1,850 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > CE-I ROZA? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1444 din 14 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce-i roza? Doar o adunare De spini, de frunze și o floare? Întâi, când am ales-o-n zori Din rondul plin de alte flori, m-am întrebat, ce-i trandafirul? Unde povestea-ncepe firul? Iar el mi-a spus: - Ca o
CE-I ROZA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376709_a_378038]
-
vezi la ceasul înserării Ca simbol al regenerării. Asta mi-a spus minunea albă Și eu l-am prins apoi în salbă Iubitei, plin de gând curat, Azi, trandafirul ce-am furat. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Ce-i roza? Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1444, Anul IV, 14 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CE-I ROZA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376709_a_378038]
-
un an mai târziu la Monte Carlo, pe un teritoriu neutru, deoarece Austro-Ungaria era în război cu Italia. Puccini a eliminat dialogurile vorbite și a creat o operă oarecum comparabilă melodic cu „Liliacul” de Johann Strauss fiul, sau cu “Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss. Unii critici muzicali mai răutăcioși au catalogat-o, pe nedrept, un “Lehar nereușit”! Subiectul operei se aseamănă întrucâtva cu “Traviata” de Verdi, dar în versiune simplificată și lipsită de dramatism. Deși bine primită de public și având
PREMIERĂ LA OPERA ISRAELIANĂ DIN TEL AVIV AURELIA FLORIAN ŞI MARIUS BRENCIU ÎN OPERA „LA RONDINE” DE GIACOMO PUCCINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375154_a_376483]
-
un an mai târziu la Monte Carlo, pe un teritoriu neutru, deoarece Austro-Ungaria era în război cu Italia. Puccini a eliminat dialogurile vorbite și a creat o operă oarecum comparabilă melodic cu „Liliacul” de Johann Strauss fiul, sau cu “Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss. Unii critici muzicali mai răutăcioși au catalogat-o, pe nedrept, un “Lehar nereușit”! Subiectul operei se aseamănă întrucâtva cu “Traviata” de Verdi, dar în versiune simplificată și lipsită de dramatism. Deși bine primită de public și având
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
un an mai târziu la Monte Carlo, pe un teritoriu neutru, deoarece Austro-Ungaria era în război cu Italia. Puccini a eliminat dialogurile vorbite și a creat o operă oarecum comparabilă melodic cu „Liliacul” de Johann Strauss fiul, sau cu “Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss. Unii critici muzicali mai răutăcioși au catalogat-o, pe nedrept, un “Lehar nereușit”!Subiectul operei se aseamănă întrucâtva cu “Traviata” de Verdi, dar în versiune simplificată și lipsită de dramatism. Deși bine primită de public și având
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > UNDE RĂTĂCEȘTI ? Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ninge peste suflet, ninge neîncetat Vai, fiori de sloiuri îmi cuprind ferești, Fluture și floare fost-am noi odat’, Și roza te cheamă, unde rătăcești ? Ca salcia-n mal de-a fost zi sau noapte, Pe cărări de brazi sub neaua albastră, Fost-am una, azi ale tale șoapte Le aud în vis, bântui’ la fereastră; Cum trece timpul nemilos, în
UNDE RĂTĂCEŞTI ? de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373139_a_374468]
-
trup de arc întins, încă te aștept/ lângă vasul de-alabastru cu intrastate roze,/ măcar că noaptea apropape a trecut. (Asfințit-a luna). Clipele așteptării, sunt momente ale timpului edenic: Mi te-nchipui simplu: într-un balcon/ întoarsă spre o dalbă roză sau pe un vapor/ îmvăpăiată de flăcările amurgului/. (Fantezie), în timp ce la Salvatore Quasimodo universul edenic e dominat de sentimentul plenitudinii inimii sale, care păstrează tiparele imateriale ale lucrurilor edenice din preajmă: Nu-i nici un lucru care moare/ Fără ca-n mine
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului Lasă-ți doar inima primească ghirlanda de săruturi ce îți înnobilează gâtul, precum brațele fecioarei despletită, îl înconjoară cu dragostea ființei ce-ți poartă plămada dorului ! În căușul petalelor de Roză ascuns este diamantul șlefuit de durerea facerii ! Halucinantă naștere ce-mi pui coroană de broboane pe fruntea-mi plină de-un univers de gânduri ! Cuvântul despre tine fiind mirare punctul semnului este viscerele ce urzește trăirea ---trăirea aceea primordială, ancestrală
POEMUL IUBIRII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372238_a_373567]
-
diamantul șlefuit de durerea facerii ! Halucinantă naștere ce-mi pui coroană de broboane pe fruntea-mi plină de-un univers de gânduri ! Cuvântul despre tine fiind mirare punctul semnului este viscerele ce urzește trăirea ---trăirea aceea primordială, ancestrală, firească . Ție, Roză, ce faci din lacrima durerii piatra de povară dulce, cersescu-ți-o flamandă și eu ! Sunt rugă în altarul tău ! 27-29 aug 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: POEMUL IUBIRII / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1702, Anul V, 29 august
POEMUL IUBIRII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372238_a_373567]
-
nemodestie, propria competență, nesubiectiv, neobiectiv ci pur și simplu, jurnalistul, prezentatorul și realizatorul de emisiuni tv Răzvan Dumitrescu. „Subiectiv” peste poate de obiectiv, Răzvan Dumitrescu este un om de presă cu principii și conștiință subsumate profesionalismului jurnalistic nedictat niciodată de roza vânturilor politice, este un soldat în termen, al media, al infanteriei din media, în prima linie de front, unde unii își anulează zi de zi argumentul cu propriile arme întoarse la proprile tâmple! Această autoflagerare este cauzată de rătăcirea drumului
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
probabil, un pai cu un spicușor crește mai bine, e mai frumos și mai mănos. Probabil că și soare i-a picat mai mult, și solul în care a fost aruncată sămânța s-a pomenit a fi mai bogat, și roza vânturilor i-a adus mai multe raze ultraviolete, și, și... Dar, eu îmi imaginez tabloul în care Domnul nostru, Acela Unicul din Cer, merge pe acolo sus călcând pe norii bulgăroși ce mai au acolo hopuri și chiar gropi. La
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
trup de arc întins,încă te aștept/lângă vasul de-alabastru cu intrastate roze,/măcar că noaptea apropape a trecut.(Asfințit-a lunăă). Clipele așteptării,sunt momente ale timpului edenic:Mi te-nchipui simplu:într-un balcon/întoarsă spre o dalbă roză sau pe un vapor/îmvăpăiată de flăcările amurgului.( Fantezie),în timp ce la Salvatore Quasimodo universul edenic e dominat de sentimentul plenitudinii inimii sale,care păstrează tiparele imateriale ale lucrurilor edenice din preajmă:Nu-i nici un lucru care moare/ Fără ca-n mine
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
chiar și tu te-ai pliat pe o mănușă care-ți părea caldă și părea-n stare să te muleze. Te freci la ochi. Îi deschizi iar. Pe câmpu-ți întreg, vizual, un holz-șurub mare cu cap înfiletat cu petală de roză ce nu lezează dedesubtul care este o carte. Citești pe cotor „RĂSPUNSURI PENTRU ... Citește mai mult Îți ridici ochii dintre litere alergate, grupate după cum îi stă bine unei opere literare de mare ținută, vrei să ți-i odihnești fără de țintă
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
chiar și tu te-ai pliat pe o mănușă care-ți părea caldă și părea-n stare să te muleze. Te freci la ochi. Îi deschizi iar. Pe câmpu-ți întreg, vizual, un holz-șurub mare cu cap înfiletat cu petală de roză ce nu lezează dedesubtul care este o carte. Citești pe cotor „RĂSPUNSURI PENTRU ... IV. ADINA DUMITRESCU - SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE, de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. când în marginea de pădure nu dănțuiește
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
Vânturile, cu principalele lor caracteristici de frecvență și viteză, se disting printr-o mare fluctuație în timp și spațiu. Ele sunt determinate atât de curentul general - zonal al circulației atmosferice cât și de elementele orografiei regionale și locale. Din analiza rozelor anotimpurale și anuale de frecvență medie a vânturilor, rezultă că, pentru zona municipiului Iași, sunt dominante vânturile de nord - vest și cele de est. În medie, în zona municipiului Iași vânturile bat într-o proporție de peste 77%. Valoarea medie relativ
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cursuri adunate în volume, eseuri publicate în Cuvîntul, Gîndirea, Predama, adnotări la cursuri editate în 1924 și reluate în 1928, un manual de logică (1924). Mircea Eliade a adunat și prefațat o parte a acestor lucrări într-un volum intitulat Roza Vînturilor, unde prezintă gîndirea lui Nae lonescu, subliniind faptul că aceasta răspunde crizei timpului, marcată de războiul care pune din nou problema libertății și a salvării omului. Reconcilierea presupune acceptarea, chinuitoare și dificilă, a cunoașterii de sine, cunoașterea autocritică ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1943. Haupt, Georges; Marie, Jean-Jacques, Les Bolcheviks par eux-mêmes, Paris, 1969. Hitchins, Keith, "The Russian Revolution and the Rumanian Socialist Movement, 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, nr. 2, iunie 1968. Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar, București, Editura Roza Vînturilor, 1993. Lambrino, Zizi, Mon mari, le roi Carol, Paris, Calmann-Lévy, 1950. Manoilescu, A. Mihai, Le Parti unique, Paris, 1936. Manoliu, Florin, La reconstruction économique et financière de la Roumanie, Paris, 1931. Pătrășcanu, Lucrețiu, Sous trois dictatures, Paris, 1946. Prost, Henri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
story of Chief Rabbi Rosen of Romania as told to Joseph Finklestone, Londra, Weidenfeld and Nicolson, 1990. Hillgruber, Andreas, Hitler; Köning Carol und Marshall Antonescu, Die Deutsch-Rumanuschen Beziehungen, 1938-1944, Wiesbaden, 1954. Istoria mișcării legioane scrisă de un legionar; București, Editura Roza Vînturilor, 1993. Legislația antievreiască, 1940-1944, vol. I, București, Editura Hasefer, 1993. Magherescti, George, Adevărul despre mareșalul Antonescu, Editura Păunescu, 1991. Martinul evreilor din România, București, Editura Hasefer, 1991. Mezincescu, Eduard, Mareșalul Antonescu și catastrofa României, București, Editura Artemis, 1991. Pop
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
doar, mă deranjează mîna (parcă) prea mică, ieșită de sub ultimul fald. (Cîtă impertinență, nu?) Știu prea bine că ocrul tutelar mă va urmări, nevrotic, în sărmanu-mi mare atelier din Armeană. Trotuarele au parfumul magazinelor. Intrarea în parfumerie are incastrate, în roza marmură, mărcile auguste: Christian Dior, Lancôme, Yves Saint-Laurent, Cacharel, Nina Ricci, Sisley, Clarins, Boss. Seara, înainte de culcare, tălpile mocasinilor emană parfumurile voalurilor și reverelor gata de bal. Văzîndu-mi desenele cu copaci de pe Loara, C., amuzat-colegial: Și cine știe că nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-și încheie, de frig, ultimii nasturi ai subțirei șemizete. Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute, mă izbesc acum prin sumbra lor grandoare. În locul rozelor dantelării de piatră, bănuite, descopăr timoranta masivitate a fortăreței cenușii. Cu, se-nțelege, opulența confortului interior. Franța inexpugnabilă și strălucitoare! (De revenit imediat și sistematic. Ajutat de corpolentul set de pliante, atît de rememorative, ce se va converti, la reîntoarcerea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
strugurii tăi care-n al verii vast Belșug se revărsau, Închiși în purpurii mici învelișuri, de-abia îmbobocesc și mor. Ai tăi măslini care turnau ulei peste o mie de coline, Bolnavi privesc nainte și-abia-și întind către cîmpie ramurile. Și rozele-ți ce se-ntindeau în fața arzătoarei dimineți, 195 Ascunse-n mătăsos mic val de-abia răsúflă și licăresc ușor. Crinii tăi care dădeau lumină cînd dimineață se ivea, Ascunși în Vai, abia se tînguie și nimeni nu le-aude glasul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
al romantismului, asociat cu "floarea albastră" că flos sapientum, care într-o ilustrație din Pandora de H. Reussner (1582; cf. Roob, The Hermetic Museum, p. 420) este înconjurată de alte două flori (toate trei "izvorînd" dintr-un dragon ouroboric), o roza albă și una roșie: 1. cea albă reprezintă în limbajul alchimic tinctura filosofica lunară (Luna; fază albedo, iluminarea); 2. cea roșie (simbol central la Blake: "trandafirul bolnav"/"sick roșe") semnifică tinctura metalică solară (Soarele; fază rubedo, unificarea Lună-Soare, Pămînt-Cer, Întuneric-Lumină
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Editura Academiei Române, București, 2006. DOMENACH, J. M., Emmanuel Mounier, Éditions du Seuil, Paris, 1972. DUMITRIU, Anton, Valoarea metafizică a rațiunii, Cartea Românească, București, 1933. DUMITRIU, Anton, Homo universalis, Editura Eminescu, București, 1990. ELIADE, Mircea, Profetism românesc, vol. 1, 2, Editura Roza vânturilor, București, 1990. ELIADE, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992. FICHTE, I. G., Doctrina științei, traducere de Paul Blendea și Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, București, 1996. FLONTA, Mircea, Adevăruri necesare? Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. FLORIAN
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Al. Cazan, Studiu introductiv, p. LVI. 233 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 695. 234 Ibidem, p. 698. 235 Ibidem, p. 667. 236 Ibidem, p. 673. 237 Ibidem, p. 726. 238 M. Eliade, Popor fără misiune ?!, în Profetism românesc, 2, București, Editura "Roza vânturilor", 1990, p. 136. 239 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 740 240 Idem, Prsonalismul energetic, p. 615. 241 Idem, Elemente de metafizică, p. 513. 242 Gheorghe Al. Cazan, Op. cit., p. LVII. 243 Mircea Florian, Îndrumare în filosofie, p. 375. 244 Cf.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion și-a lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza, Anii de studenție, Pe Ceahlău), Victor Tulbure, Ion Băieșu, Nicolae Stoian, Doina Ciurea, Ion Acsan, Daniel Drăgan, Horia Aramă. Proza este reprezentată prin fragmente de roman de Ion Grecea (Spionaj la graniță) și Remus Luca (Ana Nucului), prin schițe și
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]