buni prieteni, București, 1989; Animale, păsări...și desene, București, 1993; Praful de pe cutia Pandorei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
Planetă de adolescent”, GL, 1967, 11; Eugenia Anton, „Planetă de adolescent”, VR, 1969, 3; Mircea Iorgulescu, „Ah, acești adolescenți!”, RL, 1970, 41; Popa, Dicț. lit. (1977), 467-468; Artur Silvestri, Compendiu. „Vulturi pe arborele de foc”, LCF, 1979, 11; Mircea Șerbănescu, „Rondul de flori”, O, 1980, 32; George Chirilă, „Rondul de flori”, CNT, 1980, 44; Hristu Cândroveanu, „Șopârla electronică”, CNT, 1982, 41; Constantin Paiu, Un basm modern. Cine oare-i Făt-Frumos?, RL, 1984, 22; Gheorghe Zarafu, „Copilul invizibil”, CNT, 1984, 45; Cândroveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
Planetă de adolescent”, VR, 1969, 3; Mircea Iorgulescu, „Ah, acești adolescenți!”, RL, 1970, 41; Popa, Dicț. lit. (1977), 467-468; Artur Silvestri, Compendiu. „Vulturi pe arborele de foc”, LCF, 1979, 11; Mircea Șerbănescu, „Rondul de flori”, O, 1980, 32; George Chirilă, „Rondul de flori”, CNT, 1980, 44; Hristu Cândroveanu, „Șopârla electronică”, CNT, 1982, 41; Constantin Paiu, Un basm modern. Cine oare-i Făt-Frumos?, RL, 1984, 22; Gheorghe Zarafu, „Copilul invizibil”, CNT, 1984, 45; Cândroveanu, Lit. rom., 184-188; Victoria Milescu, De vorbă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
deci unui scop și condiționată de particularitățile terenului, compoziția peisagistică ține seama de modalitățile decorative, funcțiile peisajului și unitățile sociale cărora le este destinată. Compozițiile decorative care participă la crearea unui ansamblu peisagistic reprezintă o diversitate de forme, culori, proporții. Rondurile sunt elemente decorative amplasate în parcuri, grădini, în apropierea instituțiilor sau întreprinderilor. Ținând seama de perioadele de înflorire, rondurile pot fi replantate sezonier. Rabatele sunt straturi înguste care mărginesc alei, clădiri sau terase. Se poate realiza o varietate de volume
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sociale cărora le este destinată. Compozițiile decorative care participă la crearea unui ansamblu peisagistic reprezintă o diversitate de forme, culori, proporții. Rondurile sunt elemente decorative amplasate în parcuri, grădini, în apropierea instituțiilor sau întreprinderilor. Ținând seama de perioadele de înflorire, rondurile pot fi replantate sezonier. Rabatele sunt straturi înguste care mărginesc alei, clădiri sau terase. Se poate realiza o varietate de volume prin intercalarea de boschete mici, arbuști sau arbori solitari. O varietate o reprezintă platbandele care mărginesc căile de acces
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
al plantei, pot produce efecte de mare frumusețe. Gruparea elementelor decorative poate realiza compoziții peisagistice adecvate teritoriului, spațiului disponibil, construcțiilor existente, căilor de acces etc. Arhitectura peisajelor cunoaște o gamă extrem de variată de forme decorative ce se adecvează situațiilor date: ronduri de flori, rabate amplasate de-a lungul aleilor, platbande - straturi de flori ce mărginesc căile de acces, peluzele cu eflorescență prelungită, boschetele de arbuști, grupări de arbori sau, dimpotrivă, exemplare solitare, garduri vii, masive de arbori, păduri, dumbrăvi, parcuri, grădini
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Dimisianu, Valori, 127-135; Martin, Metonimii, 355-362; Ungureanu, La umbra cărților, 16-19; Serafim Duicu, Generația vârstnică, VTRA, 1976, 2; Liviu Leonte, O panoramă a liricii actuale, CRC, 1976, 13; Liviu Petrescu, „Poezia românească contemporană. 1950-1975”, ST, 1976, 3; Iorgulescu, Al doilea rond, 27-37; Valentin F. Mihăescu, Autoritatea criticului, LCF, 1977, 37; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 129-149; Ștefănescu, Preludiu, 239-243; Mircea Anghelescu, „Istoria literaturii române de la origini până la 1830”, LL, 1978, 2; Ardeleanu, Mențiuni, 253-262; Baltag, Polemos, 126-133; Dimisianu, Opinii, 206-215
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]