1,007 matches
-
unor refugiați baltici, cei care aparțineau grupului hardcore, nucleului dur al refugiaților pe care nimeni nu-i dorea nicăieri și care se găseau tot În lagăre la mai bine de zece ani de la terminarea războiului. Îmi vorbea de o prințesă rusoaică, de un soldat lituanian, de un tînăr cuplu bulgar. Mi-ar fi plăcut să-l Însoțesc. Cu siguranță că nu voia să-mi producă un șoc făcîndu-mă să descopăr mizeria din lagăre. Mă sfătuia să vizitez casa memorială a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
La capătul patului se afla un paravan, brodat cu pelicani zburând, peste care era aruncat un chimonou de mătase. ă Nu vă sunt pe plac? Pielea ei goală îl stingherea, iar părul ei blond îi părea spălăcit. ă Nu ești rusoaică? ă Sunt finlandeză. Îmi pare rău. ă Nu e nevoie să-ți pară rău. O cunoști pe Lilia? ă Da, desigur. Dar ea nu mai lucrează aici. Fraulein Keller spune că... ă Câți ani ai? -Câți ani vreți să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Kitty erau sincere și fățișe, cele ale lui Desert Rose erau adesea ascunse. Kitty ieșise de sub vraja visului american, pe când Desert Rose reprezenta, pentru Kitty, visul american Însuși. Pe când avionul zbura pe deasupra deșertului roșu, Kitty conversa cu vecina ei, o rusoaică drăguță și inocentă de douăzeci și trei de ani. Olga se Întorcea de la un interviu pentru o slujbă În New York. Era logodită cu un bărbat care o culesese dintr-un orășel din Siberia și Îi găsise de lucru Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
avea telefon mobil, deci nu o putea suna pe Desert Rose ca să vadă ce se Întâmplase. Asta era tot? Aventura ei se termina lamentabil În aeroport? Se Întoarse În zona În care se recuperau bagajele, căutând-o pe Olga, dar rusoaica plecase. Alergă afară, sperând să o găsească În parcare. Nimic. Intră din nou În terminalul de sosiri. Se hotărî să sune de la un telefon public. Nu mergea. Încercă altul, apoi altul. Nici unul nu funcționa. Își jură ca avea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
cameră, În fața laptopului, desenând niște planuri pentru o parcare. Antonio era din Chile, tocmai absolvise Universitatea Cornell și Își căuta de lucru ca arhitect. De cealaltă parte a mesei, tot În fața unui laptop, stătea Olga, noua ei colegă de cameră, rusoaica cu care se Întâlnise În aeroportul din L.A. Era ultima zi a lui Antonio și prima zi a Olgăi. În mijloc tronau cutiile, iar bagajele lor nedesfăcute stăteau lângă perete. Camera mai avea puțin și exploda. — Bună, cum a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
spuse pe tonul unui om de afaceri. După câteva clipe de gândire, făcu o concesie: Voiam să am un copil, să fiu o mamă tânără. Dar cred că mai bine Încep să iau anticoncepționale, fără să-i spun, desigur. Tânăra rusoaică Își Încrucișă mâinile pe genunchi și o privi inocent pe Kitty. Părea un Înger, cu ochii ei mari, albaștri, plini de căldură. Kitty se holbă la fața dulce a fetei, mută de uimire, văzând cât de repede se mulase Olga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
slăbește-o și tu, zise Kitty. A venit acum un an din Rusia, a locuit Într-un orășel de la mama naibii, cred că se descurcă foarte bine În aceste condiții. Giulia se așeză lângă Kitty, studiind-o cu răceală pe rusoaică. — Mai vine cineva? — Da, Încă o prietenă, Carmen. — Cine e? — E unguroaică. — Singură? — Cam așa ceva. Locuiește cu tatăl copilului ei de doi ani. Nu sunt căsătoriți. Când stătea la Budapesta, niște prieteni i-au prezentat un domn american, Mick, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Olga, imediat ce Carmen se Întoarse la masă. Mai văzuse fotografiile În apartamentul lui Kitty, dar se prefăcea curioasă ca să schimbe subiectul plictisitor despre religie. Kitty scose albumul foto din geantă și le arătă pozele cu Matthew. — E cam bătrân... zise rusoaica. Cred că poți găsi ceva mai bun de-atât... dar pari foarte fericită alături de el. Giulia studie pozele nerăbdătoare și gânditoare. Medită puțin, apoi zise: Faceți un cuplu reușit, Înțeleg de ce Îl placi atât de mult. Carmen se uită neimpresionată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Giulia continua să soarbă În liniște din martini, uitându-se pe furiș la Olga, care stătea de partea cealaltă a mesei. Nu e machiată cum trebuie, Îi șopti ea lui Kitty. Într-un acces de bunătate, o luă pe tânăra rusoaică la toaletă să-i corecteze machiajul și să-i arate ce produse ar trebui să folosească. — Carmen, tu și Jack ce mai faceți, cum vă mai merge? Întrebă Kitty. Care mai e temperatura Între voi? — Sub zero, răspunse autoironic Carmen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Olga reveni de la baie cu o „strălucire naturală“ uimitoare, anunțându-și intenția de-a le lăsa pe Kitty și pe Giulia să o transforme Într-o femeie stilată din New York. Un italo-american chel, Între două vârste, se apropie imediat de rusoaică și-i oferi ceva de băut. Era atât de lipicios și de agresiv, Încât ar fi dezgustat orice femeie, dar Olga era nerăbdătoare să experimenteze primul ei flirt newyorkez. — Ce părere ți-a făcut tipul ăsta? o Întrebă ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să nu mă simt În largul meu, dar cu tine nu mi se Întâmplă așa. Simt că În preajma ta pot fi eu Însumi, Îi mărturisi el. — Dar... Îndrăzni ea. E ceva ce te macină. — Fratele meu e căsătorit cu o rusoaică, nevastă-sa i-a făcut viața un iad. Știu că tu nu ești din Rusia... dar tot estul Europei e. — Înțeleg. Căsnicia lui ratată m-a făcut să fug așa În toți anii ăștia. Ce ciudat. Mie căsătoria reușită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
îmi era milă de ei... Într-un fel îi iubeam. Porțile de fier ale impunătoarei case albe erau deschise. Werner Noth în persoană stătea lângă ele, cu mâinile în șold. Privea un detașament de muncă format din prizoniere poloneze și rusoaice. Femeile scoteau din casă cufere și piese de mobilier, târându-le până la trei furgoane cu cai aflate în așteptare. Căruțașii erau un fel de mongoli aurii, mici de statură, trofee de la începutul campaniei rusești. Supraveghetorul femeilor era un olandez gras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Am dus câinele în livadă, l-am pus pe zăpadă, mi-am scos pistolul. Mă priveau trei persoane. Una era Resi, care stătea acum la fereastra camerei de muzică. O alta era bătrânul soldat care trebuia să păzească polonezele și rusoaicele. A treia era soacra mea, Eva Noth. Eva Noth stătea la o fereastră la etajul al doilea. Ca și câinele Resei, Eva Noth se buhăise cu hrană de război. Biata femeie, transformată de niște vremuri nemiloase într-un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
era foarte bine făcut. Westlake, un englez, prizonier de război eliberat, văzuse scena spânzurării la scurt timp după ce îl eliberaseră rușii. Fotografiile îi aparțineau. Noth, susținea el, fusese spânzurat de propriul său măr de către niște muncitoare prizoniere, majoritatea poloneze și rusoaice, încartiruite în apropiere. Nu Westlake l-a numit pe socrul meu „călăul din Berlin“. Westlake a depus oarecare strădanii să afle ce crime comisese Noth, și a tras concluzia că nu fusese nici mai bun și nici mai rău decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
veneau de la Dumnezeu, porneau, atunci, de la diavol ; Antonia spunea că nu știa de unde, chiar se rușina puțin apoi. Ce m-a apucat?, zicea. De aici, poate, visul lui Thomas: aceasta Îi tot Împuiase capul, În ultima vreme, repetase obsedant prevestirea. Rusoaico!... Așa o numeau mulți pe Antonia, o ramură a neamului ei se trăgea din Est. Thomas, atletic, blond, Încă mai făcea, dimineața, exerciții de gimnastică, dar nu zilnic, așa cum obișnuia cu ani În urmă. Musculatura nu mai era atît de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
să creadă de atunci: strămoșul său, executat din ordinul aceluiași țar pe care Îl slujise, Îi cerea, peste aproape două veacuri, să ia seama la puterea minții, care totdeauna trebuia să fie mai presus decît aceea a trupului. Poate Antonia, Rusoaica, așa cum i se mai spunea, adusese vorba despre obîrșia nobilă a neamului, fie și Îndepărtată, numai pentru a-și mai struni, cît de cît, nepotul; Thomas fusese impresionat mai mult de faptul că strămoșul amintit fusese un Învățat. Un altul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
chiar lăsau slobod totul, nu aveau nici o teamă; se mîndreau cu multe porcării pe care și le puneau, făloși, În seamă. Și deveneau așa și alții, tot mai numeroși. Mizerabili, criminali, stricați; cu ultimii mai ales avea ce avea. Antonia. Rusoaica. Cerkasova. Contesa Cerkasova. Niciodată nu se mai gîndise Thomas atîta la ceea ce, cîndva, fusese - așa socotise pînă de curînd - doar o mică afacere. Strict personală, nevinovată, aproape dată uitării. Copiii mei! Povestea de odinioară, nici măcar poveste, o mică taină, putea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se Întîmpla acum! Asta o Înfuria cel mai rău pe Antonia. Biserica era și ea cuprinsă de păcat, era limpede, pentru că, altfel, ar fi afurisit pe orișicine ar fi Înlesnit așa ceva! Ce-ar mai fi fost de zis despre făptași! Rusoaica era fără milă! De i-ar fi fost la Îndemînă, ar fi făcut din Întreg pămîntul un bulgăre de lut ars. O cărămidă pe care să nu mai răsară nimic, niciodată. Nici măcar un fir de iarbă. Un fel de kilometru
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Cu voia Sa, atomul explodase, repetînd Creația, dar un om mai bun tot nu se plămădise. Asta era, În viziunea Antoniei, povestea cu Big-Bang-ul. Nu chiar o teorie, după cum, rezervați, o numeau savanții, ci un adevăr sigur, hotărît de Atotputernicul, Rusoaica nu se Îndoia. Nu o ținea mereu așa, doar cînd se strîngeau prea multe. Numai În jur dacă se uita; mai bine n-ar mai fi ieșit din casă, dar Înăuntru era blestematul de televizor, toată omenirea avea intrusul În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un strigăt de luptă atunci! Iar imperativul moral al lui Kant, nici cît laba unui șobolan, bună de ronțăit! Foamea, Thomas, omoară tot. Nu trebuie să te atașezi de nimic, pentru că vei suferi, o auzise Thomas, demult, spunînd pe Antonia. Rusoaica visase totdeauna să vadă Petersburgul, avea un glob de cristal În care puteau fi zărite miniatura statuii lui Petru cel Mare și un minuscul Palat de iarnă; rotind sfera de sticlă, susținea Antonia, se vedea tot orașul, cu Neva, crucișătorul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
tot orașul, cu Neva, crucișătorul Aurora trăgînd salvă după salvă, semn al unor viitoare revoluții, Nevski Prospekt, catedrala Kazan, Amiralitatea, chiar și oameni mergînd pe trotuare puteau fi distinși, dar numai Într-o anumită zi a anului, pe care doar Rusoaica o știa ; bărbatul Antoniei murise tînăr, ea nu mai căutase un altul; nici fiul lor, tatăl lui Thomas, nu trăise prea mult, nici nora; cei doi pieriseră Într-un accident nautic. Antonia rămăsese doar cu Thomas, aproape că Îl răsfățase
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
că Antonia nu călcase niciodată În Rusia; cînd era copil el nu știa asta, nici cînd a aflat nu a ținut prea mult seama, Antonia se trăgea dintr-o altă lume, distrusă tot de ruși, soarele fusese după aceea roșu. Rusoaica spunea povești pe care nu le găseai În cărțile de basme. Ar fi putut să scrie și o istorie a familiei, mai mult un roman, pentru că mii de Întîmplări le-ar fi născocit, se pricepea. Antonia - și puțin nemțoaică, după
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o vreme, mînia lui Dumnnezeu; glasul ei nu se ridica pînă la cer, de vreme ce nu cobora, de acolo, nici un pîrjol sau potop: mai degrabă un Îngheț, ca În romanul adus În discuție de Berg - fusese o iarnă aspră, anticarul și Rusoaica puteau să se ia de mînă. Ce-ar fi zis Antonia, dacă ar fi aflat despre taina lui Thomas? De urmașii acestuia, risipiți prin lume; Thomas se Întreba deseori. Bunica nu era o instanță. Probabil ar fi tăcut. Sau ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
stăteau nițel diferit. Mult. Niciodată nu a spus de ce. Iubise doar În cîteva rînduri; niciodată Îndeajuns; fără flacără. Pentru că Antonia fusese o măsură a feminității, asemănătoare ei ar fi vrut Thomas să Întîlnească o femeie, tînără, desigur. La vremea ei, Rusoaica fusese, se vedea asta din poze, deosebit de frumoasă; și la anii pe care Îi avea se distingeau, umbrite, trăsăturile de odinioară. Danemarca era plină de femei de vis, dar Antonia avuse, totdeauna, mister. Sau așa i se părea lui Thomas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
frumoasă; și la anii pe care Îi avea se distingeau, umbrite, trăsăturile de odinioară. Danemarca era plină de femei de vis, dar Antonia avuse, totdeauna, mister. Sau așa i se părea lui Thomas, tot gîndindu-se la stepele despre care povestea Rusoaica, la pădurile de mesteceni albi, la conții slavi, din care aceasta cobora. Ori la cealaltă descendență, prusacă: de acolo, peste timp, venea, poate, dorința, trecătoare, de ordine a lui Thomas; de acolo, pornirea de a filozofa, chiar dacă morbid, de la o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]