1,846 matches
-
va mai putea trăi fără picioarele sale, cred că nimic nu i-ar lipsi mai mult decât ele, i-aș fi dat picioarele mele, mie mi-ar fi totuna, și deja mă imaginez tăcută și demnă într-un scaun cu rotile, mișcându-mă dintr-o cameră în alta cu un murmur trist, lacrimi de durere față de mine însămi îmi joacă în ochi exact în clipa în care ajung la spital, aveam impresia că spitalul nu este același, toate fețele acelea noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cineva să vă vorbească. Mă ridic încordată și mă retrag în dreptul ușii, de ce l-am adus aici, nu are ce căuta aici, trebuie să îl salvez, deja îmi imaginez cum îl voi fura, cum voi împinge în secret scaunul cu rotile până la mașină, desprinzându-l din ghearele bolii care ni-l răpise, dar exact în clipa aceea sună telefonul undeva în adâncurile genții mele, aud vocea lui Anat, unde ești, se plânge ea, avem nevoie de tine, Galia a născut alaltăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mângâi pe brațe, nu îi băga în seamă, Udi, numai să te lase să pleci de aici, important este că eu am încredere în tine, dar îndoiala se cuibărește și în sufletul meu, privesc iscoditor cadrul acela, apoi scaunul cu rotile, o îndoială micuță, pe care de multă vreme o ascunsesem, așa cum se ascunde un șoricel în adâncurile unui dulap de bucătărie, un șoricel pe care nu îl poți vedea niciodată, dar ale cărui urme sunt evidente peste tot în casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Scuze, Madam, dar noi, între noi, așa-i spunem papagalului matale! Poetul și cu Fratele se întorc amândoi în scaune, ca teleghidați, către colțul de la apus al sufrageriei, acolo unde se găsește o colivie gigantică, din aluminiu de aviație, pe rotile, înțesată cu tăvi, tăvițe, castronașe și jucărioare (întregi ori dezmembrate) și prevăzută și cu un mic balansoar aninat, ca un trapez. Pe podilă, un țintar de rahați choux à la crème, devoalează buna-creștere a păsării cazate între gratii, care evitase
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nou, câte puțină lumină, în ochiul meu stâng. Aceasta dovedește că ochiul este oglinda sufletului și a trupului, iar vederea este influențată direct de alimentele consumate. Am văzut la TV, o persoană de vârsta a treia, oarbă, în căruciorul pe rotile. Persoana suferea de diabet zaharat. Medicii i-au amputat un picior. Din cauza diabetului, își pierduse, total, vederea. Nu-i mai rămăsese decât plânsul. Plângea și cerea îndurare și milă și ruga rudele să-i fie alături și să o ajute
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
trosnet înfundat îi dădu de știre că oglinda se crăpase căzând cu fața în jos pe podeaua de unde strânsese covorul. Acesta zăcea, făcut sul, de-a latul sofalei, peste pernuțele fantezi de catifea și mătase portocalie. Trase pianina, care avea rotile, până în mijlocul camerei și sprijini de ea covorul persan. Muncindu-se groaznic, ridică sofaua în picioare și o propti și pe ea de pianina lucioasă. Se potrivea perfect între suporturile din bronz, pentru lumânări, sudate de capacul pianinei. Se opri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
parte a vieții noastre, Haig Acterian • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe. Jurnal de idei, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Fals jurnal de căpșunar, Mirel Bănică • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
chiar așa, chiar fără niciun rost, timpul. Parcă totuși ceva foșnește în baie ? Parcă... Se întoarce și ia scrumiera de pe măsuță. Măsuța de servit ceaiul, rămasă aici, în colțul acesta întunecos de hall. Măsuța de ceai, încă întreagă ; întregi și rotilele, și tava de servit, și marche tăria vieil-or, care o face să semene cu o tablă de șah. Biata măsuță ! N-ar avea nevoie decât de un lustru, de cele câteva șuruburi care i-au căzut, și ar fi ca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui nelealitate ?... À propos de explozia de la Pulberăria Dudești... începe domnul Ialomițeanu. Iar canaturile ușii se deschid, în sfârșit, și boneta apretată a madamei Ana se ivește deasupra măsuței de servit ceaiul. Clinchetul de argint și porțelan, alunecarea discretă a rotilelor pe covorul gros. Toate capetele se întorc deodată, numai profesorul Mironescu, cu gâtul sprijinit țeapăn de spătarul scaunului, așteaptă ca musa firul să își termine întrebarea, cu o expresie binevoitoare întipărită pe față. Boneta apretată a madamei Ana se mută
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zgomot de cești lăsate în grabă pe farfurioare. Și totuși el, cel fără de reflexe, el, distratul ochelarist, a ajuns, dintr-un salt, primul. El desprinde mânuțele umede ale Yvonnei - cum de pot fi atât de mici ? - de pe marginea măsuței cu rotile, primind cu un zâmbet fericit înțepătura unghiuțelor mici, usturătoare ca briciul. El îi mângâie perișorul moale și firav, care îi lasă din loc în loc la vedere țeasta tranda firiu-blonzie. El îi îndepărtează de la ochi pumnișorii pe care ea și-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fie vorba, era și un non-sens, pentru că Petruța habar n-avea ce înseamnă să bei cafea veritabilă ! Nu începuse încă moda să se bea cafea cu stacana, prin toate serviciile... Parcă văd cum Muti începea, pe departe : Măsuța aceea cu rotile și servanta din camera dumitale sunt o amintire la care țin... Dacă ai avea dumneata grijă... Voia de fapt să o atenționeze să nu mai pună sticla cu ulei și vasele șiroind de apă și crătițele abia luate de pe foc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Poate credea că ar mai fi ceva de aflat ! Dar uite că au plecat până la urmă ! Uite că stăm iarăși în vechiul salon, unde eu făceam, se pare, tot felul de pozne... Se pare că mă repezeam la măsuța cu rotile a madamei Ana și începeam s-o împing ! Dar nu știu dacă pe madam Ana ai mai apucat s-o cunoști... Da, atunci era bătrână și distrusă, știi care i-a fost tragedia : băiatul ei, Spiridon, a căzut prizonier la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ajunge mai repede, mai repede, ce-ai să te faci tu ? Cum ai să scapi de operația pe care domnul Ialomițeanu și Margot o pregătesc ? Dacă ar veni Niki acum-acum-acum acum ! întors cu spatele la tine, doctorul umblă nervos pe măsuța cu rotile, mutând de colo-colo ceștile de porțelan și lingurițele de argint suflate cu aur, pe care, acum ți-amintești cu precizie, că ai reușit, da !, ai reușit să le treci Dincolo, pentru Tudor ! Cu efort însă, cu ce efort ! Desigur, de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că trăiești ! Că vei mai trăi ani și ani ! Un an și jumătate, slavă Domnului ! Slavă Domnului, se poate trăi și fără glas, așa de ușor și de bine te-ai obișnuit ! Numai că doctorul încă umblă pe măsuța cu rotile, auzi tot felul de clinchete ascuțite, și Niki, ah ! Niki ! Dacă s-ar deschide ușa și ar intra Niki ! Doctorul a găsit ce căuta : o cutie nichelată, lucitoare, iată că o deschide și începe să scoată chiurete, bisturie, pense, furculițe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-depinde de felul introducerii tehnicilor electronice și al informaticii în evaluare, -depinde de programare, -depinde de creșterea gradului de informație asupra eventualilor adversari, -depinde de apariția unor sporturi noi ca urmare a inventării sau perfecționării aparatelor/surfing, deltaplan, patinaj pe rotile. Grupul sportiv pornește de la un cod de tip blazon, de la un set de norme, de valori și deprinderi formate pe baza experienței, pe identitate și afinitate profesională. Acest grup de sportivi este susținut de un aparat tehnic și managerial, care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Tresaltă și reprezentantul firmei. Aici e Societatea de Asigurări Perdampf? Aici. Dar nu văd decât un scaun și un sfert de sfert de birou. Aveți o privire ageră și foarte albastră. Felicitări. Noi suntem un birou mobil, că avem și rotile la scaun, la birou și la pantofi pentru a veni mai repede în întâmpinarea clientului. Avem și un sistem de urmărire prin satelit a solicitanților prin acest mic ecran care pare a fi un acvariu dar nu e că n-
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cu păcatul, cu minciuna și cu răutatea. Bunicul îl învață cum să prețuiască lucrurile și oamenii și cum să-i ajute pe cei care au nevoie. Cei doi îi fac o vizită unui alt băiețel, bolnav, într-un cărucior cu rotile. Dorinel nu și-a dat seama de suferința celuilalt decât când acesta i-a povestit că a avut un accident și că nu va mai putea juca niciodată fotbal. Cu toate acestea, Ionuț nu-i invidia pe ceilalți copii care
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
de vârsta lui Dorinel, venit din alt sat, pentru o perioadă mai lungă. Dorinel încă nu îl cunoștea. Ionuț încă nu ieșise afară la joacă... era bolnav. Au luat niște plăcinte și au plecat. Băiețelul era într-un cărucior cu rotile. Lui Dorinel îi plăcu enorm acel scăunel. Nu mai văzuse până atunci. Încerca să îl roage pe Ionuț să îl lase să stea un pic în el, neînțelegând că acesta nu se putea da jos. Bunicul i-a șoptit doar
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
și astfel, i-ar fi știrbită capacitatea de a dărui iubire. O lecție de viață este și povestirea Vis împlinit, în care personajul, un băiat pasionat de fotbal învață ce e prietenia alături de Ionuț, un băiat aflat în scaunul cu rotile și alături de bunicul său, al cărui vis îl împlinește devenind campion. Deși literatura este o lume a ficțiunii, mici fragmente autobiografice transpar din textul „Vă iubesc, doamnă Irina!”, povestea Laviniei, fetița suferind de autism și pe care dragostea doamnei Irina
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
municipiului. Îl predară persoanei de la intrare. Întocmiră o fișă sumară, pe care notificară un diagnostic scornit: hipotensionat și beat. Fata care-l primise îl duse într-o rezervă,în care mai erau patru pacienți. Lache se ridică din scaunul cu rotile. Întreabă: și-acum, ce fac? Stai pe patul acela, până când va sosi, cineva, care să-ți dea răspuns la întrebarea pusă. Ce-ai pățit, fu întrebat, de careva, dintre cei prezenți. Nimic. Păi, atunci, de ce ești aici? M-au apucat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și îndrăzneala imaginației, mai redăm un fragment grăitor pentru sumara înțelegere a cititorului, fragment legat de o minune: redobândirea vederii Bătrânului Anticar, pe numele lui adevărat Heracles Monastirio Cancellaria, personaj central în rândul eroilor din roman, permanent în căruciorul cu rotile, lângă alambicul lui în care bolborosea fiertura miraculoasă, de esențe tari, adesea grăitor de chintesențe filosofice: „Bătrânul Anticar se lingea pe degete, un gest necontrolat, amușind parfumurile greoaie, sacre, zăcând în flacoanele subțiri ca o pasăre-n zbor sub linia
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
clipa aceea se deschise poarta laterală a colegiului și apăru o femeie Îmbrăcată ca o călugăriță, dar purtînd coc; Împreună cu ea Își făcu apariția și un bărbat care striga: ciorba, ciorba și aducea o oală uriașă pe o masă cu rotile. În spatele lor, o măicuță, fără Îndoială foarte bună la suflet, zîmbea cu brațele desfăcute larg și binecuvînta bucatele. În zilele acelea au Început să sosească primele scrisori din Europa. Cea dintîi venea de la Madrid și era adresată Vilmei, cu instrucțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe acolo, desigur că acum Îl căutau, era vina lor. Așa că pînă la urmă se Îndreptă spre Colegiul Belén. Ajunse tocmai cînd se ivea femeia Îmbrăcată ca o călugăriță, dar cu coc. Apăru Îndată și bărbatul care aducea masa pe rotile cu oala uriașă și călugărița cea bună care binecuvînta bucatele cu zîmbetul pe buze. Bietul Julius fu cam dezamăgit: cerșetorii nici nu-l băgau În seamă, Îl lăsară În părăsire repezindu-se spre oală și el care venise cu gîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Se uită în altă parte, oriunde, numai nu în ochii lui de animal. Camera i se întipări în memorie ca un fier încins: perdeaua trasă, cele două stative cu aparatură electronică amenințătoare, peretele de culoarea șerbetului de lămâie, măsuța pe rotile de lângă pat. Mai făcu o încercare. —Markie, sunt Karin. O să te faci bine. Faptul că spusese lucrul ăsta îl transforma într-un fel de adevăr. Un geamăt îi scăpă din gura închisă strâns. Mâna lui, străpunsă de o perfuzie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ea! Și asta după ce am dovedit... —Scuzați-mă, spuse Weber. Mai am ceva de lămurit cu personalul medical înainte de plecare. Se întoarse la clinică și se strecură înăuntru. Recepția părea o linie de start pentru o cursă cu cărucioare cu rotile. Weber se apropie de birou și întrebă de Barbara Gillespie. Pulsul i se accelerase, vag vinovat. Recepționera o chemă pe Barbara pe pager. Femeia apăru, tulburată la vederea lui. Ochii ei, semnalul acela verde de alarmă: pleacă imediat. Încercă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]