809 matches
-
le cădeau în mână. De altfel, am aflat că francezii care doreau să plece în Canada și să colonizeze imensitatea ei, erau avertizați încă din portul Nantes cam la ce pot să se aștepte dacă ar fi picat în mâinile sălbaticilor. Ore și ore întregi de tortură de un rafinament inuman. Totul ilustrat cu gravuri de epocă găsite în "infernul" (fondul de cărți interzise) Bibliotecii Naționale Franceze de la Paris. Foarte important: pentru a putea fi susținută, teza era frumos și politic
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lung, sfîșietor, cum n-am mai trăit un altul decît în noaptea aceea, în gangul de pe Calea Victoriei, la contrafort, cînd am condus-o acasă pe Doamna Ana, după o zi întreagă de hoinărit împreună prin Herăstrău... dar atunci eram un sălbatic, lup tînăr de 19 ani, hămesit, iar femeia aceea, pe cît de inteligentă, pe atît de coaptă, a știut de minune să se ofere spre a fi devorată, cum nu ți se poate întîmpla decît o singură dată în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
capul, prefăcându se că nu te văd, ca pe urmă să dea raportul despre tine. Și încă atâtea, atâtea altele. [...] Ești copil dacă îți închipui că îi pasă cuiva de biata țara asta încătușată; am fost azvârliți ca hrană unor sălbatici și o să rămânem prada lor. Ne crezi îndoctrinați, dar nu suntem decât terorizați, batjocoriți, amenințați la tot pasul. Uite, muzica de afară îmi arată cât de mare este distanța, ruptura dintre noi. Și când te gândești că există oameni care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
evreul Însuși este devorat de ea. 4. Caracteristici etnice și etice Explozia descoperirilor geografice și a campaniilor comerciale din preajma și din timpul Renașterii a generat gustul descrierii țărilor și popoarelor Îndepărtate, dacă nu chiar imaginare. „Înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai Întâi inventat”, a afirmat folcloristul italian Giuseppe Cocchiara <endnote id="(307, p. 7)"/>. „Această observație inteligentă nu este lipsită de adevăr”, a comentat ulterior istoricul religiilor Mircea Eliade <endnote id="(308, p. 39)"/>. Cunoașterea străinului sălbatic sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
812. A afirma că membrii unei comunități etnice sunt oameni Înseamnă implicit a admite că acest fapt nu este o evidență și că, În această privință, există dubii (ale celui care afirmă sau ale altora) care trebuie Înlăturate. Și În privința „sălbaticilor” descoperiți la sfârșitul secolului al XV-lea În America au existat dubii similare, care au generat controverse aprinse În epocă. Într-o enciclică din 1537, papa Paul al III-lea se vedea nevoit să afirme că „indienii sunt cu adevărat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mersi, Mel). Dar vă invit să-l vedeți pe Gibson drept ceea ce este : nu un intelectual, ci un foarte bun artist primitiv. Nu face greșeala pe care o fac de obicei regizorii sofisticați atunci cînd vor să facă filme despre sălbatici : nu-i abordează solemn, nu-și transformă personajele pozitive în statui. încă de la început, cînd un vînător care nu poate face copii se lasă îmbrobodit de prietenii lui să mănînce testicule crude de tapir, Gibson e alături de ei, una cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de la problema teritoriului pînă la legăturile dintre tați și fii), barbarie, terori și extaze primare atît de bun, încît te întrebi dacă filmele nu s-au civilizat prea tare, dacă, în fond, nu sînt ca umbrele pe care le urmăreau sălbaticii pe pereții grotelor. Dilema Veche, ianuarie 2007 Reverie regală Marie Antoinette (SUA, 2006), de Sofia Coppola Primul film al Sofiei Coppola, Sinuciderea fecioarelor, era povestea unor fete rătăcite în zona crepusculară a adolescenței. I-a urmat Rătăciți printre cuvinte, a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sălbăticie. La rîndul lui, Hugh Jackman în rolul văcarului care o ajută nu joacă un personaj, ci o idee de erou sintetizată din diverse roluri jucate de Bogart, Gable, Mitchum și alții. Aliații celor doi sînt, cu toții, vechi stereotipuri hollywoodiene : sălbaticul cu suflet nobil, complet devotat eroului (își jertfește viața pentru el) ; puiul de metis care vorbește stîlcit engleza, dar are puteri șamanice ; alcoolicul care-și recîștigă demnitatea în acțiune (și el își jertfește viața) ; un bucătar chinez numit Sing-Song și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
braziliană, era pus discret numărul din ziua respectivă a cotidianului de mare tiraj "O Globo" și mi-a atras atenția pe prima pagină o fotografie cu un titlu mare: "Invazia minerilor în capitala României! Și noi care credeam că ultimii sălbatici trăiesc în jungla Amazoniei!" Terminată vizita, am luat de la primul chioșc un ziar și așa am aflat despre "eveniment", în legătură cu care distinsul domn Roberto nu suflase nici un cuvânt! Trebuie să mărturisesc faptul că cea de a patra mineriadă, cu evenimentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Europa dragostea nu mai e posibilă. Furtuni spectaculoase pe mare, folosind mașinăriile de scenă ale teatrului baroc, nu ca o reconstituire de muzeu, ci cu un clin d’œil contemporan, travestiuri savuroase și quiproquouri surprinzătoare, cutremure și vulcani În erupție, sălbatici din America fumând pipa păcii cu ocupanții spanioli și francezi, totul era pentru mine ca un cadou de fantezie exuberantă și joie de vivre din partea „doctorului“ Rameau. Coregrafia plină de vervă și baroc hip-hop semnată de Blanca Li l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În Întunecimea impersonală dintre extremele vieții mele. Faptul că această Întunecime este produsă doar de zidurile timpului ce mă despart pe mine și pumnii mei zdreliți de lumea liberă a atemporalității este o convingere pe care o Împart bucuros cu sălbaticul pictat În cele mai țipătoare culori. Am călătorit Înapoi În gând - și gândul se Îngusta tot mai mult, fără speranță, pe măsură ce Înaintam - Înspre regiuni Îndepărtate unde am bâjbâit În căutarea unei deschideri secrete, pentru a descoperi că temnița timpului este
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Bo ca să ajute, dacă va fi cazul. În fine, au sosit patru bărbați numai mușchi, cu brațe vânjoase, pline de păr auriu. Bo, la vederea lor, s-a făcut mic, și mai gri, ca un șoricel la vederea unor cotoi sălbatici. Unul dintre bărbați mi-a spus că l-a cunoscut pe René, când a cumpărat mobile noi pentru editură. Desfacerea pianului a fost o artă grea. Am văzut cât metal și ce structură complicată e în interiorul unui pian de concert
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
la Viena ca agent diplomatic al României pe lângă Austro- Ungaria și Germania, ocazie cu care s-a Întâlnit cu Bismarck, care a ridicat cu oarecare violență chestiunea evreilor din România, declarând reprezentantului român pe un ton destul de tranșant „sunteți niște sălbatici. Ni s-a spus că aruncați cu pietre În evrei și le spargeți capetele”. Remarca germanului n-a fost pe placul lui Carp, mai ales știut fiind faptul că acesta apărase pe evrei În Cameră În 1868, și avea s-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
-o și pe distinsa doamnă. Am fost primiți împărătește, ca la Curtea lui Ștefan cel Mare. Am văzut niște realități care ne-au impresionat și au rămas întipărite pentru întreaga viață; România ne era prezentată ca o țară ocupată de sălbatici care trăiesc în grote. Devenind director al Stațiunii Biologice Marine "Prof.dr.Ioan Borcea" de la Agigea domnia sa ne-a invitat pe noi, cadrele didactice, să venim împreună cu studenții la Agigea. Nu am așteptat o nouă invitație și am răspuns cu plăcere
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să repui în picioare casele și să repornești activitățile productive. E necesară refacerea omului, repunerea în funcțiune a legii și a ordinii, favorizarea împăcării sufletelor și educarea la solidaritate. O lume, despre care Pius XII spunea că «trebuie readusă de la sălbatic la uman, de la uman la creștin». Și la Verona, ca în toată Italia, se simțea intens această necesitate. Opera Slujitorilor Săraci s-a simțit implicată, alături de celelalte Instituții religioase din oraș, în educarea tineretului rătăcit, necontrolat, dezorientat. Iar intervenția cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1953, don Calabria îi răspunde: «În cea mai intimă și mare confidență vă spun că am totdeauna în minte cuvintele Sf. Părinte: „Este o lume pe care trebuie să o refacem din fundamente, pe care trebuie să o transformăm din sălbatic în uman, și din uman în divin, adică după inima lui Dumnezeu“ și e adevărat. Dar atunci când celebrez sfânta Liturghie, în anumite momente mi se pare că Isus îmi spune: Da, e adevărat, dar trebuie început de la „Biserica Mea“. Ce
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tiranului, după care ispravă cele două fete "îngenunchează și-i sărută mîinile". La fete se conturează armele feminității. Monica e languroasă, plină de sentiment, și se lasă trasă de coade în chipul cel mai ispititor. Olguța, dimpotrivă, îl distruge pe sălbaticul Dănuț prin "buna creștere". Copiii încep a avea simțul demnității și pretind a fi crezuți pe "cuvîntul lor de onoare", capătă simțul proprietății și cu el posesivul ("Ce cauți la mine în odaie?"...), disociază noțiunile și experimentează cuvintele, devin didactici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu veșmînt de slavă și trimis înapoi să ducă aceste scrieri neamului său și din nou luat definitiv în ceruri. Personajul lui Platon era, folosind metafora cu alifia, strălucitor ca aceasta nu înveșmîntat cu o poașcă de piele ca un sălbatic cum spune pretinsul înțelept hoțoman ivrit. În Facerea la 15,20 pretind ei, că Iahwe le-a promis toate ținuturile Canaanului printre care și cel locuit de refaimi. Terminația im, arată pluralul, deci tribul se nu-mea Refa după zicerea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
civilizație care stîrnea admi- rația grecilor și din care s-au înfruptat pe săturate, dar cînd i-a pălit lauda de sine și unicitatea neamului lor, s-au apucat să scrie despre baștina strămoșilor noștri că era un ținut de sălbatici sau chiar nelocuit! Lucian, care a trăit în secolul ll e.n. îl numește pe Anacharsis Dauketes, adică dacianul așa ca să ne strîmbe nouă mințile! Getul sau scitul din nordul Istrului Anacarsis, a scris mai multe Epistole și un poem în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și deci istoria statelor românești din feudalismul timpuriu trebuie considerată către sfîrșitul secolului Xll. Dar manuscrisul episcopului Paul de Antiohia, mai spune că la Curtea Moldovei era un focar de cultură ce cunoștea chiar scrierile islamice, dovedind că nu eram sălbaticii Europei așa cum ne prezintă istoricii noștri în fața lumii. Manuscrisul menționat mai înainte a fost publicat în revista Getica din anul 2005, pagina 146. Așadar cnezatele românești din Cumania și din ..episcopia cumană” peste care au năvălit tătarii, erau înzestrate cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pînă în sudul Poloniei, prin Ungaria și Istria acest imens teritoriu care a fost toriștea străbunilor noștri, a existat un singur sistem juridic timp de mii de ani. Legile valahilor nu puteau să apară din senin la un popor de sălbatici! Urmașii vrednicilor geți - vlahii - au folosit ,,legile din bătrîni” timp de multe sute de ani așa cum am arătat mai sus pînă ce au venit în fruntea neamului niște canalii care ne-au aruncat istoria adevărată în closet și au plăsmuit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rea. Acest Matigo mai are o fată că-sătorită, dar în neamul geților undeva către est pentru că viitoarea mireasă este sfătuită în drumul ei să se abată și pe la soră să-și amintească de vremurile copilăriei. Asta-i! Nu eram noi sălbaticii Europei numai pentru faptul că nu ne-am scris trăsnăile pe răboj să le dăm altora de lucru în tălmăcirea lor. Că statul era puternic o dovedesc relațiile atît cu sciții în est dar și cu popoarele de același sînge
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fie anulată. Dacă geții ar fi fost un popor de barbari așa cum au mîncat lături grecii și latinii pe această temă, atunci nu ar fi existat o umilință mai mare pentru un împărat roman decît să-și dea fata unor sălbatici care se considerau egalii lui. Prea pute această mizerie antică a mincinoșilor de profesie colportată de atîtea lichele din neamul nostru. Noi ne-am pomenit înconjurați de o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca o activitate culturală totală ce se exprimă în diverse limbi”. religia are ritmul ei specific, propriile legi și mecanisme funcționale. Roger Bastide a refuzat reducționismele marxiste, structuraliste, psihanalitice. Sociologul francez practică și o distincție de acum clasică între sacrul sălbatic și sacrul domesticit. Primul era domesticit în comunitățile tradiționale prin transă. În Occident, sacrul domesticit se dezagregă eliberând sacrul sălbatic. Exemple: cultul vedetelor, al VIP-urilor este un sacru sălbatic ce înlocuiește cultul sfinților. Ritualurile și mitologiile profane din mass-media
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
funcționale. Roger Bastide a refuzat reducționismele marxiste, structuraliste, psihanalitice. Sociologul francez practică și o distincție de acum clasică între sacrul sălbatic și sacrul domesticit. Primul era domesticit în comunitățile tradiționale prin transă. În Occident, sacrul domesticit se dezagregă eliberând sacrul sălbatic. Exemple: cultul vedetelor, al VIP-urilor este un sacru sălbatic ce înlocuiește cultul sfinților. Ritualurile și mitologiile profane din mass-media le-au înlocuit pe cele sacre ale Bisericii, scria roger Bastide în 1973. Teza lui este în permanență confirmată de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]