1,409 matches
-
capătul puterilor, la limita resurselor noastre energetice, mentale, psihice. Desigur că și invidia capătă proporții devastatoare, greu suportabile. Împreună cu depresia și cu dezamăgirea de sine, ea elimină orice aromă și orice savoare a vieții (libere, împlinitoare prin ea însăși); ele ruinează orice încercare de a ne exprima pur și simplu pe noi înșine. Prin urmare, este nevoie de o altă filosofie a vieții: în locul filosofiei excesului avem nevoie de filosofia măsurii (să ne amintim, de altfel, că vechii greci propovăduiau ceea ce
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sfinților și ale martirilor s-au înălțat primele biserici. Moaștele sfinților martiri au fost scoase din morminte și așezate cu cinste în cripte, anume zidite, numite martirioane, peste care construiau bazilici (biserici), numite martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste țările creștine, iar altele au rămas până astăzi ascunse în pământ, ca niște mărgăritare de mult preț. Zidirea de biserici pe mormintele martirilor generalizându-se
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
să nu tune împotriva fastului și luxului. Este foarte bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc statul. În ceea ce-i este inutil bogatului încolțește durerea săracului. Iată, în mod cert, o flagrantă contradicție între ideea morală și ideea socială. Câte spirite eminente, după ce au constatat acest conflict, se odihnesc în pace! Este lucrul pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îi este ea superioară dacă gândirea, în loc să se închidă în ora care fuge, îmbrățișează o perioadă lungă! S-au scurs zece ani. Ce au ajuns Mondor și averea sa și marea sa popularitate? Toate acestea s-au evaporat, Mondor este ruinat; departe de a răspândi șaizeci de mii de franci în fiecare an în corpul social, poate că el i-a rămas dator. În orice caz, el nu mai face obiectul bucuriei furnizorilor săi, nu se mai numără printre promotorii artei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se vede sunt muncile și profiturile pe care le-ar genera aceeași cotizație dacă le era lăsată contribuabililor. În 1848, Dreptul la muncă s-a arătat un moment sub două fațete. Acest lucru a fost de-ajuns pentru a-l ruina în rândul opiniei publice. Una dintre aceste fațete se numea: Atelierul național 13. Cealaltă: Patruzeci și cinci de centime. Milioane mergeau în fiecare zi de la strada Rivoli la atelierele naționale. Este fața frumoasă a medaliei. Dar iată reversul acesteia. Pentru ca
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fiscului însuși, pentru a ridica artificial prețul produsului național similar, și de a jefui astfel comunitatea spre profitul unei clase, din acest moment se manifestă Protecționismul, sau mai degrabă Spolierea, și acesta este principiul pe care Asociația aspiră să-l ruineze în spirite și să-l șteargă complet din legile noastre. Cu siguranță, dacă nu am fi urmărit decât o modificare imediată a tarifelor, dacă am fi fost, cum s-a pretins, agenții anumitor interese comerciale, ne-am fi păzit să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ei. Și dacă, la rândul său, acestui brutar îi este sete, ce face el? Merge la negustorul de vinuri și bea un pahar de vin cu banii pe care i-am dat. Ce! Nu îi este teamă că se va ruina? Adevărata ruină ar fi nici să nu mănânce, nici să nu bea. Și toți oamenii care sunt pe pământ acționează, dacă sunt liberi, în același fel? Fără îndoială, doar nu vreți să moară de foame pentru a acumula parale? Departe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai mult decât pot doi oameni, să prospere unul lângă altul. Se pare într-adevăr că asta rezultă din acest principiu. Și cum toți oamenii aspiră să se îmbogățească, trebuie spus că toți aspiră, în virtutea unei legi providențiale, să își ruineze semenii. Nu vorbim aici de creștinism, ci de economie politică. Detestabil. Dar să mergem mai departe. V-am făcut rege absolut. Nu pentru a raționa, ci pentru a acționa. Nimic nu limitează puterea voastră. Ce veți face în virtutea acestei doctrine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de acord. Ori axioma este adevărată, și atunci legislatorul trebuie să acționeze în sensul în care am spus, chiar dacă acest lucru duce la un război universal. Sau axioma este falsă și, în acest caz, oamenii se luptă pentru a se ruina. Și vă mai amintiți că, înainte de a fi rege, chiar această axiomă v-a condus pe cale logică la maximele: "Ceea ce unul câștigă, altul pierde. Profitul unuia este paguba altuia", care implică un antagonism iremediabil între toți oamenii. E foarte sigur
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu care tocmai am făcut cunoștință, se numește regimul prohibitiv; al doilea fiu sistemul colonial; al treilea ura împotriva capitalului, iar nou-născutul moneda de hârtie. Ce? Moneda de hârtie rezultă din aceeași eroare? În mod direct. Când legislatorii, după ce au ruinat oamenii prin război și impozite, perseverează în ideea lor, ei își spun: Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani." Și cum nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioase
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
intenționat în sens protector, adică imediat ce se manifestă o gândire de spoliere și negarea, în principiu, a dreptului de Proprietate, îl combatem nu ca tarif, ci ca sistem. În aceasta constă, credem noi, gândirea pe care ne străduim să o ruinăm în mintea oamenilor pentru ca să o ștergem din legile noastre. Se va pune fără îndoială întrebarea de ce, având în vedere chestiunea generală de mare importanță, am circumscris lupta pe terenul unei chestiuni speciale. Rațiunea este simplă. Trebuia opusă o asociație unei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
libertății; el azvârle guvernul de pe drumul său și îl învestește cu atribuțiuni arbitrare care nu au o origine rațională. Toate acestea nu pot fi decât adevărate; dar regimul protector este util, fără el țara, scufundată de concurența străină, va fi ruinată". Aceste obiecții ne-ar duce la o examinare a restricției din punct de vedere economic. Lăsând deoparte orice considerație de justiție, de drept, de echitate, de proprietate, de libertate, vom avea de rezolvat chestiunea purei utilități, chestiunea venală, ca să zic
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
inteligențe, al noțiunilor de Drept, de Proprietate, de Libertate și de atribuțiuni adevărate ale statului. Și ceea ce aș dori să pot bine arăta aici, este faptul că pedeapsa va ajunge curând chiar până la proprietari, care și-au pregătit propria ruină ruinând publicul consumator; căci, în această insulă, se va vedea cum populația, din ce în ce mai înjosită, se va arunca asupra alimentelor inferioare. Aici se va hrăni cu castane, colo cu coaja catargelor, mai departe cu mei, cu hrișcă, cu ovăz, cu cartofi. Ea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îmi răspundeți: "Acționez astfel deoarece Comunismul realizat prin tarife, deși opus Libertății, Proprietății și Justiției, este totuși de acord cu Utilitatea generală și această considerație mă face să trec peste toate celelalte", dacă îmi răspundeți astfel, nu simțiți oare că ruinați în avans tot succesul cărții dumneavoastră, că îi distrugeți amploarea argumentului, că o privați de forța sa și că dați dreptate, cel puțin în partea filozofică și morală a chestiunii, Comuniștilor de toate nuanțele? Și apoi, domnule, un spirit atât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că nu dădea nicio atenție unui fapt pe care îl considera pe bună dreptate ca fiind cel mai considerabil din timpurile moderne. Era convins că jurnaliștii parizieni organizaseră o vastă conspirație a tăcerii împotriva acestei Asociații, care se străduia să ruineze industria denunțătorilor cotidieni ai perfidului Albion, întinzând în mod cordial Franței mâna poporului englez, și ne-am ostenit foarte mult să-i înlăturăm această idee. Oricum ar sta lucrurile, cartea sa, Cobden și Liga, a avut un mare răsunet. Cam
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de opere. Engels afirma că industrializarea i-a să-răcit pe producători și i-a îmbogățit pe patroni. Ideea că producția industrială amplifică exploatarea capitalistă a dominat o perioadă îndelungată. Detractorii capitalismului susțineau că: industria nu sporește bunăstarea muncitorilor, proletariatul fiind ruinat de apariția mașinii; sistemul de muncă în fabrică este orientat către producția de război și articole de lux, domenii inutile pentru producători. Proletariatul nu a fost sărăcit de capitalism, ci a fost salvat de acesta. Munca în fabrică era considerată
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
îndată unitatea cea plină de simbolism și de profunditate care domnește în toate creațiunile acestui geniu puternic. Gothe - un geniu. - a declarat cumcă un dramaturg care cetește pe an mai mult de una piesă a lui Shakespeare e un dramaturg ruinat pentru eternitate. Shakespeare nu trebuie cetit, ci studiat, și încă astfel ca să poți cunoaște ceea ce-ți permit puterile ca să imiți după el, căci, după părerea mea, terenul shakesperian pe care d-l Bolintineanu ar fi putut să-l calce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
concurență, cu care nu i-ar da mâna tipografiei ca să tipărească orice lucrare. El a fost oferit numai pentru ca d. Goldner să nu poată lua lucrarea. Căci cunoaștem foarte bine ieftinătatea aparentă a concurenței jidovești. Ieftin la început, până ce se ruinează industriașul, român, scump și rău în urmă, când evreul a ajuns a stăpâni terenul economic. "Contribuabilul" ar trebui să 'nvețe puțină economie politică, ca să poată pricepe legile concurenței și să cunoască elementele cari concurg la formarea unui preț. Prețul conține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
chiar foaia oficială "Istok" susține că sârbii se vor lupta chiar sub dealul Avala de lângă Belgrad, principele se pare a avea în vedere o schimbare de ministeriu și încunjurarea sa cu elemente conservative. Considerând că țara e învinsă, sărăcită și ruinată pentru un șir de ani și simțindu - se singur ostenit de luptă, ba chiar de tron, văzând că Serbia e prea slabă și intervenirea cu neputință, se zice ca el ar voi ca alăture cu guvernul sau să însărcineze pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zicea "L'Etat c'est moi", el avea concursul populațiunilor, sătule de rapacitatea multiplă a sutelor de mii de mici tirani feudali, din cari fiecare era pe pământul său stăpânitori absolut. Acești reprezentanți ai libertății absolute, ai liberului veto, a ruinat statele unde ei conduceau afacerile, pe când ideea monarhică, deprinzând comodele caste ale evului mediu la muncă, au consolidat {EminescuOpIX 218} statele unde ea a domnit și le-a dat puterea uriașă pe care o au astăzi în Europa. În acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-au trecut, n-au istorie. De aceea guvernul austriecesc, înaintea venirei contelui Hohenwart la minister, era un guvern de parveniți, stăpâniți, ei la rândul lor, de hetere. După căderea contelui, regimul "bursei" au reînceput, neutralizat întrucîtva de blestemele populațiilor ruinate de la un capăt al imperiului până la cel[l]alt. Astfel dar era firesc ca predecesorii lui Hohenwart, care în viața lor n-au simțit instinctul respectării proprietății, să răspundă într-un rând bucovinenilor că "fondul religionar greco-oriental nu ar fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurența nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă și temeinică. "Ieftin și rău'' e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creștin, "scump și rău" e deviza lui când rămâne stăpânul pieții. Drept că înmulțirea evreilor în țările noastre au mers mână în mână cu reformele în senz liberal, că acestea au ajutat înmulțirea furnicarilor. Deja "regulamentul organic", care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de astă dată compania dramatică ne va procura o sară plăcută. Rămâne numai ca publicul să încurajeze silințele direcției și ale trupei. [23 martie 1877] ["DUPĂ DEZBATERI DIPLOMATICE... "] După dezbateri diplomatice atât de lungi și după un război care-a ruinat Serbia și a decimat populațiile Peninsulei balcanice, Paștile ne-au adus protocolul de la Londra, care după unii însamnă pacea și o nouă primăvară pentru tinerele naționalități din Turcia, iar după alții nu-nsemnează nimic. De-aceea vom ținea de asta dată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar voi să le vadă distruse, ne costă pe noi a treia parte dintr-un miliard de lei și că de dragul lor și pentru a da întregii Europe mijlocul de a-și ținea cumpăna pe malurile Dunării noi ne-am ruinat economicește. Oricare ar fi cauzele ce-au făcut pe puteri a nu garanta pân - acuma în mod precis neutralitatea teritoriului român, fie slăbiciune, fie reavoință, fie în fine rezervațiile mentale ale diferitelor cabinete, nouă ni se pare că ele nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar voi să le vadă distruse, ne costă pe noi a treia parte dintr-un miliard de lei și că de dragul lor și pentru a da întregii Europe mijlocul de a-și ținea cumpăna pe malurile Dunării noi ne-am ruinat economicește. Oricare ar fi cauzele ce-au făcut pe puteri a nu garanta pân - acuma în mod precis neutralitatea teritoriului român, fie slăbiciune, fie reavoință, fie în fine rezervațiile mentale ale diferitelor cabinete, nouă ni se pare că ele nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]