1,724 matches
-
provocat un mic incendiu și a atras acolo poliția ambulanța și pompierii din oraș, însă incendiul a fost stins imediat. Intre timp, Harris și Klebold, au sosit separat la scoală în jurul orei 11.00 și au reușit să plaseze un rucsac plin de bombe în sala de mese din cantina școlii, printre celelalte multe rucsacuri ale elevilor care se pregăteau să servească masa de prânz din ziua aceea. Cei doi, s-au întors apoi în parcare, așteptând liniștiți fiecare în mașina
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
însă incendiul a fost stins imediat. Intre timp, Harris și Klebold, au sosit separat la scoală în jurul orei 11.00 și au reușit să plaseze un rucsac plin de bombe în sala de mese din cantina școlii, printre celelalte multe rucsacuri ale elevilor care se pregăteau să servească masa de prânz din ziua aceea. Cei doi, s-au întors apoi în parcare, așteptând liniștiți fiecare în mașina lui, explozia bombelor, care trebuia să arunce în aer întreaga clădire. Timpul a trecut
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
de televiziune NBC, un pachet cu casete video și scrisori explicative ale faptei lui, pentru a-și face publicitate. S-a reîntors în campus dar la o altă clădire cu dormitoare și săli de clasă. Acum purta în spate un rucsac în care avea lanțuri, lacăte, un ciocan și două pistoale, cu câte 19 încărcătoare, în total peste 400 de cartușe! După ce a intrat înăuntru, a încuiat cu lanțuri și lacăte cele trei principale intrări la sălile de clasă, apoi a
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
de a pune totul în ordine, de la lucrurile din casă și până la amănuntele vieților noastre, să nu fie o tragedie, ci un lucru bun, chiar admirabil. Alungând sentimental sâcâitor, mi-am adunat ustensilele, apoi am aruncat câteva boarfe într-un rucsac și am pornit spre ceea ar fi trebuit să-mi schimbe viitorul. Căldura mă îmbrățișase mai acaparatoare decât fuseseră brațele iubitei mele, sufocându-mă de-a dreptul. Trebuia să fie vara! Trebuia să simt disconfort nu numai psihic, ci și
FOTOGRAFIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341611_a_342940]
-
ceramică, monumentul istoric de la Moisei al sculptorului Vida Geza închinat celor 29 de români uciși de hitleriști. De aici, trecând prin orășelul Borșa se urcă la Complexul Turistic Borșea, aflat la poalele masivului Rodna. Urmând traseele turistice marcate turistul cu rucsacul în spate urcă în Munții Rodnei la vârful Pietrosu ce veghează deasupra înălțimilor ca un străjer la hotarul dintre Țara Maramureșului și Bucovina. Și dacă tot ai ajuns în aceste ținuturi mirifice, trece prin pasul Prislop în țara lui Ștefan
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
Merg mai bine cu carburatoarele mele. Părăsesc autostrada și atac muntele pe varianta veche, prin pasul Posada. Săgeata boantă devine un tren fără aburi care stă încăpățânat pe șine orice ai încerca să îi faci. Simt motorul ca pe un rucsac țipător, care mă propulsează din curbă în curbă.Toată muzica, în tandem cu scârțâitul cauciucurilor, se prăvălește în prapastie, odată cu un amestec de criblură și pietricele. Pit-stop. Nimeni nu știe încă de ferma asta de după Sinaia. E pierdută undeva într-
Toamnă târzie de 1969 () [Corola-blog/BlogPost/338026_a_339355]
-
Am zis să fug și eu câteva zile din București. Așa, ca de o vacanță o dată la trei ani. Mi-am pus laptopul în rucsac, rucsacul în mașina soțului, soțul pe scaunul șoferului, trupul personal și centura de siguranță pe scaunul din dreapta-față și am lăsat mașina să ne poarte pe unde au mai rămas urme din autostrăzile patriei. După trei ore și ceva am
Litoral la cinci stele în septembrie. „Nu știam că a fost predată camera, am crezut că e goală”. „Bine că nu sunt goală eu, zic. Ne-am scutit de o emoție în plus” () [Corola-blog/BlogPost/337770_a_339099]
-
Am zis să fug și eu câteva zile din București. Așa, ca de o vacanță o dată la trei ani. Mi-am pus laptopul în rucsac, rucsacul în mașina soțului, soțul pe scaunul șoferului, trupul personal și centura de siguranță pe scaunul din dreapta-față și am lăsat mașina să ne poarte pe unde au mai rămas urme din autostrăzile patriei. După trei ore și ceva am parcat
Litoral la cinci stele în septembrie. „Nu știam că a fost predată camera, am crezut că e goală”. „Bine că nu sunt goală eu, zic. Ne-am scutit de o emoție în plus” () [Corola-blog/BlogPost/337770_a_339099]
-
au apucat să cânte într-un cort. Copiii aveau loc de joacă, erau voluntari care se ocupau de copii să nu alerge pe stradă, Clovnii fără Frontiere... Într-o zi un bărbat se lamenta că i-a dispărut totul din rucsac, și nu pricepea ce pot face alții cu tratamentele lui de întreținere a părului. Altul era nemulțumit că nu se bărbierise de câteva zile, că „barba lui siriană“ era într-o evidentă stare proastă. Când aveam timp încercam să învățăm
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
acolo, însă, este cu mult peste ceea ce gândisem. O tabără de refugiați este ca o realitate paralelă sau ca un roman fiction. Am văzut oameni din toate categoriile sociale, bogați sau săraci, a căror viață a fost îndesată într-un rucsac sau în câteva buzunare. Oameni nevoiți să renunțe o vreme la demnitatea lor pentru a supraviețui. Întoarsă acasă, orice imagine din jurul meu mă duce cu gândul la nenorocul altora. Mă indignează faptul că se întâmplă asemenea orori. Și atunci le
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
un loc, unul din noi închiria o cameră cu un pat la cel mai ieftin hotel, apoi ceilalți intrau noaptea. Unul dormea în cada din baie, altul pe fotoliu, doi în pat, restul pe jos. Fiecare căra cu el un rucsac, o pătură și un sac de dormit. Câteodata dormeam pe afară, dar nu o făceam prea des, fiindcă niciodată nu știi când te va scula ploaia. În fiecare loc unde ajungeam, stăteam una-două săptămâni. Încercam să alegem destinațiile după programul
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri () [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
a documentat viața minorităților sexuale.„ Nu au fost publicate, fiindcă am fost atacată. Unul dintre agresori mă amenința cu cuțitul, iar celălat încerca să mă stranguleze. Erau destul de proști, unul dintre ei mă strangula din spate, strivind ce aveam în rucsac, lucrurile pe care el de fapt le voia, iar celălalt mă amenința cu cuțitul și mă scotocea”. A reușit să scape doar cu o tăietură pe braț. Se întâmpla în august 2014, iar în septembrie și în octombrie a plecat
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului () [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
anulat datorită inundațiilor care au făcut imposibilă o sărbătorire așa cum se cuvine, anul acesta Festivalul de Artă Medievală revine în actualitate datorită conducerii Muzeului Bucovinei. Așa că dacă aveți chef de o plimbare pe urmele lui Ștefan luați-vă paloșul și rucsacul și faceți o incursiune la Suceava, începând cu data de 15 august pentru a petrece ca în evul mediu alături de frații noștri de peste munte. ###Bistrița medievală Încă unul din cele șapte orașe-cetate ale Transilvaniei nu se dezminte de la spiritul medieval
Cetăţile de dincoace de pădure [Corola-blog/BlogPost/100042_a_101334]
-
fi prezentat la gala de închidere a festivalului. În iarna 2011-2012, Leon a traversat China, parcurgând aproape 5000 de kilometri pe jos, mergând câte 40 de kilometri pe zi (distanța unui maraton), timp de șase zile pe săptămână cu un rucsac de 30kg în spate. La finalul lui 2012, Leon a plecat însoțit de un alt explorator, Alastair Humphreys, într-o altă aventură: pe urmele Wilfred Thesiger, unul dintre cei mai mari exploratori ai Marii Britanii, care a traversat cel mai mare
Focus: On the Road și workshop de producție video interactiv la HipTrip Travel Film Festival 2016 [Corola-blog/BlogPost/100178_a_101470]
-
iar Sk8-HI, Old Skool și Sk8-Hi Slim aduc un omagiu culorilor consolelelor video. Detaliile includ logo-urile Nintendo, iar pe talpă este imprimat „Game Over”! Pentru un look Vans x Nintendo din cap până în picioare, sunt disponibile și maiouri, tricouri, rucsacuri, genți, șoste și șepci cu imprimeurile pixelate. În plus, brand-ul îi invită și pe cei din tânăra generație să descopere Nintendo printr-o colecție super-fun dedicată copiilor din care fac parte modele de pantofi Sk8-Hi Zip, Slip-On și Authentic
Vans x Nintendo! Jocul copilăriei tale într-un sneaker! [Corola-blog/BlogPost/100516_a_101808]
-
direct sau prin persoane interpuse, acționar, deținător de părți sociale, fondator, administrator, cenzor, beneficiar al unei sponsorizări sau al altei facilități din partea operatorului economic controlat ori a reprezentanților acestuia; ... ... 4.2.16. de a avea asupra lui trusa comisarului alcătuită din: rucsac, telefon de serviciu, tabletă, telemetru, termometru, tipizate, sigilii, stație emisie recepție, după caz și orice alte dotări specifice activității de control. Atunci când, din diverse motive nu i-a fost repartizată o astfel de trusă sau i-a fost repartizată
PROCEDURĂ din 11 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293719]
-
de mâine. Noroc de filele carne- țelului în care notăm înfrigurați: a. scularea la ora trei, adunarea la scara blocului lui Cristi (mașina lui e singura care are benzină suficientă); b. fiecare dintre noi echipat corespunzător cu ținută de munte, rucsacuri goale și cuțite de vânătoare; c. eu și Cristi, câte două sticle de vodcă, așa pentru impresie, deoarece pe noi nu ne cunoaște nimeni la stână, spre deosebire de Adi care e cunoscut în toată zona de interes; d. suplimentar câteva pachete
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
brânzică cu mămăliguță cum numai la stână se prepară, după vechile rețete ale păcurarilor! Nu avem disponibilitate să apreciem cum se cuvine cunoștințele de inițiat ale lui Adi, deoarece gâfâim și înjurăm de mama focului târâindu-ne picioarele, striviți de rucsacuri (Adi nu avea rucsac, avea însă binoclu, el fiind conducătorul expediției și deh, cine-a mai văzut conducător fără binoclu). Metehăim împleticiți în urma lui „el comandante”, care la un moment dat ne comunică ordinul că ne-am rătăcit, desigur tot
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
numai la stână se prepară, după vechile rețete ale păcurarilor! Nu avem disponibilitate să apreciem cum se cuvine cunoștințele de inițiat ale lui Adi, deoarece gâfâim și înjurăm de mama focului târâindu-ne picioarele, striviți de rucsacuri (Adi nu avea rucsac, avea însă binoclu, el fiind conducătorul expediției și deh, cine-a mai văzut conducător fără binoclu). Metehăim împleticiți în urma lui „el comandante”, care la un moment dat ne comunică ordinul că ne-am rătăcit, desigur tot din cauza lui Cristi care
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
care la un moment dat ne comunică ordinul că ne-am rătăcit, desigur tot din cauza lui Cristi care n-a știut unde e nordul când a fost întrebat de asta. Nu-l omorâm, eu înspăimântat de ideea cărării a două rucsacuri, iar Adi din cauze necunoscute, probabil că nu avea la el nici o armă în afară de un pix și indispensabilul binoclu, însă cădem din picioare la unison, fără nici un gând în cap (unii se chinuie mult pentru o asemenea performanță, la noi
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
depășesc punctul oprit. În aeroportul Sky Harbor din Albuquerque. La frig îmi îngheață pasta pixului și scriu pur și simplu cu creionul! Dar se șterge, se mâzgălește. Un geamantan mare, plin cu haine, dat la check-in. Am rămas doar cu rucsacul. * Traseul: Albuquerque - Atlanta - Buenos Aires - Ushuaia. 22 de ore și 34 de minute de zbor și așteptări. Apoi, vaporul spre Antarctica. * M-am încălțat în bocancii de schi. Pufoaica groasă, căciula cu urechi. După această ieșire, cred că o s-o las
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (2) – SĂ INCEAPĂ AVENTURA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342936_a_344265]
-
fie faci cunoștință cu eșecul. Așadar, scriu, am tahicardie și picături de sudoare îmi inundă fruntea și palmele. Nu îmi este ușor să conviețuiesc cu posibilitatea ce tinde vertiginos spre probabilitate a eșecului. Plecând la drum cu asumarea riscului în rucsac, am decis să prezint întâi de toate tabloul pe care l-aș picta dacă mâine dimineață m-aș trezi Nicoleta G. Nu, în nici un caz Nicoleta Guță, ci Nicoleta Grigorescu: reîncarnarea feminină a fondatorului picturii române moderne. Tabloul este de la
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
nasul său cel alungit. Era îmbrăcat în niște pantaloni de bumbac ușori de culoare maronie, cu o bluză neagră care avea pe umeri cusuți trei nasturi mari și o pereche de bocanci din piele negrii, prăfuiți. În spate purta un rucsac simplu, din pânză crem, care era umplut pană la jumătate cu pietre prețioase colorate. Acesta stă pe genunchi și începe a spune: Idris: Privesc, clipesc și îmi curge o lacrimă. ( închizându-și ochii și strângându-și pumnii) De ce nu-mi
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
de fiori plăcuți la zărirea lui Idris, însă nu putea face nimic, ca să nu își scoată în evidență propria prezență. Idris (către copac): Vezi tu, ființă de mătase. Eu am venit de departe, dintre ziduri înalte și gri. Vezi tu rucsacul meu din spate?...Am niște pietre colorate-n el. La poalele tale îmi voi îngropa ultimele nestemate. Pe celălalte le-am îngropat la copaci asemeni ție. Timpul aleargă cu pași repezi, iar eu îmi simt sufleul inundat de puritatea prietenei
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
nostru cu picioarele încrucișate îl lotus ochii picurându-i tristețe și un soi de adâncă milă și înțelegere ne vorbea despre compasiune și dăruire în timp ce corbii îl furau de apă ridiculizându-l iubea totuși corbii în fiecare seară uitându-și rucsacul deschis în caz că vor mai înseta și alții iubea pădurea deși copacii tremurau înfrigurați simțindu-i prezenta ne iubea pe noi deși cuvintele sale ardeau măruntaiele noastre atat era de iritant în iubirea aceea nețărmurita incat simțeam cu toții că vrem să
THE TREE OF LIFE de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343154_a_344483]