2,974 matches
-
Actrița Doina Ghițescu și-a exprimat dragostea față de orașul Ploiești de care o leagă amintirile copilăriei și festivitățile dedicate poetului Nichita Stănescu și a făcut aprecieri de substanță la adresa poetului Christian Mocanu „un autor excelent, de esență, care merge la sâmburele de adevăr al nașterii noastre, merge la matcă; întâlnirea cu el vine parcă din adâncuri.” Cititorilor le-a făcut o frumoasă urare „S-aveți lecturi frumoase / Pe drumul vieții multe flori!/ S-aveti belșug în case, / Iubiți-i și pe
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
vreme, personaje obscure care nu au nici reputații nici opere de apărat. Tactica falimentară a lunetistului singuratic. Revenind la dinamitarea elementelor unificatoare trebuie să fac două observații. Prima: fără discuție, o parte dintre aceste „ethos blasters” se ancorează pe un sâmbure de adevăr, fie el anecdotic sau accidental. Nu neagă nimeni greșelile președinților, premierilor, parlamentarilor sau - fie-mi cu iertare - înalților slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române. Doar că, agâțându-ne exclusiv de slăbiciunile oamenilor care au ocupat sau ocupă funcții, riscăm să
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
din afară (rușii)! Tot ce se poate că avem de-a face doar cu tentativa unor fideli, care caută să salveze ce se mai poate salva din foarte zdrențuita onoare pontiană. Dar cum fără foc nu iese nici fum, un sâmbure de adevăr trebuie să existe în această halucinantă afirmație venită dinspre serviciile secrete și nesusținută de alte surse. Iar dacă este așa, înseamnă că România nici vorbă să fi scăpat de primejdii, cea mai mare și mai reală fiind aceea
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
de Dumnezeu. Cât de frumoase și luminoase sunt? Te las pe tine, cititorule, să descoperi toate superlativele adjectivelor pe care le merită o astfel de poezie. Intuitiv sau cognitiv, în poeziile din acest volum, acei germeni de labilitate, existenți în sâmburele iubirii ajunsă la zenit, sunt cu ușurință sesizați și este descrisă existența lor cu mult rafinament artistic. Numai simțirea poetică de înaltă sensibilitate, împletită cu sinceritate și onestitate, reușește să descopere aceste "pete" din soarele Iubirii. De aici valoarea poemelor
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
esența destinului uman abordate de-a lungul timpului, dar pe care poetul George Stroia le retrăiește nemijlocit și apoi le reprezintă luminate din interior. Câteva din aceste performanțe ale vechilor teme care străbat întregul volum sunt edificatoare: evocarea chipului mamei: "Sâmbure de adevăr, / mugur de credință, / lacrimă / doinind a jale / de-atâta dor / și neputință." (Portret uitat de Timp), durerea generată de situația grea în care se află țara, pe care poetul ne spune că: "În fiecare an / te regăsesc mai
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
se scurge, i se duce în picuri cenușii pe fata îngustă și palida. Până azi, Mărțina Herseni a fost ceea ce numim îndeobște, o țipă independența, nu feministă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că îi repugna că taman ea, nepoata generalului Sâmbure să fie pusă în aceeași oală cu o sufrageta din perioada emancipării industriale. Știe că nu are stofă de artist veritabil, ea doar valorifica Artă! Epatează, se laudă că-i sunt cunoscute toate vicleniile lumii în care se învârt samsarii
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
un fir care să o lege cât de cât de locul în care, Doamne, fusese atât de convinsă că se născuse, nu a găsit acolo nimic. Și-a vândut fără nici o reținere partea din moșie, insensibila la rugămintea bunicii Olga Sâmbure. Ea, Mărțina, avea viața înainte. Olga aparținea cu trup și suflet, trectului. Bătrână a rămas pe poziție, în odaia cu tavan găurit și cu tapetul de mătasă transformat în flenduri de-a lungul pereților. Totul era scos din uz, gunoi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cu țesăturile autentice și care, pe vremea comunismului ajunseseră un fel presuri, în care se împiedicau conțopiștii cu mânecuțe negre trase în elastic până la coate. Mărțina nu a făcut cine știe ce bani pe ciozvârta care i-a revenit din moșia generalului Sâmbure, dar tot ceea ce a câștigat, a investit în ruină medievală numită ,,La Diligenta,,. Acolo, în Transilvania, la hanul, ridicat în urmă cu un secol și mai bine, pește zdrobitura zidurilor unor fortificații medievale, o parte din clădire rămăsese în picioare
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
de a cunoaște (inteligentă), pune întrebări, gândește matur pentru vârsta ei, dobândește astfel un vocabular elevat pe care puțini copii îl au. În același an în care s-a născut Edwina „lumina vieții și-a picurat botezul“ peste încă un sâmbure dornic „să prindă rădăcini în viață“, Pavel, un copil găsit în scorbura unui nuc bătrân și adopta de familia Stanca, aceasta căutându-i zadarnic părinții care l-au zămislit. Nu întâmplător Pavel va fi „un veșnic neînțeles“, un singuratic, nu
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
un crâmpei De seară. Am întâlnire Cu zâna inimii. Cum să fiu eu Învăluit de umbre, Când în fața Ei, Până și îngerii-și Contenesc fâlfâitul? Mi-aș trece pe umeri O eșarfă: Strălucirii ei Să-i răspund Barem C-un sâmbure de lumină. Și soarele s-a-ndurat, Împrumutându-mi o șuviță Din aurul lui. Împopoțonat astfel, I-am aținut calea Dragei mele. Dar ea trecu prin 'nainte-mi Fără-a mă lua în seamă. Ca o stană rămăsei; Cucuvelele-mi Tânguiau în urechi
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
Și înviem) „Plecăm c-o toamnă fiecare” (Plecăm) Cu aceleași reverberații lirice răsună și poemele „Vară”,”Averse”, „Alb”, „Dans”Limbajul poetic e unic, pictural, capătă valențe materiale uneori, e inefabil, până la diafan: „Prin văi, amiaza umblă dezbrăcată, Se coc în sâmburi de odihnă nuci” ( Ne cheamă vara), sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
ș-a zburat! A-ncercat omu’ s-o prindă, Aruncând la ea din tindă, Cu chetroaie și cu sape, Din cioc pruna ca să scape. Și văzând că ist demers, A rămas fără succes, A rugat-o atunci în toane, Măcar sâmburele să-l întoarne!... Nu pruna era problema, Ci sâmburele crea dilema: Că-i sămânță pentru pom Și altul s-ajunge domn! Și de-atunci din cea pricină, Fără nici o altă vină, Cine-i neam din Rădășeni, „Perjar” e și-n
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
Aruncând la ea din tindă, Cu chetroaie și cu sape, Din cioc pruna ca să scape. Și văzând că ist demers, A rămas fără succes, A rugat-o atunci în toane, Măcar sâmburele să-l întoarne!... Nu pruna era problema, Ci sâmburele crea dilema: Că-i sămânță pentru pom Și altul s-ajunge domn! Și de-atunci din cea pricină, Fără nici o altă vină, Cine-i neam din Rădășeni, „Perjar” e și-n Fălticeni! Și d-atunci acest renume, Chit că pleacă
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
pleacă de la prune, E pentru omul zgârcit, Prea avar și pricopsit. Dar demersul meu artistic, Chiar de e puțin caustic, Se termină c-o-ntrebare: Cum se cheamă acela care Fructele iradiază, Sămânța o estompează, Ca să nu scape, pe bune, Sâmburi productivi în lume? 15.01.2015 Foto: tablou de Abdessadeq Kaoui EL Kaoui Referință Bibliografică: Perjarul / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1476, Anul V, 15 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNSĂMÂNȚĂTORUL Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar spini Și totuși Toate au crescut
ÎNSĂMÂNŢĂTORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370363_a_371692]
-
2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar spini Și totuși Toate au crescut din Lumina Sa 26.05.2017 Referință Bibliografică: Însămânțătorul / Gabriel Todică
ÎNSĂMÂNŢĂTORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370363_a_371692]
-
I. ÎNSĂMÂNȚĂTORUL, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar spini Și totuși Toate au crescut
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar spini Și totuși Toate au crescut din Lumina Sa 26.05.2017 ... Citește mai mult Dumnezeu ne-
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar spini Și totuși Toate au crescut din Lumina Sa 26.05.2017 ... Citește mai mult Dumnezeu ne-a creat din țărânăconstruindu-ne trupulasemenea olaruluidintr-un bulgăre de lutA pus în elun sâmbure din Lumina Salăsându-l să dospeascăîn unele trupurisâmburelea prins rădăciniîn altele s-a uscatîn unele a crescut armonios asemenea unui copacîn care fructele hrănescîn alteledoar spiniși totușiToate au crescut din Lumina Sa26.05.2017... II. LUPII ROZII, de Gabriel Todică , publicat
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
citea fecioria pe chip, în priviri, în zâmbetele timide și curiozitatea manifestată pe tot timpul lecturării diferitelor povestioare. - Fetelor, să știți că literatura, în general, este ficțiune. Presupune, în acest caz, multă imaginație... Adevărat este că autorul pleacă de la un sâmbure de adevăr pe care, pe parcurs, îl dezvoltă, visează ori pune în cuvinte o parte din ceea ce ar fi dorit să se întâmple, într-o situație ori alta... El intuiește ori descoperă anumite trăiri sufletești ale oamenilor, în diverse împrejurări
PRINTRE PLĂCUTE AMINTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370562_a_371891]
-
copil, în basme, Respirând poveste și mister, Feții-frumoși, tainicele fantasme, Palatele cu turnuri pân’ la cer; Prințese, prinți și cai înaripați, Teribiliștii zmei și vrăjitoare, Toate culorile de crai și împărați Mă așteptau întâmplător să mă-nfioare. Atunci am învățat din sâmbure de aur: Triumfă doar acel ce face bine. Te ștergi de praf, prinzi coarnele de taur, Finalul basmului e regizat de tine. Matur mă cufundam în viață Agonizând în gânduri nerostite, Reinventasem para mălăiață Și alinări de vise prăfuite... Captiv
FINAL DE BASM de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369315_a_370644]
-
poezia acestui poet interesant ,ne face să vizualizăm în inima cuvintelor, cum ar spune Aurel Rău. Personalitatea poetului, opina Mihai Eminescu, este dată de puterea imaginației, acțiunii și a judecății. La Alensis De Nobilis nu putem vorbi de absența acestora. Sâmburele individualității acestuia constă în capacitatea sa de a închipui. Pentru a intra în sinonimele acestui cuvânt, acestea sunt: fantezie, imaginație, invenție, gând, ficțiune, născocire, plăsmuire, fantasmagorie, nălucire, vedenie, himeră, iluzie, utopia, irealitate, părere, miraj, folosind toate acestea poetul e ca
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369384_a_370713]
-
tinerețe albită de nesomn, mai ales în nopțile polare. Și fiindcă am învățat salutul trandafirilor sălbatici nu mi-a fost greu să-mi zidesc o peșteră grozavă, am zis eu, nesocotind tehnicile moderne ale registrelor de suflet. Mă hrăneam cu sâmburi de vânt și beam licoare de un liliachiu artizanal, boem și rătăcit, încadrat eronat în ierarhia arborilor de elită din care izvorăsc scântei năucitoare. Îmi roteam zborul după suflul deșertului și scrijileam abanosul cu un fir de praf, să nu
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
și nepăsătoare ci matrice din care se zămislește, cu țipăt, astrul nopții. cerul înnorat - centrul universului vechiul felinar Valeriei Tamaș Într-adevăr, dacă ne întoarcem înainte de vremurile uzurpatoare ale lămpii lui Ilici, vechiul felinar avea poezia lui obiectivă, irecuperabilă acum. Sîmburele lui de lumină organiza, în lipsa stelelor, o lume minusculă, dar suficientă șieși, în rezonanță cu mentalitatea în care marginile cosmosului nu se întindeau mai departe de limitele satului. Căci în această zare încăpeau, laolaltă cu oamenii, fauna și flora locului
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]