1,236 matches
-
populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Zervești - Sărbătoarea narciselor (a doua duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj (aproximativ 15 august), Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj (aproximativ 15 august), Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului (ultima duminică din mai), Cisnădie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Munții Bucegi cu principale puncte de acces: Sinaia, Bușteni, Poiana Țapului, Predeal, PÎrîul Rece, Moroeni etc., Făgăraș (Voila, Ucea, Victoria, CÎrțișoara, Fundata de Sus, Avrig, Turnu Roșu, Cumpăna, Lerești - Voina), Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh. - Biserica din RÎbița; - m.m. - monument din beton dedicat eroilor din primul război mondial, satul RÎul Alb; - m.m. - cruce din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh. - Biserica din RÎbița; - m.m. - monument din beton dedicat eroilor din primul război mondial, satul RÎul Alb; - m.m. - cruce din piatră dedicată eroilor (În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n. - Peștera de la Gura Cetății, sat. Peștera; - m.n. - Lacurile Peloaga și Galeș; - arhitectură populară frumoasă, unelte de uz gospodăresc; - zonă etnoghrafică: Nucșoara; - serbare populară - Nedeia de la Sălașul de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
non-uman stă ierarhia propriu-zisă a ființei umane cu al său vîrf și element rector : intelect sau inimă, nous platonician, hegemonikon stoic, kardia sau cor în tradiția biblică, sirr (secretul sau misterul ființei) în sufism, buddhi = intelectul și inima profundă ca sălaș al lui Brahma, în hinduism. Plutarh vorbea despre sufletul adevărat, superior sufletului de care sîntem în mod curent conștienți la fel cum acesta e superior trupului. El numea astfel vîrful arhitecturii umane, temă curentă în gîndirea antică tîrzie, de regăsit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la condiția instalării în lucrurile finite, de tip formal, individual, oricît ar fi ele de meritorii ori de înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
autoposibilitate din care, abia ca un aspect secund, decurge ființa lui. în om, ființă mereu pusă în cauză de libertatea care îi critică limitările și o cheamă să se amplifice, divinul însuși e cel care lucrează, libertatea lui își găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Miercurea Ciuc și nici În cele din Târgu-Mureș. Prima atestare documentară o aflăm din lucrarea Românii din Covasna și Harghita, apărută la Editura Grai Românesc din Miercurea Ciuc, autori Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan și Violeta Pătrunjel, datează din anul 1768. În 1816 sălașul Gălăuțaș - Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îmbătrânită. Datinile și obiceiurile pitorești au dispărut și ele. Cătunele mărginașe În care cândva fremăta viața și În care locuiau cei mai vrednici gospodari, acum sunt pustii. Doar ici-acolo a mai rămas câte o casă În care Își găsesc sălaș sălbăticiunile În curând și acești pensionari triști și Îmbătrâniți Înainte de vreme se vor duce și ei acolo unde s-au dus strămoșii lor. Se va mai găsi În viitor vreo generație de tineri care să se Întoarcă aici și să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dacă ai vorbi italienește, din ce loc ai fi? Din Italia, răspunse omul, dar nu înțeleg ce vrei să spui cu asta, domnule învățător. Învătătorul îl lămuri, zicându-i: Este foarte limpede; de vreme ce în iad este locul blestemelor, înjurăturilor și sălașul diavolului, tu care toată ziua înjuri și blestemi, nu poți fi din alt loc, decât din iad. Omul, rușinat, plecă în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ne mai mărturisim gândurile. Ne trezeam vorbind despre același lucru sau făcând o lucrare în același fel. Ne-am îmbrățișat și am mulțumit lui Dumnezeu că am ajuns cu bine. Preluându-mi o parte din povară, ne-am îndreptat spre sălașul aflat sub cerul liber, apărat doar de niște lespezi. Peste mușchi și frunziș așterneam pături, iar cu altele ne înveleam protejându-ne de răcoarea nopții. După o gustare, Delu m-a condus la o cascadă din apropiere. De pe un tăpșan
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-o ști. Și io oi strânge pe toți feciorii și bărbații din plaiuri, din munți și de la sălașe și-i lua Măria ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i vei înfrânge cu ajutorul lui Dumnezeu. Domnul s-a învoit și în a doua sau a treia noapte moș Chimin cu toată gloata și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din etaje, completând locurile. Eram 50 de oameni, maximum pentru spațiul camerei, limita la care puteam supraviețui. Gazdele ne urmăreau cu atenție; se observa din expresia fețelor și din șoaptele schimbate mirarea pentru liniștea și ordinea cu care ne împărțeam sălașul. În 5 minute eram așezați și făceam cunoștință. Erau în cameră vreo 4-5 ofițeri, criminali de război, între ei, generalul Mihai Iliescu, comandant militar al Transnistriei în timpul războiului împotriva URSS. Sunt oameni care rămân în amintirea posterității prin virtuțile lor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dolomită, altă biserică ortodoxă ține în spate un munte numai brad, mare căciulă și mițe mărunte Țara Giurgeului, de-ar fi plesnetele omenești doar curgerea de laturi împădurite în culoarul depresionar! și grosul să se ațină pe margine, neîntinat! Gheorgheni sălașul autobuzelor spre artera feroviară, orașul mai în văile din est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc, lanul nesecerat plin de flori galbene, grîul în rugină, măreția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
comisar Constantin Fandel, a fost aceea a evreului Baar Meier Wolf din Vaslui, domiciliat pe str. Ștefan cel Mare, nr.149, care se ruga până la pământ în fața autorităților să-l lase să emigreze în...Paraguay, deoarece pe acolo-și aveau sălașul neamurile sale semite. Un alt comisar-ajutor de la Siguranța vasluiană, P. Badiu, făcându-i verificarea sincerității a constatat următoarele: „...în prezent este fără profesiune. În trecut a fost agricultor la un moșier, Constantinovici, din Cernăuți apoi a avut tot la Cernăuți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din "ce are". Nu departe de noi, sub coama domoală a M-telui Bivolul (1530m), se vedea un sălaș de stână. Profesorul Gugiuman, organizatorul principal și casierul excursiei, sprijinit în nedespărțitul său ciomag, zice "măi băieți ... cine dă o fugă până la stâna aceea să cumpere niște brânză ... ce ne-ar prinde bine pe traseu". Eu ... de colo ... de ce n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care, pentru a fi mumificate de puterea piramidei, au trebuit să moară; un animal care, În situația limită a Înfometării, nu găsește ieșirea nu mai e el... Și atunci desfid destinația de mormânt a piramidei, acceptând-o pe aceea de sălaș al zeilor, dar și al celor care aspirau, Într’o inițiere dură, soră cu moartea, la această calitate: faraonul și preotul. Și spun unii că Însuși Zamolxe a trecut prin asta... Dar egipteanul devine pragmatic, iar piramidele devin implicit tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bolta cerească, un fel de acoperiș al pământului Întreg, precum avea și coliba lui, trebuie să se sprijine pe un stâlp. Ca și acela din colibă, stâlpul lumii trebuia să fie musai un arbore. Dar unul care, pentru că susținea cerul, sălașul zeilor adică, trebuia el Însuși sanctificat. Și, cum „câte bordeie atâtea obiceie“, fiecare popor a venerat, În calitate de stâlp al cerului, de arbore cosmic, o specie anume: indienii smochinul ( Ficus carica), mai precis „ficusul pagodelor“ care, Într’adevăr, prin rădăcinile sale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
specie, am făcut la fel. O specie slabă, fără blană, colți, gheare, sortită dispariției, ca un fel de experiment nereușit al Naturii; dar isteață, deasupra celorlalte, cam telurice. Așa ne-am aliat cu câinele. Căci hălăduia de multă vreme pe lângă sălașele noastre vremelnice, mulțumindu-se cu oasele aruncate. Până Într’o zi, când starostele lor a hotărât: toată haita de câini a hăituit ditamai mamutul, aducîndu-l În fața sulițelor vânătorilor. Isteață manevră, căci nici omul nu putea hăitui, dar nici câinele doborî
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]