1,001 matches
-
solstițiul de vară (21 iunie) și la Sfântul Petru (29 iunie), alte plante se culegeau la 20 iulie, de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dezvăluie „alcătuirea” costumului popular, în special bundița la femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul, Anul Nou și Paștele, Hramul satului, Claca, întâlnire cu fiii satului De-a lungul timpului, poporul român a acumulat un tezaur spiritual materializat în creația populară, în obiceiuri, tradiții și practici legate de anumite zile din an cărora le-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fondul dacică și daco-roman, au fost acceptate de biserică și încreștinate, devenind din sărbători și practici păgâne, sărbători creștine. Vom aminti numai de Rusalii, o sărbătoare păgână a florilor la romani, pătrunsă în Calendarul creștin. O mențiune specială se acordă Sânzienelor, sărbătoare legată de vechiul cult al zeiței Diana - zeița câmpurilor, vegetației și vânătorii în Imperiul roman, din care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Rusalii, o sărbătoare păgână a florilor la romani, pătrunsă în Calendarul creștin. O mențiune specială se acordă Sânzienelor, sărbătoare legată de vechiul cult al zeiței Diana - zeița câmpurilor, vegetației și vânătorii în Imperiul roman, din care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile ritualuri de adorare a Soarelui dătător de viață. Sânzienele au fost, și mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a florilor la romani, pătrunsă în Calendarul creștin. O mențiune specială se acordă Sânzienelor, sărbătoare legată de vechiul cult al zeiței Diana - zeița câmpurilor, vegetației și vânătorii în Imperiul roman, din care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile ritualuri de adorare a Soarelui dătător de viață. Sânzienele au fost, și mai sunt, la români, prilej de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Calendarul creștin. O mențiune specială se acordă Sânzienelor, sărbătoare legată de vechiul cult al zeiței Diana - zeița câmpurilor, vegetației și vânătorii în Imperiul roman, din care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile ritualuri de adorare a Soarelui dătător de viață. Sânzienele au fost, și mai sunt, la români, prilej de adunare, de jocă și voie bună
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acordă Sânzienelor, sărbătoare legată de vechiul cult al zeiței Diana - zeița câmpurilor, vegetației și vânătorii în Imperiul roman, din care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile ritualuri de adorare a Soarelui dătător de viață. Sânzienele au fost, și mai sunt, la români, prilej de adunare, de jocă și voie bună, fiind mai mult o sărbătoare a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile ritualuri de adorare a Soarelui dătător de viață. Sânzienele au fost, și mai sunt, la români, prilej de adunare, de jocă și voie bună, fiind mai mult o sărbătoare a tinerilor, care, în grupuri, mergeau pe câmp (obiceiul s-a păstrat în Slobozia - Filipeni), se culegeau florile galbene de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost, și mai sunt, la români, prilej de adunare, de jocă și voie bună, fiind mai mult o sărbătoare a tinerilor, care, în grupuri, mergeau pe câmp (obiceiul s-a păstrat în Slobozia - Filipeni), se culegeau florile galbene de sânziene din care se făceau coronițe, se purtau pe cap, imaginând-o pe Diana, dar și Soarele, se cânta și se dansa, iar după trecerea Sânzienelor, coronița se păstra atârnată de derigii casei sau se arunca pe acoperiș de către fete ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mergeau pe câmp (obiceiul s-a păstrat în Slobozia - Filipeni), se culegeau florile galbene de sânziene din care se făceau coronițe, se purtau pe cap, imaginând-o pe Diana, dar și Soarele, se cânta și se dansa, iar după trecerea Sânzienelor, coronița se păstra atârnată de derigii casei sau se arunca pe acoperiș de către fete ca să afle când se vor mărita. Sărbătoarea se ținea și noaptea, când, pe imașul satului, se făceau focuri și se sărea peste foc, în ideea purificării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
selectat pe cele cu rezonanță și în conștiința locuitorilor din comuna Filipeni: Filipii, Joile după Paști, Foca, Rusaliile, Ilie Pălie, Paparudele, Sf. Andrei, 40 de mucenici, Drăgaica, Caii lui Sf. Toader, Pintilie Călătorul, Ghermanul (Harmanul pentru viermi), Sf. Ignat, Armindenul, Sânzienele, Spolocaniile, Joia Mare, Dochia, Izvorul Tămăduirii, Logodna păsărilor, Săptămâna brânzei. După înșirarea celor peste o sută de întrebări, se adresau următoarele întrebări: - Ce spun bătrânii despre fiecare dintre aceste sărbători?, - Pentru ce folosă se țin?, - Ce au pășit când nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut. Căpriorii se terminau cu „capete de cai”, stilizați, cu funcție apotropaică (apărare de duhurile rele). De asemenea, tot cu funcție de apărare în fața pericolelor neștiute, se foloseau unele plante, atârnate la porți, la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ta, și dac-ai să ții la ea, o să-i aduci cîte-o floare; și ea o s-o pună în vaza asta. Că și tat-tu, așa țăran cum e, vara, cînd vine de la coasă, mi-aduce mereu cîte-un buchet de sînziene; știe că-mi plac tare mult cum miros... Vaza stă de atunci, din vara de-acum șase ani, într-un geamantan, la capătul patului, învelită într-o cămașă de corp. După ce mama a murit și eu am smuls de pe perete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
roman, Editura Cartea Românească, 1989; Zodia bâlciului, roman, Editura Plumb, 1995, Maria, prințesă de Place Pigalle, roman, Editura Plumb, 1995; A fluierat în timpul Evangheliei, teatru, Editura Universal Dalsi, 2003; Valea Râsului, piesă de teatru, Teatrul Tinetetului, Piatra Neamț, 1974; Nimic despre sânziene, piesă de teatru, Teatrul Dramatic, Brașov, 1982, publicată în revista Teatrul nr. 1/1978; Numeroase scenariii de teatru pentru Radio și TV. În pregătire pentru tipar romanul: CRISTINA, sau morile de vânt ale vremurilor, în 3 volume: vol. 1 partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
București, 1986; Inima pădurii, București, 1986. Repere bibliografice: Eugeniu Sperantia, „Vânătorul și natura”, ST, 1969, 11; Barbu Solacolu, „Îmi aduc aminte”, VR, 1972, 12; Cioculescu, Itinerar, ÎI, 342-344, III, 218-222, IV, 280-284; Doina Uricariu, Actualitate și izvoare, LCF, 1976, 27; Sânziana Pop, Un martor al istoriei și al literaturii, LCF, 1985, 6; Țânco, Dicț. lit. Bistrița, 284-286; Dicț. scriit. rom., III, 785-787. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
de Radiodifuziune, până în 1944, cu excepția anilor 1931-1934, când va încerca să profeseze avocatura la Iași. A debutat cu versuri la „Sămănătorul” (1904), apoi a mai fost redactor la „Prezentul” (1905), „Patriotul” (1906), „Evenimentul” (1907-1916), „Opinia” (1913-1914) și fondator al periodicelor „Sânziana” (1912-1913) și „Suflet moldovenesc” (1930-1931). A mai colaborat la multe alte publicații, între care „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Universul”, „Radio”, cu proză, versuri, recenzii și articole diverse. Scriitorul Radu Boureanu este fiul său. Povestiri din copilărie (1905
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
Mirona”, F, 1972, 11; Valentin Tașcu, „Mirona”, F, 1972, 11; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 434-435; Sorin Titel, „Iubiri paralele”, RL, 1974, 45; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 185-192; Emil Manu, Cella Serghi și refuzul autobiografiei, O, 1975, 25; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 210-219; Encicl. jud., XIV, 422-427; Tudor-Anton, Ipostaze, 145-151; Protopopescu, Romanul, 263-264; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 372-377; Piru, Ist. lit., 441-442; Constantin Ciopraga, Demnitatea romanului de dragoste, CL, 1984, 4; Constantin Ciopraga, Lucrând cu fire de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
al Soranei Gurian, configurează și susține o teză importantă a vieții: „Niciodată nu trebuie să accepți înfrângerea, nici să crezi că eforturile tale au fost zadarnice”. SCRIERI: The Lost Footsteps, pref. Salvador de Madariaga, Londra, 1961; ed. (Urme pierdute), tr. Sânziana Dragoș și Gh. Dragoș, pref. Salvador de Madariaga, postfață Dorana Coșoveanu, București, 2002; Reabilitarea. Din scrisorile lui Silviu Crăciunaș adresate Doranei Coșoveanu, tr. și îngr. Dorana Coșoveanu, București, 2000. Repere bibliografice: Document cutremurător, „România” (New York), 1961, 56; Românii, 109; Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286464_a_287793]
-
muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special; spirite; sprijin; străluci; strună; succes; suflet; tineri; tîrziu; totdeauna; tradiție; unește; uniune; vecie; verighete; viață; pe viață; vitejie; ziuă (1); 761/219/59/160/0 curat: murdar (131); alb (61); frumos (37); îngrijit (34); pur (32); casă (30); ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bibliografice: Constantin Cubleșan, Necesitatea de a fi tu însuți, TR, 1966, 36; Nicolae Manolescu, Conformismul și inconformismul prozei, CNT, 1966, 36; Marian Popa, Ofensiva faptului mărunt, GL, 1966, 38; Eugenia Tudor, Laurențiu Cerneț, „Omul de un milion”, GL, 1967, 1; Sânziana Pop, „Experiențele lui Ionete”, LCF, 1968, 11; Magdalena Popescu, „Arșița”, GL, 1968, 33; Viola Vancea, „Câteva luni de trăit”, RL, 1971, 50; Cornel Ungureanu, „Câteva luni de trăit”, O, 1972, 1; Cornel Ungureanu, „Amintirile unui mincinos”, O, 1974, 43; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
precum și prin surprinderea manifestărilor din muzică, teatru, film, artă plastică etc. Tonalitatea festivistă și încercarea de a „îmblânzi”, pe căi mai directe sau mai subtile, exilul românesc sunt dominante. Fănuș Neagu susține pe prima pagină o rubrică de mici dimensiuni, „Sânziene” (1/1972 - 16/1973). Editorialele sunt scrise de Paul Anghel, apoi de Petre Ghelmez, Virgil Cândea, Pan Solcan, Felicia Antip, Dumitru Radu Popa, Mircea Malița. Studiile și cronicile literare, alături de eseistică, sunt semnate de Edgar Papu, Constantin Noica, Vasile Băncilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
reviste de cultură din Suedia. A publicat literatură pentru copii: Bobinocarii (1969), Catargul cu două corăbii (1969), „însemnări de scriitor” (memorialistică, ficțiune, reportaj) în 12 revelații (1974), reluate în 33 de revelații (1998), un volum de reportaje, în colaborare cu Sânziana Pop, Viața cere viață (1974) ș.a.. La Stockholm publică în suedeză volume de versuri, romane, culegeri de nuvele și jurnale, majoritatea traduse după 1990 în limba română. Este corespondent al „României literare” în Suedia. A tradus din suedeză în română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
Bobinocarii, București, 1969; Catargul cu două corăbii, București, 1969; Boala de origine divină, București, 1970; Suprabobinocarii, Pitești, 1970; Jurământul de sărăcie, castitate și supunere, București, 1972; Îngânarea lumii, București, 1972; 12 revelații, București, 1974; Viața cere viață (în colaborare cu Sânziana Pop), București, 1974; Împotriva celui drag, București, 1975; Kyskhetslöftet [Jurământul de castitate], Stockholm, 1975; Den befruktande [Zeul fecundității], Stockholm, 1977; Lögnens fader [Tatăl minciunii], Stockholm, 1977; Tålamodets barn [Copiii răbdării], tr. Inger Johansson, Stockholm, 1979; ed. București, 1998; Vargarnas himlafärd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T5C3U5R8N8, Galio - Carpinenion, GalioAlliarion, Querco - Fagetea, Abieti Piceion ORD. RUBIALES FAM. RUBIACEAE -Galium aparine L. (Turiță, Lipicioasă) - T., Circ. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C3U6R6N9; Artemisietea, Galio - Urticetea, Sambuco - Salicion, Convolvuletalia sepium -Galium mollugo L. (Sânziene albe) - H., Euras. Frecv., z.step. se.go.; L7TXC3U5RXNX; Molinio - Arrhenatheretea, Trifolio - Geranietea, Festuco Brometea *Galium odoratum L. (Vinariță) Scop. (Asperula odorata L.) - G., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L2T5C2U5RXN5;Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Me. -Galium rubioides
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Scop. (Asperula odorata L.) - G., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L2T5C2U5RXN5;Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Me. -Galium rubioides L. ssp. rubioides (Drăgaică mare) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.se.go.; L5T5C3U7R7NX; Quercetalia pubescentis *Galium schultesii Vest (Sânziene de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5CXU4R7N3; Koelerio arenariae, Festuco - Brometea, Origanetalia, Me. ORD. DIPSACALES FAM. CAPRIFOLIACEAE *Sambucus ebulus L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]