5,386 matches
-
Copilul și racii se apropiau, puțin-câte-puțin, cu teamă, respect, curiozitate mărită și interes nedefinit, până când Va atingea cu un deget sau două coada racului, ferindu-se de cleștele amenințător care venea, leneș, spre degețel apoi, prindea racul de coadă și rotindu-l deasupra capului scotea chiote de bucurie adresate zeului războiului. În culmea fericirii, repeta figura până când un alt rac se apropia, Întâmplător sau nu, de cealaltă mânuță dolofană și cum-necum, condus de mirosul de cărniță vie, confunda degetul cu o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-l fix cu duioasă dragoste, că s-au Înroșit de rușinea adusă tagmei racilor cuminți de către nevolnicul semen al lor care atentase la degețelul nepotului său, cumințel-foc. Și uite-așa, timpul trecea ca În basmele românilor, Soarele continua să se rotească zilnic În jurul Pământului -contrar adevărului cosmiciar Va continua să-l privească, din „grădinuță” prin diverse cioburi de sticlă, culese de lângă un gard al lui Vasile Lica, unde copilul se furișa cu o mare teamă, alimentată de discuțiile purtate În mare
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acordul tacit al Ochenoaiei de a rămâne În casă cu copilul, dar numai În condiții noi, (el zicând În final, evident, numai dacă mata ești de acord!) dormeau toți trei În același pat din odaie. Și uite-așa, Soarele se rotea În jurul Pământului, contrar adevărului științific, adăugând lui Va luni și ani, Îi apăruseră toți dințișorii de șoricel, mai apăruse și un costumaș roșu din lână de Angora, cu pantaloni, haină, fular și mănuși despre care Victor Îi spunea deseori, În timp ce
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
stinși ai bunicii sale pe fața ei plină de coșuri, au declanșat un potop de alte lacrimi fierbinți, cutremurându-i sufletul până seara târziu. Copilul urmărea, prin cioburile multicolore, mica sa bogăție câștigată cinstit, cum Soarele Își continua neîntrerupt drumul, rotindu se de la răsărit la apus, și creștea fără să țină seama de trăirile, patimile ori interesele celor mari, cu sufletul său curat, potopit de Întrebări -puse sau nepuse despre șoriceii cenușii și cu mustăciore fine, cu care se Întâlnea adesea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În pădurile domnești ale copilăriei sale, În satul cu bunic să vină acasă atunci când el se afla la serviciu (la birou, cum Îi plăcea să spună), să se așeze pe capul lui Va, mare Încă de pe atunci și să aștepte rotindu-și ochișorii Într-o scurtă inspecție a odăii, până ce Zânița prindea sub aripa gaiței, cu ață de papiotă, un bilețel de răspuns către Victor, timp În care Va fremăta de plăcere, bucurie și teamă. Zoița nu pleca până nu era
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și fragilitatea aripioarelor străvezii, la Început În timpul dansului nupțial când tandemul zbura fericit, apoi, după ce privirea Îi obosea se convingea și În plan fizic de finețea aripioarelor, rupând câte una bietei libelule -capturată cu mare artă de către Didița care se rotea Într-un cerc aproximativ numai cu o singură aripă, fapt care-l distra copios pe copilul copilăriei sale. Un clopoțel fermecat a sunat În mintea copilului. A sărit În picioare ca ars și ajunse pe malul cu stufăriș al bălții
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
iarba umedă. Îl impresionau peștii mari, Îi era foarte frică de ei și poate că de aceea era atras ca de un mirific magnet de către știucile, crapii, mrenele și mai rar, de marii somni mustăcioși. Alergând pe iarba nepăscută, se rotea În jurul monștrilor alunecoși și adeseori, În culmea curajului, Îi atingea cu un degețel Înfricoșat pe coadă. Se Întâmpla ca În acel moment, peștele să-și miște coada cu violență, aruncându-i mânuța cât-colo. Atunci Va, de frică, surpriză și plăcere
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Ochenoaia avea o anume știință a ei, nu prindea pește mic, plevușcă, o „aștepta” să crească, așa Își Învăța și fetele, folosea numai volocuri cu ochiuri mărișoare, reținând numai exemplarele mature ale speciilor pitice. După ce Ochenoaia privea Soarele, care se rotea imperturbabil În jurul pământului... și aprecia câte prăjini mai sunt până să apună, echipajul intra În apă, exact În locul ultimei acostări, În timp ce Va, cu ochii Înfipți În cea mai tentantă găleată cu pește, urmărea cu mare atenție exemplarele deosebite, În Încercările
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lut de oale, arsă și jumălțuită verde Îi adresa, cu o jumătate de gură, un „tămâia mătii”, greu de definit din punct de vedere sentimental. Și totuși, În fiecare zi, soarele străbătea de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, iar băiatul Înainta prin Începutul său de viață, trăind la cele mai Înalte dimensiuni noutățile și, Între realitate și Închipuire, realiza diferențele survenite. Nu mai era
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cel mai frumos nepot al meu? Ce să-ți dea bunica să papi, turte În ulei, mere sau dulceață și pe urmă să mergem În grădinuță, la flori? Vinovată de trezirea sa Înainte de vreme era o muscă mare ce se rotea În jurul guriței sale și, din când În când, ateriza pe buze pentru a fructifica resturile de magiun rămase de la „felul trei” cu care-l ademenise Aneta să adoarmă mai repede. Nu a apucat să prindă și să pedepsească musca, așa cum
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sa de nepoțel de nici patru ani-jumate parcă se mai adăuga ceva ... Să fi fost a doua mare iubire a sa? CAP. III - A treia mare iubire Și totuși, În timp ce soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, viața lui Va acumula experiențe mai bune sau mai triste, aduna luni și ani și se depăna Împreună cu Aneta, bunica Ileana, bunicu’ Ghiorghi, Marțolea, Vizanti, Don
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lu’ Darie din Șăpti draci, tocmai acolo diparte să se ducă?! Au trecut alte zile și nopți, care mai de care mai cenușii pentru Va și, În timp ce În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, copilul Înzestrat cu puterea de a depăși gri cenușiul din viața sa găsea resurse pentru a se bucura de tot ce-l Înconjura. Invita motanul la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
iubire a sa? CAP. III - A patra mare iubire Pentru toate aceste Întâmplări cât și pentru cele care urmează sau ținând cont de toți și de toate, În fiecare zi, soarele străbatea de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum, mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, iar la timpul cuvenit, soarele a dăruit acelui colț de țară o splendoare de primăvară foarte bogată, dacă nu material, cu siguranță bogată În evenimente care
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se târguiau, vindeau și cumpărau diverse, de la boi, cai, oi și până la păpușoi, făină, grâu, slănină afumată și săpun de casă. Victor s-a salutat cu niște cunoscuți, cu Bârțoi, Ciulică, Cioancă și cu Ionel, dascălul din sat. Și-a rotit ochii peste târg, s-a schimbat la față de emoție, a făcut un semn cu mâna către intrarea dinspre oraș și a spus: Vezi că vine Mamaia! Ai grijă să spui „Sărut mâna bunică!” Stai să te curăț de fân și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mamă, să spună În locul meu dar ...de dincolo de gard! Alișpranchi, nene Ioani, spuse copilul În semn că a Înțeles aprecierea poeziei, dincolo de aluzia glumeață. Și totuși, soarele care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, În acea dimineață răsărise și se Înălțase de „o suliță pe cer” și Soarele ca un excelent șofer ceresc era atent și preocupat numai de a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un tot complex și greu de definit În care toate ființele, lucrurile, jucăriile, locurile, multitudinea marilor și a micilor bucurii de zi cu zi, certitudinile și fără-de-grijile sale ocupau segmente strălucitoare și se transformau În planete și stele care se roteau pe luminoase orbite. Iar pe de-asupra la toate, ceva nelămurit, nepalpabil dar resimțit puternic de frumusețea interioară a lui Va, se Întindea și ocupa o mare parte a orizontului În formare al băiatului abia trecut de șapte ani. Să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
oamenii contribuiau forțat la „baza materială a gospodăriei colective”, Victor cedase căruța cu cei doi cai și a fost „ales” În funcția de magazioner al GAC. Soarele, care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, s-a ridicat În vârful picioarelor și a privit ca peste gardul vecinului, o frumoasă parte a Văii Racovei. Poate cea mai frumoasă! Cu șesul ei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fata privindu-l Într-un mod necunoscut de Va, netezindu-și rochițica roz cu flori vișinii, iar el copleșit de Încă o neîmplinire greu de suportat! Soarele, care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, `n pofida adevărului cosmic, Își vedea tot mai rar și doar În răstimpuri mici-mici prietenul său cu ochi mari și căprui, doar În recreații și când acesta era la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de Maria, aceasta Îi spunea lui Victor: Numa’ tu cu bătăile tale ai nenorocit femeia și copchilu’ ista, pe care l-ai ologit pe viață! Și totuși, În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, viața merge Înainte, cu bune și rele, cu Împliniri și necazuri și În fiecare zi memoria, universul afectiv și gândurile sunt acaparate, populate și adesea copleșite
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
îi spuse pasărea, / văd eu că ești trist... / — Nu, nu - răspunse soldatul. / — Și totuși pari trist, zise pasărea cea albă, / pari trist. / — Nu, nu sunt trist, răspunse soldatul, / nu, nu“ etc. Solo Har-Herescu se îndepărtează foarte puțin de original: „Pasărea rotindu-se mi-a strigat: / azi ești trist! / Nu, nu sunt trist - i-am spus, / dar pasărea continuându-și rotirea / mi-a strigat: Sufletul ți-e întunecat!“ etc. De ce e trist Solo Har-Herescu nu putem ști (nici noi, nici pasărea). Știm
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Din spusele ma mei, dar și din spionajul meu, mi-am dat seama că Lia fluiera Înce tișor pentru că-i era tare milă de Zoli, și-n felul ăsta al ei Își oprea lacrimile. Ochii mici și albaștri i se roteau mai repede și străluceau mai tare, iar ea luneca șuierînd șoptit Între masă și sobă și dintr-o cameră Într alta. Mi se Învîrteau și mie ochii peste tot, cel din dreapta mai cu spor, cel slab din stînga mai domol
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ruba l-am Întîlnit și eu. M-a-mpins ispita ce să-i faci de m-am dus pînă la așezămîntul orbilor. Insul mi se pare că nu e chiar tîmpit. De cum am ajuns mi-a arătat cărți care se rotesc. Am sesizat intenția de seducție dar Într-adevăr nu se vedeau Însă se auzeau trecînd prin fața mea Maestrul iar apoi Margareta cu buchetul ei de flori galbene Într-o primăvară moscovită. Îmi pusese o bandă magnetică mare cît un sombrero
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
30 de kilometri nord-est de Sătmar, pe malul drept al Tisei, Franz Joseph plantase o bornă de piatră care să marcheze, bine calculat nemțește, centrul geografic al continentului. Piatra aceea era pe atunci capătul vizibil al axei În jurul căreia se rotea Europa. Între cele două războaie, osia avea să scoată capul În Cehoslovacia, apoi În Uniunea Sovietică. Astăzi, acest sîmbure de spațiu cît un miez de lume se cufundă În uitare undeva În Ucraina. Dar toate proiectele de toponimie ideală și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
coboară până la diavol, negând lucrările Duhului. „E ca și cum șfariseiiț ar îndrăzni să spună, văzând ordinea lumii și providența care orânduiește șlumeaț, că însăși Creația este lucrarea lui Beelzebul, că soarele răsare ascultând de diavol și că datorită acestuia stelele se rotesc pe cer.” Atanasie îi pune pe farisei în directa descendență a evreilor „din pustie”: idolatri care-și reneagă Dumnezeul, închinându-se unui vițel de aur. Pe parcursul expunerii, fidel schemei sale trinitare, alexandrinul „trage spuza” pe turta Fiului. Acesta, rostind logion-ul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
l-am găsit. Și niciodată îngerul acela n-a mai plecat de lângă copilul pe care l-a văzut atunci. Îl iubește și-L învăluie și acum în el însuși, în lumina și inima Lui. Îl iubește și-l apără, se rotește în jurul lui în cercuri largi, din ce în ce mai largi, fiindcă lumina acelui copil crește odată cu el dar nu înțelege. Nu întotdeauna iubirea te face să înțelegi. Dar nici nu-i nevoie. Iubirea își ajunge ei însăși. Dacă faceți liniște în inima voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]