998 matches
-
literaturile străine, le este rezervată „Cartea străină”, susținută de Nicolae Manolescu. În același timp Titu Popescu asigură rubrica „Provincia cărturarului”, Boris Buzilă îngrijește secțiunea „Profiluri”, specializată în publicarea interviurilor, iar în „File de carnet” Mihai Stoian, Romulus Rusan, Vasile Băran, Sânziana Pop, Corneliu Leu, Mihnea Gheorghiu, Eugen Barbu, George Bălăiță ș.a. publică note, însemnări, eseuri. Adrian Păunescu ține rubrica intitulată „Cetatea”, în vreme ce Nicolae Florescu se ocupă de „Cartea social-politică”. Altă rubrică, „Agenda culturală”, va deveni „Carnet cultural”. Deseori reușesc să degaje
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
este cea mai frecvent reprodusă versiune germană a acestei poezii. Traduceri: Aus grünen Wäldern weht der Wind. Rumänische Gedichte, îngr. trad., Viena, 1941 (în colaborare cu Arnold Roth și Hans Diplich); Grigore Alexandrescu, Episteln, Satiren, Fabeln, București, 1957; Vasile Alecsandri, Sânziana und Pepelea, București, 1957; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, introd. Edgar Papu, București, 1975. Repere bibliografice: Gisela Richter, Meisterwerke der Übertragungskunst. Herman Roth - ein Vermittler literarischer Werte, „Hermannstädter Zeitung”, 1971, 187; Harald Krasser, Diener der bleibenden Werte. Ein Versuch
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
prozatorii importanți ai perioadei: Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Ion Agârbiceanu, Eusebiu Camilar, Ion Lăncrănjan, Alecu Ivan Ghilia, Haralamb Zincă, Petru Vintilă, Fănuș Neagu, Dumitru Radu Popescu, Teodor Mazilu, George Bălăiță, Corneliu Leu, Sorin Titel, Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Gabriela Adameșteanu, Sânziana Pop, Petru Popescu, Bedros Horasangian, Al. Papilian, Vasile Andru, Ion Țugui, Augustin Buzura, Ștefan Agopian, Ileana Vulpescu, Maria-Luiza Cristescu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Damian Necula, Gheorghe Schwartz, Eugen Uricaru, Corneliu Ștefanache ș.a. Sectorul de critică literară înregistrează cea mai sinuoasă
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
matur, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Savin Bratu, Cronici, II, București, 1958, 250-251; Mihai Ungheanu, „Hurmuzul jupâniței”, R, 1968, 5; Magdalena Popescu, „Hurmuzul jupâniței”, GL, 1968, 31; I. Neacșu, Virtuțile parodiei, ATN, 1968, 8; Monica Lazăr, „Hurmuzul jupâniței”, TR, 1968, 37; Sânziana Pop, „Hurmuzul jupâniței”, LCF, 1968, 41; Remus Luca, „Pentr-un hoț de împărat”, VR, 1969, 5; I. Negoițescu, Policromia realismului, CRC, 1971, 16; Al. Piru, Spețe revolute, RL, 1971, 37; Ion Vartic, Baladescul antieroic, ECH, 1974, 4; Cornel Regman, Reflexivitate
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Luca, „Nimeni nu se naște erou”, VR, 1962, 8; Octavian Macavei, „Nimeni nu se naște erou”, TR, 1962, 37; Dragoș Vrânceanu, „Triumful comandantului și alte povestiri”, LCF, 1963, 20; I. Al. Barbu, „Triumful comandantului și alte povestiri”, TR, 1963, 46; Sânziana Pop, „Vacanța sentimentelor”, LCF, 1966, 14; Lucian Raicu, „Reporter în anchetă”, GL, 1966, 15; Călin Căliman, Filmul documentar românesc, București, 1967, 58; Bălan, Condiția, 143-154; Dana Dumitriu, „Vieți interzise”, RL, 1970, 16; Ion Lungu, „Vieți interzise”, TR, 1970, 21; Bogdan
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > IA ROMÂNEASCĂ ÎN ZIUA DE SÂNZIENE, Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1636 din 24 iunie 2015 Toate Articolele Autorului "S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole dar trebuie să te învețe cineva cum să le privești, ca să știi că sunt miracole. Altminteri
IA ROMÂNEASCĂ ÎN ZIUA DE SÂNZIENE, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381287_a_382616]
-
de fel de miracole dar trebuie să te învețe cineva cum să le privești, ca să știi că sunt miracole. Altminteri, nici macar nu le vezi. Treci pe lângă ele și nu știi că sunt miracole. Nu le vezi...” ~ Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene Ziua Mondială a Iei românești, un proiect minunat care a inspirat românii din toate colțurile lumii a fost sărbătorită și în acest an în spațiul real dar și cel virtual pe data de 24 iunie!! Pentru o singură zi, Ziua
IA ROMÂNEASCĂ ÎN ZIUA DE SÂNZIENE, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381287_a_382616]
-
cu drag și madrie, așa o vor face și ei! Cât de săracă ar fi lumea fără strălucirea iilor românești! Lumină, culoare, bucurie-să nu uităm să iubim România și IA în fiecare zi!!! Referință Bibliografica: IA ROMÂNEASCĂ ÎN ZIUA DE SÂNZIENE, / Mara Circiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1636, Anul V, 24 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IA ROMÂNEASCĂ ÎN ZIUA DE SÂNZIENE, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381287_a_382616]
-
Zähne von Worten zermalmt (1983). Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu, Madeleine, Cluj-Napoca, 1975; Die Wolkentrompete. Rumänische Dichtung
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu, Madeleine, Cluj-Napoca, 1975; Die Wolkentrompete. Rumänische Dichtung der Avantgarde, București, 1975 (în colaborare cu Heinz Kahlau); În einem einzigen Leben. Zeitgenössische rumänische Lyrik, Cluj-Napoca, 1975; Lyrik aus Rumänien, îngr. Eva Behring, Leipzig, 1980; Zeitgenössische
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
un moralist, descoperitor de robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura impresionistă a peisajului se împletește cu observarea vieții elementare, iar simbioza om-natură prilejuiește pagini antologice, ca în Venea o moară pe Siret..., Împărăția apelor, Uvar, Nopțile de Sânziene, Ochi de urs, Ostrovul Lupilor. Punctul cel mai înalt în studiul sadovenian al valorilor socio-morale pe care o civilizație arhaică reușește să le conserve prin izolare de lumea modernă se află în Baltagul, unul din romanele fundamentale ale literaturii române
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
fac parte Dumitru Păcuraru (redactor-șef), Ilie Sălceanu (redactor-șef adjunct), Nae Antonescu, George Achim, Ion Baias, Cornel Munteanu, Ioan Nistor, Valeriu Nichitean, Gabriel Rațiu, Paul Emanuel Silvan, Ionel Silaghi, Dorin Sălăjan, Gheorghe Crețu, Paul Hărăguș, Vasile Nechita, Alexandru Pintescu, Sânziana Vlad. S. își propune să contribuie la „renașterea politică și culturală a țării”, la „reașezarea în drepturi a adevăratelor valori culturale ale României”, să promoveze „gândirea liberă, o literatură și în general o cultură cu aspirații majore”, să deschidă larg
SOLSTIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]
-
exegeți, prefațatori ai lucrărilor transpuse în română. Dintre aceștia sunt de menționat Mihai Ralea, N. Steinhardt, Petru Comarnescu, Sorin Alexandrescu, Mircea Martin, Mihai Isbășescu, Gheorghe Grigurcu, I. Negoițescu, Mihnea Gheorghiu, Romulus Vulpescu, Radu Tudoran, Dumitru Solomon, Ion Vlad, Dan Grigorescu, Sânziana Pop, Andrei Brezianu, B. Elvin, I. Igiroșianu, Vera Călin, Silvian Iosifescu, Ioanichie Olteanu, Radu Popescu, Simona Drăghici, Radu Lupan, Virgil Stanciu, Cornel Ungureanu. S.20 se remarcă și prin numeroasele eseuri cu o problematică privitoare la fenomenologia culturală (Tudor Vianu
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Mirona”, F, 1972, 11; Valentin Tașcu, „Mirona”, F, 1972, 11; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 434-435; Sorin Titel, „Iubiri paralele”, RL, 1974, 45; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 185-192; Emil Manu, Cella Serghi și refuzul autobiografiei, O, 1975, 25; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 210-219; Encicl. jud., XIV, 422-427; Tudor-Anton, Ipostaze, 145-151; Protopopescu, Romanul, 263-264; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 372-377; Piru, Ist. lit., 441-442; Constantin Ciopraga, Demnitatea romanului de dragoste, CL, 1984, 4; Constantin Ciopraga, Lucrând cu fire de
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
SÂNZIANA, revistă apărută la Iași, lunar, între noiembrie 1912 și octombrie 1913. Din comitetul de redacție fac parte frații Alexandru A. Naum și Teodor A. Naum, precum și Eugen Boureanul. Cu un accentuat caracter de valorizare a literaturii greco-romane, publicația înscrie în
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
precum și prin surprinderea manifestărilor din muzică, teatru, film, artă plastică etc. Tonalitatea festivistă și încercarea de a „îmblânzi”, pe căi mai directe sau mai subtile, exilul românesc sunt dominante. Fănuș Neagu susține pe prima pagină o rubrică de mici dimensiuni, „Sânziene” (1/1972 - 16/1973). Editorialele sunt scrise de Paul Anghel, apoi de Petre Ghelmez, Virgil Cândea, Pan Solcan, Felicia Antip, Dumitru Radu Popa, Mircea Malița. Studiile și cronicile literare, alături de eseistică, sunt semnate de Edgar Papu, Constantin Noica, Vasile Băncilă
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
din impetuozitatea eroticii lui Nicolae Labiș, însă fără energia acestuia. SCRIERI: Perturbații, București, 1968; Elemente umaniste în gândirea filosofică românească de la Olahus la Bălcescu, Iași, 1971; Iarba verde de acasă, București, 1977; Soarele, București, 1979; Sfinxul, Iași, 1988. Repere bibliografice: Sânziana Pop, Bănuiala, LCF, 1968, 9; Virgil Mazilescu, „Perturbații”, GL, 1968, 10; Al. Andriescu, „Perturbații”, CRC, 1968, 15; Nicolae Crețu, „Perturbații”, IL, 1968, 5; Mincu, Critice, I, 200-202; Liviu Leonte, „Iarba verde de acasă”, CRC, 1977, 17; Valentin F. Mihăescu, „Iarba
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
Valeriu Cristea, „Al optzeci și doilea”, GL, 1967, 12; Piru, Panorama, 320-330; Rusu, Utopica, 90-95; Mircea Iorgulescu, „Oglinda retrovizoare”, RL, 1970, 37; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 523-524; Corbea-Florescu, Biografii, I, 246-252; George, Sfârșitul, I, 260-267, III, 203-210; Ardeleanu, Opinii, 23-31; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 201-209; Roxana Sorescu, Eliberarea de vechile obsesii, VR, 1976, 6; Tudor-Anton, Ipostaze, 167-172; Marcea, Varietăți, 234-237; Mihai Ungheanu, „Casa domnului Alcibiade”, LCF, 1978, 29; Iorgulescu, Firescul, 164-171; Mircea Zaciu, Radu Tudoran, ST, 1980, 3
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în traducere proprie grupaje de poezii sau de proză scurtă de Ana Blandiana, Mihai Giugariu, Pompiliu Marcea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Sânziana Pop, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Virgil Teodorescu, Gabriel Chifu, Liliana Ursu, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Mircea Eliade, incluse în sumarul unor reviste literare slovace. În 1991 a editat la București un amplu
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
București, 1986; Inima pădurii, București, 1986. Repere bibliografice: Eugeniu Sperantia, „Vânătorul și natura”, ST, 1969, 11; Barbu Solacolu, „Îmi aduc aminte”, VR, 1972, 12; Cioculescu, Itinerar, ÎI, 342-344, III, 218-222, IV, 280-284; Doina Uricariu, Actualitate și izvoare, LCF, 1976, 27; Sânziana Pop, Un martor al istoriei și al literaturii, LCF, 1985, 6; Țânco, Dicț. lit. Bistrița, 284-286; Dicț. scriit. rom., III, 785-787. I.D.
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
POP, Sânziana (24.VI.1939, Cluj) publicistă și prozatoare. Este fiica Alexandrei Pop (n. Lupan), profesoară, și a medicului și ziaristului Gavril Pop, director al revistei „Tribuna” din Brașov. Învață la Liceul German din Brașov (1950-1953), apoi la Liceul nr. 3 din
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
Damian, Intrarea, 135-138; Negoițescu, Lampa, 225-257; Stănescu, Cronici, 176-184; Iorgulescu, Rondul, 171-174; Ungheanu, Arhipelag, 117-123, 188-191; Ungureanu, Proză, 248-250; Iorgulescu, Scriitori, 234-236; Negoițescu, Alte însemnări, 196-198; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 268-274; Cosma, Romanul, I, 260-261; Stănescu, Jurnal, III, 115-118; Cornel Ungureanu, Sânziana Pop - confesiunea frenetică, TR, 1991, 5; Dicț. scriit. rom., III, 787-790; Popa, Ist. lit., II, 891-892; Dicț. analitic, IV, 126-127. T.R., R.D.
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
6; Reviste progresiste românești interbelice, coordonator Marin Bucur, București, 1972, 345-351; Al. Voitin, Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975, 20-21, 63-64; Lit. rom. cont., I, 504-505; Grațian Jucan, Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale, București, 1979, 43-45; Gheorghe Andrei, Ținutul Sânzienelor, București, 1984, 114-115; Cândroveanu, Lit. rom., 73-76; Satco-Pânzar, Dicționar, 153-154; Rachieru, Poeți Bucovina, 274-275; Dicț. scriit. rom., III, 289-291. C.H.
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
o determină să tălmăcească mai întâi din proza lui: în 1942 publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de sânziene, urmată de Viața lui Ștefan cel Mare, Povestiri din război, Ostrovul lupilor, Dumbrava minunată. La fel, narațiuni de Ion Creangă, basme și Amintiri din copilărie, îi solicită atenția, cât și nuvele și schițe de I.L. Caragiale, povestiri de B. Delavrancea
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
București, str. Olteni 21. 2985. Georgescu Ioan, 10 apartamente, București, str. Brandusi 2, Ploiești, str. Lăptari 3. 2986. Gross M. și Abelstein Floră, 11 apartamente, București, Bd. 6 Martie 57. 2987. Gheorghe C. Gheorghe zis Georgescu, 12 apartamente, București, str. Sânzienelor 32, Bd. Ghica-Tei 86. 2988. Georgescu George, 4 apartamente, București, str. Toamnei 108. 2989. Grintescu Gheorghe, 4 apartamente, București, str. Prof. Marinescu 49, str. Demostene 8. 2990. Gherghina Ion, 25 apartamente, București, Bd. 1 Mai 96. 2991. Grinsberg Filip, 7
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]