8,560 matches
-
Ivan Roncea - doi muzicieni care își consideră și își mânuiesc instrumentele ca pe niște organisme vii, maleabile sau ca pe niște "parteneri" egali de conversație. Iluzia armoniei perfecte e spulberată totuși de încă un val de violențe și derapaje, de rupturi la nivel ontologic, ce au loc în lucrarea Mozaic, unde ființa e obligată să "abdice" din nou de la condiția sa uman-spirituală. Surprinzătoare prin modificarea imprevizibilă a stărilor de spirit - de la vaiete și suspine, la expresia stridentă a durerii și de
"Rezonanțe" în memoria Holocaustului by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/9505_a_10830]
-
creeze o lume sau totul ține de o transcendență, de un plan superior care pune în acord ficțiunea, visul alegorico-mitologic cu dimensiunea reală a existenței? În această ambiguitate se află permanenta schizoidie a personajului. Acest vis creează o breșă, o ruptură de nivel, o infrarealitate, prin care se strecoară ca în povestirea lui Jorge Luis Borges, Tlön, Uqbar, Orbis Tertius, obiectele altei lumi. Funcționarul va transforma relația privilegiată cu sistemul, - mama sa are o influență deosebită în cercurile înalte, unde-și
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
ridica "dincolo de bine și de rău", adică dincolo de reperele poporului de sclavi care ar atenta prin intermediul moralei la condiția aristocrației dominante. O atare concepție întemeiată pe amoralitate e mai întîi un instrument al criticii aplicate prezentului compromis, critică preconizînd o ruptură istorică, o nouă etapă a devenirii omului. Simțindu-se doar un Zarathustra incipient, Nietzsche declară cu febrilitate că se simte trăind într-o "imensă lume în ruină, în care unele ziduri continuă să stea în picioare, în care multe subzistă
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
subiectivitate, am nevoie de cele obiective. Și nu pentru vreun echilibru, ci pentru completitudine. Mă gândesc de multe ori că se va găsi măcar un tânăr pe care cărțile astea să-l trezească, să-l incite. Din păcate, există o ruptură între cultura umanistă și cea științifică. Mai ales la noi. Sigur, nu orice noutate e importantă, dar au apărut în ultimii ani în filosofia minții, de pildă, lucrări cu adevărat surprinzătoare. În Occident, ele sunt discutate aprins, temeinic, în cunoștință
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
imagini. Mereu momente când era descumpănit. Când ar fi trebuit să-l consolez, să-l liniștesc, să-l strâng la piept. Și eu care am păstrat atâta distanță. Până într-atât încât, în rarele mele vizite din ultimii ani, înainte de ruptura definitivă, ne mulțumeam să ne strângem mâna. Tocmai despre mâna lui, care o ținea pe a mea, păstrez amintirea cea mai precisă. Mai ales că îmi lipsește. De n-o fi copilăria mea, pe care o plâng. E același lucru
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
Aldulescu, prin realismul său dur și limbajul greu și colțuros ca un pietroi, este un precursor al auto-ficționarilor de azi, pentru care nu mai există, practic, nici un tabu. Această linie continuă s-ar înscrie, de altfel, în logica succesiunii fără ruptură dintre generația '90 și cea care i-a urmat. Și totuși, la o lectură mai atentă, constatăm că diferențele sunt mai adânci decât asemănările. Spre deosebire de "ego-prozatori" precum Cezar Paul-Bădescu, Claudia Golea ori Dragoș Bucurenci, cu un picioruș în propria viață
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
săi au aplicat cu fermitate teza leninistă a prima-tului politicului asupra economicului, forțând preluarea puterii pentru controlul total al avuției naționale etatizate sub comunism. Puterea politică a impus modalitățile de realizare a tranziției, formele dez-etatizării economice, direcțiile eforturilor investiționale. O ruptură brutală cu perspectivele cetățenilor - asistați; "orfanii" statului totalitar ar fi fost, în absența unei lustrații reale și severe, un dezastru pentru lupii deghizați în miei, cum s-au dovedit a fi moștenitorii "de drept" ai comunismului. Legăturile ierarhice și dependențele
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
adevărate mine pentru cărbunele caricaturistului (iar ilustrațiile cărții, semnate de Iulian Frățilă, folosesc același cărbune). Câteva trăsături - și se conturează caractere inconfundabile, parodii de pomină. Nu e țintit doar comicul propriu-zis, există o vizibilă dimensiune polemică, e limpede dorința de "ruptură" cu un anumit tip de literatură resimțită ca depășită. Și totuși, "lombrozianul" mereu gata să "ucidă" e un timid sentimental, cum prea bine se vede într-un antologic Cântec: "Foaie verde măghiran/ sunt un tip lombrozian./ De nimica nu mă
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
directă, nemiloasă, între liberali și pediști din timpul campaniei pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Nimeni, nici de o parte, nici de alta, nu-și ascunde disprețul, oroarea și dorința de a-i extermina pe foștii parteneri. N-a existat, după ruptura din guvern, zi în care liberalii și pediștii să nu-și aducă acuzații peste care să se mai poată trece vreodată. Ne aflăm în cazul clasic al iubirii contrariate, transformate în ură ireductibilă. Și atunci? Dacă nu mă înșală memoria
Politica lui Struțulescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9559_a_10884]
-
editare"), Alexandru Mușina ("Ce să scrii pentru peștele din acvariu"), scriitorul slovac Samuel Abraham ("Slovak Culture and its Enemies: Internal and External Threats") și Dan C. Mihăilescu ("Așteptările lor, disperările noastre"). Alexandru Mușina, adeptul unei separații Est-Vest mergînd pînă la ruptura valorică, a făcut o analogie demnă a fi reținută: vesticii și esticii sunt ca peștii înotînd în două acvarii. Fiecare se uită la ceilalți privindu-i cum înoată, dar regulile și criteriile înotului sunt altele. De aceea, e o iluzie
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
recunoscut în mituri, arhitectonică, ritualuri, deci în structurile spiritualității arhaice, ca și în creațiile literare, artistul modern dovedindu-se mai mult sau mai puțin conștient de corespondențele mitice ale scrierilor sale. În aceste condiții, nu se poate vorbi despre o ruptură între lumea arhaică și lumea modernă, o analiză la nivelul ontologicului, și nu al psihologicului, permițând surprinderea unor pattern-uri mitice, simbolice, ce se manifestă în cadrul unei întregi colectivități de-a lungul istoriei culturale, depășind metaforele obsedante sau miturile personale
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
de notorietate și cei ai generației sale în cultura noastră interbelică. E vorba de generația care, în majoritate, s-a călit în focul gazetăriei, iar în unele cazuri îndeletnicirea a rămas precumpănitoare. Într-un interval scurt, 1927-1939, luând în considerație "ruptura" survenită în anul de grea încercare 1934, când gazetarul Sebastian e nevoit să se restrângă la o publicistică predominant literar-artistică. De la bun început, la Cuvântul și numaidecât solicitat să colaboreze la alte reviste și cotidiane (Contimporanul, Reporter, Vremea, Vitrina literară
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
tratamentul conservator, medicamentos. Evoluția este favorabilă în cazul în care hematomul este superficial și de mărime mică. Cauza cea mai frecventă este hipertensiunea, pe locul doi sunt malformațiile vasculare și nu este de negkijat nici ateroscleroza. Acumularea sângelui, apărută în urma rupturii unui vas disecă masa cerebrală și distruge fibrele nervoase. Astfel, se pot întrerupe parțial unele funcții, sau chiar definitiv. Edemul care se produce dă tulburări importante, care se remit însă în circa o săptămână. Paralizia se poate remite în zile
UPDATE: Și-a revenit. Își simte mâna, a făcut glume cu colegii. Cătălin Striblea, internat de urgență în urma unui atac cerebral by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80337_a_81662]
-
în versiune românească*) ocupă un loc special, deschizînd, după cum voi încerca să demonstrez mai jos, un segment fundamental din istoria romanului european. Apărut între 1860 și 1861, în formă de roman-foileton, Marile speranțe nu lasă, la prima vedere, impresia unei rupturi esențiale de formula melodramei inițiatice, care îl consacrase deja pe scriitor în creațiile anterioare, precum Oliver Twist și Nicholas Nickleby. Un orfan, Phillip Pirrip (prescurtat "Pip"), e urmărit narativ - pe o traiectorie a formării excepționale - de la vîrsta de cinci ani
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
anume regim de viață, cu exclusivități bine subliniate. A scrie înseamnă a exista în afara acestei aristocrații. Scrisul încălca disciplina severă a instituției. Jurnalistul sau scriitorul e din altă castă - pentru unii, o castă inferioară. Scriitorul - ziaristul - aparține altei lumi. Prima ruptură pe care o trăiește Rebreanu este definită de opțiunea pentru scris. Vrea să fie scriitor, nu ofițer. Iar prima revoltă s-ar desfășura sub semnul altui sistem de valori decât cel propus de ierarhiile imperiale. Dar asta nu înseamnă că
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
mă întreabă ce se întâmplă. Le spun că ar fi mai bine ca Boșcodeală să-și dea ceasul "social-democrat" din aur masiv jos de la mână. Doar trebuia să te uiți atent la Boșcodeală, să-i vezi tupeul, stilul bling-bling, și ruptura efectivă de realitățile județului, ca să-ți dai seama că omul are cu totul alte preocupări, că e genul de primar prădător. Ca să nu zic mai mult. După câteva minute, cineva se duce și îi spune. Boșcodeală renunță la ceas. Cu
Sorina Matei, despre Constantin Boșcodeală: Când l-am văzut, am râs by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81734_a_83059]
-
mă întreabă ce se întâmplă. Le spun că ar fi mai bine ca Boșcodeală să-și dea ceasul "social-democrat" din aur masiv jos de la mână. Doar trebuia să te uiți atent la Boșcodeală, să-i vezi tupeul, stilul bling-bling, și ruptura efectivă de realitățile județului, ca să-ți dai seama că omul are cu totul alte preocupări, că e genul de primar prădător. Ca să nu zic mai mult. După câteva minute, cineva se duce și îi spune. Boșcodeală renunță la ceas. Cu
Sorina Matei, despre Constantin Boșcodeală: Când l-am văzut, am râs by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81733_a_83058]
-
socialist. Ana Selejan dezavuează totuși (p. 511-512) tendința de a unifica, de a înlocui una cu alta sau de a confunda cele două noțiuni, despărțite prin două diferențe, care mie nu mi se par atât de categorice: 1. proletcultismul proclamă ruptura totală cu tradiția literară anterioară; e adevărat, zic eu, dar realismul socialist proclamă și el ruptura parțială cu tradiția literară, pe care niciodată nu o acceptă în întregime, cu obiectivitate, decât dacă e trecută prin filtrul realismului, considerat criteriu valorizator
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
alta sau de a confunda cele două noțiuni, despărțite prin două diferențe, care mie nu mi se par atât de categorice: 1. proletcultismul proclamă ruptura totală cu tradiția literară anterioară; e adevărat, zic eu, dar realismul socialist proclamă și el ruptura parțială cu tradiția literară, pe care niciodată nu o acceptă în întregime, cu obiectivitate, decât dacă e trecută prin filtrul realismului, considerat criteriu valorizator decisiv; "valorificarea moștenirii literare" în comunism prin "opere alese" e o tristă comedie ideologică; dogmatismul sever
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
grămezi" de artiști sincronizați de-un ideal de desincronizare, îi vor da, întrucîtva, dreptate. În contra dlui Iorga și, voalat, în contra dlui Maiorescu pe care, vezi bine, politica l-a stricat, vorbește M. Dragomirescu. Între Iorga și Dragomirescu sînt, simplificînd mult, rupturile de armonie dintre dramaturgul fără speranță și cronicarul dramatic. Între al doilea și Maiorescu, pricini mult mai înalte, în care se face risipă de vorbe mari. Comparîndu-le, însă, flerul, din lista de speranțe a lui Dragomirescu nu rămîne, după mai
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
nu cădea din picioare, te sileau a-ți face mersul mai cumpănit". Imaginile pitorești ale schimbării portului definesc o epocă în care s-a petrecut o la fel de radicală schimbare lingvistică: modernizarea limbii, occidentalizarea sau "reromanizarea" vocabularului sînt adesea prezentate ca rupturi, ca transformări violente și profunde, ducînd chiar la neînțelegere între categorii sociale sau generații (ideea apare tot la Russo, în Cugetări); corespondența dintre transformările vestimentare și cele lingvistice nu e totuși perfectă și discursul epocii e prudent, evitînd să extindă
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
le vei putea oferi nu vor avea nici o importanță, ca toate relatările făcute la rece. Într-un cuvînt, vei fi neutru, adică inexpresiv. De data aceasta inadecvarea față de obiectul descrierii nu va veni dintr-un prea-plin, ci dintr-un prea-gol. Ruptura intervenită va produce stingerea unei tensiuni care, oricît de încordată și perturbatoare ar fi fost, era singura în stare să te țină în contact cu cealaltă ființă. Iar dacă, în primul caz, aveai de-a face cu o entropie interioară
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
autorului. O amărăciune calmă și definitiv resemnată, ca cea încercată în fața unei răsturnări implacabile: enoriașii simt că nu se mai regăsesc în sacramentele bisericii și cu toate acestea le este jenă să-și recunoască alienarea în fața preotului. Și cu cît ruptura crește mai mult cu atît li se întețește dorința de a lăsa impresia că nu există nici o ruptură, ca atunci cînd te ferești să numești forța a cărei prezență îți influențează hotărîtor gîndirea. Și cum credincioșii încep să se poarte
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
se mai regăsesc în sacramentele bisericii și cu toate acestea le este jenă să-și recunoască alienarea în fața preotului. Și cu cît ruptura crește mai mult cu atît li se întețește dorința de a lăsa impresia că nu există nici o ruptură, ca atunci cînd te ferești să numești forța a cărei prezență îți influențează hotărîtor gîndirea. Și cum credincioșii încep să se poarte după cum le dictează spiritul epocii, tocmai din el se va desprinde semnele declinului ecleziastic: prezența tot mai firavă
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
Val Gheorghiu se arată la curent cu presa occidentală și cu ultimele romane anglo-saxone de succes - ci de-un mecanism mefient al personalității care ține a înfățișa cît mai convingător cu putință motivele deziluziilor sale, a le pune în demonstrație. "Ruptura cu lumea" e mai profundă decît o insatisfacție circumstanțială peste care s-ar putea trece, decît un divorț de epoca dată, de o amărăciune doar relativă aceasta, întrucît ar fi posibil să fie urmat de un alt mariaj. Prin modul
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]