2,459 matches
-
revistei Gândul nostru, revistă care "trece în seama grupului redacțional al fostului "Albatros", continuând, pe plan literar o orientare către adevăr și frumos care s-a mărturisit cu orice prilej"164. Gândul nostru împrumuta ținuta Albatrosului - este prezentă chiar și rubrica Insectar unde tot Ion Călimară se oprește, în articolul Oltenii, asupra unui redactor de la Porunca Vremii (o gazetă fascistă), Niculescu-Olt. O asemenea orientare mai fusese sancționată odată, va fi și acum, revista are soarta Albatrosului, este interzisă, de data aceasta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cultural", numărul 161 din 2003. 620 Cornelia Lucia Frișan, Pecetea clasică, în "Vatra", nr. 4-5, 2003, p. 69. 621 Ibidem. 622 Ibidem. 623 Alexandru Mușina, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. 624 Ibidem. 625 Mariana Codruț, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. 626 Robert Lazu, Remember: J. R. R. Tolkien (1892-1973), în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 92. 627 Dan Ungureanu, Corupția e un lucru bun, în "Vatra", nr. 5-6, 2005, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
point of entry al iconografiei dezvoltate în jurul trupei Judas Priest - viteza. Motocicleta este chiar element de scenă, intrarea solistului vocal, Rob Halford, făcându-se în unele concerte pe-un superbolid (a cărui marcă o trec sub tăcere, fiindcă nu sponsorizează rubrica de față!). Hainele de piele, țintele metalice pe brățări și curele, decoruri de filme horror, lumini de laser, lama de ras ca emblemă și breloc, multe alte abțibilduri configurează un concept de succes (așa se spune în advertising, isn’t
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de mine astăzi nu dădea vreun semn de panică? SECRETUL ADRIANEI Un înger Adriana BABEȚI Aproape că mi-e frică. De câte ori a trebuit să fac (pentru „Supliment“Ă un bilanț pe 2005 și 2006, s-a întâmplat ceva rău. Scriam rubrica în ultima săptămână și mă gândeam că nu are cum să apară un dezastru între Crăciun și Revelion. Dar și în 2005, și în 2006, în 30 sau 31 decembrie, totul s-a răsturnat cu 180 de grade. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
40-41. 29 Publicată în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 6, 1998, pp. 13-17. 30 Art. cît., p. 16. 31 Textul tuturor studiilor și articolelor lui Eugeniu Coșeriu, aranjate în ordine cronologică, este disponibil online pe site-ul www.coseriu.de, rubrică Publikationen (Arhiva Eugeniu Coșeriu, de la Universitatea din Tübingen, arhiva de care s-au ocupat cîțiva discipoli, în frunte cu Johannes Kabatek). 32 Diferențele de număr provin, în general, din insuficientă delimitare a termenilor de limbă și dialect. În afara numeroaselor exemple
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu mulți copii, cu gemeni, tripleți, cupluri foarte tinere care aveau deja 3-4 copii și erau și mândrii posesori ai unui apartament la bloc obținut prin repartiție de la fabrica unde lucrau, sfatul medicului adresat îndeosebi femeii gravide și îngrijirii nou-născuților, rubrica "Copiii noștri" (fotografii ale micuților însoțite de numele complet și localitatea de domiciliu), reportaje de la școli, gradinițe, creșe, maternități etc. Studiul nostru își propune să analizeze articolele aparute în această revistă în ultimii cinci ani ai regimului comunist (1985-1989), în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Dodu Bălan, la București. Regretă că s-a pripit și își cere scuze. Naiv, consider cazul închis. Nu trece însă prea mult și autorul respectiv își republică textul, în românește, într-o revistă în care am semnat eu însumi o rubrică timp de câțiva ani. Și afirmă, încă o dată, că am fost studentul lui Eliade, la Chicago. Mai este ceva de făcut cu asemenea oameni, cu asemenea publicistică? Ce să mai spun de faptul, de acum secundar, nu-i așa?, că
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
respectiv ; cine mă vrea, să se agite pentru mine. Șapte-opt luni mai târziu însă am intrat în UE. SĂ vă spun exact cum am ajuns la Berlin. Într-un aeroport, am deschis revista The Economist acolo unde totdeauna se află rubrica de necrologuri. E pe ultima pagină și e o capodoperă literară. Pe pagina din dreapta, de obicei, fiind ultima pagină a revistei, sunt reclame - de multe ori, pot să fie reclame de slujbe - și era o ofertă de pro‑ fesor pentru
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de Rădulescu Motru, „Bisericile moldovenești și pictura moldovenească din Galiția, (Era lui Ștefan cel Mare) de Dionisie Olinescu; „Epoca pictorală a lui Ștefan cel Mare” de G. Ocășanu; „Ștefan cel Mare și Mihai Viteazu” de D. Onciul. Utilă se prezintă rubrica Informațiuni, foarte diversă. Din ea se află că ziarul Deșteptarea, cu ocazia Congresului și Expoziției din 1903, a fost distins cu diploma și medalia de colaborator, de către „Asociațiunea română pentru înaintarea și răspândirea științelor”, aducându-se astfel, un omagiu public
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
amintim titlurile: „Problema emigrării”, „Prietenii poporului”, „În urma împroprietăririi și publicarea Legii agrare pentru Bucovina”, „Ridicarea valutei”, „Legea despăgubirilor și dăunații de război”, „Prăbușirea economică a țărănimii noastre”, „Răbdarea funcționarilor administrativi”, „Grevele muncitorești și noua plasare a muncii” ș.a. Bogată era rubrica Informațiuni din care referim: „Taxe pentru celibatari. Un proiect de lege prevede următoarele taxe pentru celibatari: bărbați - de la 26 la 30 de ani, 500 lei anual; de la 30-35 ani - 1000 lei; de la 35-40 ani - 1500 lei și de la 4045 ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile Gherasim (Se naște Dumnezeu - versuri), C. Loghin („Douăzeci de ani de la moartea foiletonistului bucovinean M.Telean”), Traian Brăileanu („Nașterea națiunii, fragment din Sociologia Unirii”). La modă, Poporul publica în Foița: „Familia Eminovici”de dr. Vasile Gherasim, dar nu numai, rubrica fiind susținută asiduu de către acesta „Ce însemnează Caragiale pentru literatura noastră” este titlul altei cronici, urmare a cursului de popularizare ținut de prof. Vasile Gherasim în zilele de 30 și 31 martie 1923 la Universitatea din Cernăuți și din care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brădățan, V.Olinici („Politica sufletului”), N.C. Enescu (Îndrumări la lecturi profesionale), I.V. Viorescu (Casa corpului didactic), Filimon Rusu (Încălzitul în școlile primare), Aglaia Botezat (Sfaturi practice pentru excursii), Petru Teleagă (Salarizarea), Epaminonda Tocariu (Drepturile politice ale românilor). Ziarul avea și rubrica Foița la care au publicat: Florin Cristescu din Turnul Măgurele-Teleorman (Scrisori către un învățător tânăr), V. Turculeț (S-a dus un prieten drag), Apostol D. Culea (Literatura copiilor și șezătorile cu copiii). Existau și alte rubrici: cărți, cărți și reviste
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
popularizarea direcțiunii de scenă, a regizorilor, decorurile etc. Adesea, directorul de scenă, pictorul scenografic, principalii interpreți, iar uneori și autorul, erau intervievați asupra „felului cum se va înscena, monta și juca... piesa”, spectatorul pătrunzând, astfel, în intimitatea creației. Era prezentă rubrica: „Ce spune presa despre reprezentația de la deschidere” subiect la care se dădeau spicuiri nu numai din ziarele locale (îndeosebi „Glasul Bucovinei”) dar și din cele centrale: Universul, Dimineața, Rampa etc. Din „Însemnări”, rubrică foarte bogată, spectatorul se informa asupra spectacolelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1921 se publică un text care ne reține atenția: „Refor ma Socială. Societate Anonimă Română. Tipogra fie - Editură - Librărie. Director. C. Beldie. București, Pasajul Român 20-22.“ Secretarul de redacție este semnatarul multor articole, ru brici permanente, Însemnări, note etc. Rubrica „La stâlp“ Îi poartă semnătura. În nr. 157 din 2-9 noiembrie 1924 apare o nouă rubrică, „Aplauze și Fluierături“. Era un titlu-șoc impus de un semnatar: „Omul ieșit din pădure“, care nu-i altcineva decât Constantin Beldie. Ultimul număr al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să ia loc pe scaunul din fața comisiei, la fel de modern ca și masa, și i-a dat să completeze în engleză o fișă, care avea doar două rubrici: „Ce lungime are Amazonul“ și „Cât câștigă pe lună Andreea Esca?“. La prima rubrică Vasile B. a trecut 10 000 de EURO, iar la a doua 3,14 km și 127,5 m. După ce a terminat, și-a dat seama că ar fi trebuit să scrie invers, dar comisia a fost mulțumită și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
antologii românești și străine. A publicat în reviste din Austria, Cehia, Canada, Macedonia ș.a. A susținut lecturi publice în Germania și Austria și, tot pe linie scriitoricească, a călătorit în Ungaria, Macedonia și America. A susținut în Ziarul de Iași rubrica de opinii „Cronica de vineri“. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1990) și membră PEN Club (din 2003). „Atunci am învățat să renunț“ - Gertrud B. în dialog cu Mariana Codruț - Sașii din România, printre care mi-am găsit
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
2011) Până unde se poate ajunge Cât am stat departe de țară, realizând cât de mici și de ridicole se văd de la distanță vedetele care inflamează peisajul dâmbovițean, miam jurat în barbă că, în momentul în care o sămi reiau rubrica despre televiziune, nu o sămi mai pierd timpul cu ele. Ce rost are să ridiculizezi ceva ce este de la sine ridicol? Ajuns în București, însă, mam trezit pur și simplu invadat de personajele pe care hotărâsem să le ignor. Mai întâi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
-s ca pînă acum. Corectasem, săptămîna trecută, cinci poeme ce trebuiau să mi apară în revista Orizont. în ultima clipă D. P. le-a scos, probabil întrebînd sau în colaborare cu alții. Ar trebui să susțin tot la două săptămîni rubrica Idei, dar nu mă pot hotărî: imixtiunile redacției în text din motive de spațiu tipografic (tehnoredactare) sînt atît de numeroase încît nu mă încumet. Intervenția de la „masa rotundă” a ultimului număr este pur și simplu ciopîrțită (nu numai a mea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Eugen Barbu, o limbă extrem de ascuțită În spațiul presei comuniste românești. Revista era cu numărul 53/ 1971, și cenzorul făcuse motivarea intervenției sale „confidențiale” astfel: „În urma semnalării noastre la Comitetul Municipal de Partid București, a fost scoasă din acest număr rubrica <<Viața Uniunii scriitorilor>> care relata <noi nereguli> În activitatea conducerii acestei instituții”. Savoarea nealterată de timp a textului, cât și faptul că a fost interzis apariției, ne-a determinat să-l publicăm integral, pentru a putea vedea și citi toți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aceiași ani din condeiele tinerilor autori sovietici pe care statul-tătuc Îl aproviziona cu cerneală, pipe și pulovere. Redactorul-șef al cotidianului Rul (și editorul primelor mele cărți), Iosif Vladimirovici Hessen, a avut generozitatea de a-mi Îngădui să-i umplu rubrica de poezie cu versurile mele necoapte. Nopțile albastre din Berlin, castanul Înflorit din colț, o inimă ușoară, sărăcia, dragostea, culoarea de mandarină a luminilor din vitrine aprinse prematur și un dor animalic dureros după mirosul Încă proaspăt al Rusiei - toate
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
apare în București cel dintâi ziar cotidian francez L’Orient, sub direcția și în proprietatea unui francez venit de curând în țară, anume Emile Galli. Girantul răspunzător al acestui organ este Alexandru Ciurcu. Pentru întâia oară apare în presa română rubrica „Informațiunilor“ la pagina a III-a, care devine astfel pagina cea mai importantă a ziarului românesc pentru un lung șir de ani în viitor. Peste 2 luni și jumătate mai târziu, la 26 august, apare un alt ziar cotidian român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și muncitorii ei), Tudor Arcan, Vasile F. Călugăru, Barbu Zevedei, I. Moga, Al. Tohăneanu ș.a. Rubrică recenziilor găzduiește multe semnături, dar cel mai laborios se dovedeste Ion Moldoveanu, care scrie despre Lucian Blaga, Constantin Noica, Perpessicius, Dan Botta, André Gide. G. Todoran traduce din Selma Lagerlöf, I. Ch. Severeanu din Omar Khayyam, iar Vasile Negrea din
FREAMATUL SCOLII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
XX” Mircea Cărtărescu întreprinde O lectură arhetipală a nuvelei „Moartea la Veneția”. Anii 1984 și 1985 nu prezintă interes din punct de vedere literar. Abia din 1986 reapare preocuparea pentru susținerea scrisului unor tineri poeți, prozatori și critici. Semnificativă este rubrica „Atelier literar”. În 1989 Eva Behring abordează Avangardismul românesc, sunt incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator. De reținut și faptul că la începuturile publicației este consemnată activitatea cenaclului „Pavel
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
redactori figurează Sandu Teleajen, Al. Zirra (1923-1926), iar director este Sandu Teleajen (1927-1928). G.n. are un profil larg: de la literatura originală, versuri și proza, până la rubrici de informații, cum sunt „Teatrul nostru”, „Muzică”, „Economie”, „Revista revistelor”, „Expoziții”, „Viața artistică-culturală ieșeana”. Rubrică „Clișee” este semnată de Adrian Păscu, „Pagina rimata” e scrisă de Aurelian Păunescu, iar „Cronică teatrală” e susținută de St. Braborescu, Adrian Păscu și Emil Serghie. Colaborează cu versuri Emil Serghie, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, Enric Furtună, G. Ranetti, G.
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
este coordonat de Nicolae Cretu și se intitulează Perspectives sur Rebreanu. Studiile dedicate scriitorului, semnate de Nicolae Manolescu, Jean Lacroix, Nicolae Cretu, Gilbert Febre, Constantin Ciopraga, Marin Beșteliu, Jacques Bouet, ocupă cea mai mare parte a spațiului. Și în continuare rubrică „Études” reunește colaboratori români și străini, fiecare număr fiind organizat în jurul unui scriitor sau al unei teme: Lucian Blaga, poète (2-3/1979), Camil Petrescu et la conscience introspective (4/1980), Tradition orale roumaine (5/1980, 6/1981), Aspects roumains de
DIALOGUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]