24,463 matches
-
rang de ficțiune, ea poate releva - dacă stăruim a o citi într-o cheie "constructivă" - un joc de compensații: "Premiant - Bacovia n-ar fi scris Liceu; abstinent - n-ar fi avut momentele de rea conștiință care-i colorează pesimist versurile; sănătos - s-ar fi apucat de alte treburi. Și un ultim cuvînt de ripostă; în "decrepitul" autor al Comediilor în fond este o urmă de eroism, iar datoria celui care îi face biografia e să o sesizeze". Ultimul citat e reprodus
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
moral pentru că trupul suferise, pacientul nu mai era cel ce fusese la naștere; sau, pentru cazurile în care medicul vindeca un defect genetic, viața sa era în pericol din pricina defectului cu pricina. Cum ar fi putut chirurgul opera un corp sănătos (chiar dacă urît), violînd astfel inevitabil jurămîntul lui Hipocrate de a nu face rău și de a interveni doar pentru a încerca să aline suferința? Aliindu-se cu psihiatria, chirurgia estetică își demonstrează legitimitatea: căci dacă o înfățișare fizică dezagreabilă e
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
și escroci) și unor industrii necompetitive sunt - să fie clar - bani furați agriculturii, educației, culturii, sănătății. Ștergând de pe lista rușinii astfel de societăți care, în orice țară, ar fi fost demult închise, guvernul Isărescu ne condamnă să fim mai puțin sănătoși, mai prost hrăniți, mai needucați și mai idioți. Cărțile au ajuns la prețuri prohibitive iar revistele culturale sunt, în țara automobilului "Dacia", o marfă de lux. Școlile stau să se prăbușească peste elevi care în loc să aibă computere au reumatisme și
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
al întregii cărți. Sentimentul sacrului, exprimat difuz în acest poem de dragoste, cristalizează sub forma unei rugăciuni într-o continuare a lui, tipărită cu litere cursive: " Vino și spune sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta!/ N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea;/ nu mai este nici o vlagă în oasele mele./ Rănile-mi miroasă greu și sunt pline de coptură!/ Sunt gârbovit, peste măsură de istovit;/ toată ziua umblu plin de întristare!/ Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele/ și
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
este nici o vlagă în oasele mele./ Rănile-mi miroasă greu și sunt pline de coptură!/ Sunt gârbovit, peste măsură de istovit;/ toată ziua umblu plin de întristare!/ Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele/ și n-a mai rămas nimic sănătos în mine!" Procedeul este folosit sistematic, în întreaga carte. Fiecare poem are un fel de umbră a lui, mistică. într-o dispoziție sufletească sumbră, poetul se spovedește cititorului, ca unui preot. Momentele jucăușe sunt extrem de rare și tocmai de aceea
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
contraste între trecut și zilele pe care le trăim sînt mai izbitoare decît contrastul între condiția scriitorului în societatea burgheză și condiția scriitorului în epoca aceasta de construcție a socialismului. Lumea în care trăiește scriitorul de azi la noi e sănătoasă, frămîntată de lupta îndîrjită pentru construirea viitorului, de lupte necruțătoare cu canaliile trecutului, tocmai ale acestui trecut al cărui martir a fost Eminescu, iar cel mai puternic factor în crearea noii condiții a scriitorului este sprijinul neprecupețit pe care i-
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
poet a casei lui T. Maiorescu. Îl vizita periodic, deși era un adv Timpul". Această apreciere, luată de dl. Georgescu din mongorafia lui D. Murărașu, e o pură invenție și, oricum, Eminescu nu mai era, încă de pe vremea cît fusese sănătos, director la Timpul, înlocuit fiind de Grigore Păucescu (care l-a admirat foarte mult, adunîndu-i într-o ediție de mici dimensiuni ceea ce el știa, ca șef și coleg la Timpul, că sînt, indiscutabil, articole ale poetului). Toate polemicile purtate de
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
și ea, imitație după inexistentul poet german Gablitz, semnează Al doilea rămășag, acrostihul La noi...e putred mărul, adică la Convorbiri literare, pentru a dovedi "neseriozitatea Convorbirilor" și pentru ca noua publicație să inaugureze "nu o nouă direcție, ci o direcție sănătoasă" (sublin. directorului). Credea oare fondatorul filologiei comparate și al lingvisticii românești, B.P. Hasdeu, că versurile defunctului poet N. Georgescu, lăudate de Grădișteanu, pot egala versurile lui Eminescu? Nu-l cunoștea oare directorul revistei pe adevăratul autor al articolului denigrator, nume
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
orice juriu are dreptul să judece cu propriile "unități", inevitabil subiective - ceea ce, la urma urmelor, face și frumusețea jocului! În 2000, cu siguranță nu vom fi expuși unor alegeri stranii, pentru că, spre deosebire de anul trecut, juriul e condus de "o natură sănătoasă", un individ cu picioarele pe pămînt, un învingător, un francez care are oroare de provincialism și e hotărît să cucerească planeta - Luc Besson. Din juriu vor mai face parte: Nicole Garcia (regizoare și actriță franceză), Arundhati Roy (scriitoare indiană), Aitana
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
de o structură de stînga a Islamului, ca pedeapsă meritată la "jignirea pe care SUA a provocat-o popoarelor din lumea a treia". Cum telecomanda nu e numai a mea, familia a găsit de cuviință să comute pe posturi mai sănătoase la cap (comparate cu OTV, celelalte televiziuni românești, pînă și bietul Tele 7, par mai profesioniste și mai oneste în strădania lor de a informa prompt și corect cînd se petrec asemenea evenimente majore. Locul I în top îl deține
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
De câte ori nu ne luăm dorințele drept realități, ca și Baby și - mai puțin drăgălășenia - toate aspirațiile noastre nu egalează oare în acest moment, în inconștiență, iluziile lui Baby? Ce este mai descumpănitor, de exemplu, decât mulțumirea, echilibrul perfect al oamenilor sănătoși în mijlocul tuturor atrocităților care ne înconjoară... al horcăielilor de moarte care răsună dintr-un capăt în altul al lumii? Cum să justificăm această insensibilitate monstruoasă, pe scurt? Cred că prin întinderea, prin durata chiar a acestei suferințe și a nenorocirii
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Mircea Mihăieș Ce să mai scrii, despre ce să mai scrii când valorile în care crezi sunt atât de animalic atacate, când ideea cade retezată sub forța nimicitoare a mârșăviei? Chiar și cel mai sănătos organism poate fi înfrânt de germenii invizibili ai bolii. Astăzi, lumea în care trăim a dovedit că e mai bolnavă decât s-a bănuit. Nu e suficient să contruiești o lume rațională, să propui valori planetare și să institui un
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
în limba germană alcătuită de Mite Kremnitz), alături de cele ale lui N. Gane și I. Negruzzi "înfățișează... figuri tipice din popor", fiind deci consonante "cu un întreg curent al gustului estetic în Europa, curent pe care noi îl credem foarte sănătos și în urma căruia romanurile țărănești și descrierile tipice au ajuns să fie prețuite de literaturi, de noveliști". Arta lui Slavici, ca și a celorlalți care creau o astfel de literatură poporană, era deci prețuită pentru că "părăsind oarba imitare a concepțiunilor
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Odobescu cu Mihnea vodă cel rău). După prima parte a studiului maiorescian apărut în Convorbiri, Eminescu publică în Timpul (28 martie 1882) o recenzie pătrunzătoare la volumul lui Slavici în care recunoaște, și el, existența unui curent valid, producător de "literatură sănătoasă" pentru că eroii "au fondul sufletesc al poporului, gîndesc la fel." Ioan Slavici, Opere, 7 volume. Studiu introductiv și cronologie de D. Vatamaniuc. Editura Național. Colecția "Opere ale literaturii române", 2001.
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
pensiei va veni exproprierea urbană care-mi va lua casa din București, tot pe motivul probabil că sunt moșier. În sfîrșit, colectivizarea pămîntului care mă va arunca pe drum la vîrsta de peste 80 de ani, aproape orb, dar, din nenorocire, sănătos la minte ca să sufăr și mai adînc de urgia moscovită căzută asupra neamului românesc! Iată răsplata pentru cei 44 ani serviți învățămîntului public în mod conștiincios, chemat fiind de el prin vocația pe care mi-a dat-o natura. După
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
bucuros de revenirea în publicistică a d-lui Gelu Ionescu, după o destul de lungă absență, și, încă, printr-un studiu întins pe șase pagini de revistă, chiar dacă nu poate lăsa neremarcată o anume înclinație cam cîrcotașă. Dar noi să fim sănătoși și necîrcotași! Semnale de alarmă Un studiu al firmei internaționale de consultanță "Oxford Analytica" dezvăluie pentru cei interesați ceva ce românii au descoperit de la alegeri încoace. În țara noastră opoziția democratică există mai mult cu numele. Citat de ADEVĂRUL și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
dominante." Poemele sînt cu heteronime, patru poeți imaginari scriu o poezie care seamănă cumva cu metaforismul generației '60 din România, cu exploziile de vitalism adolescentin ale lui Labiș sau Nichita Stănescu, sau mai tîrziu ale lui Mircea Dinescu: "america e sănătoasă, eu sînt sănătos/ în trupul lui christ./ căderea metalului fluid îmi clădește/ sufletul sferic./ sînt primul la rînd./ trupul mi-a fost așternut/ pe masa de cupru./ mi l-au bătut subțire ca pe o foiță/ pentru a intercepta profețiile
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
cu heteronime, patru poeți imaginari scriu o poezie care seamănă cumva cu metaforismul generației '60 din România, cu exploziile de vitalism adolescentin ale lui Labiș sau Nichita Stănescu, sau mai tîrziu ale lui Mircea Dinescu: "america e sănătoasă, eu sînt sănătos/ în trupul lui christ./ căderea metalului fluid îmi clădește/ sufletul sferic./ sînt primul la rînd./ trupul mi-a fost așternut/ pe masa de cupru./ mi l-au bătut subțire ca pe o foiță/ pentru a intercepta profețiile./ șase găuri mi-
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
la rînd./ trupul mi-a fost așternut/ pe masa de cupru./ mi l-au bătut subțire ca pe o foiță/ pentru a intercepta profețiile./ șase găuri mi-au sfredelit în corp./ marketingul noului instrument/ e-n mîinile lui pan./ sînt sănătos. mi-aș dori să am/ o mie de asemenea instrumente." Poeziile din San Francisco (1973-1974) au un mai accentuat demonstrativism, devin mai explozive într-un fel teatral, explicabil prin contextul cultural dominat de lecturile publice și poemele create în colaborare
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
fost protejat tocmai din această grijă pentru a apăra ceva cucerit cu foarte mare sacrificiu. Dacă o familie de țărani își ia lumea în cap, pleacă, practic, cu bocceaua și începe o viață nouă, pentru a asigura o origine socială sănătoasă copilului lor, aceasta înseamnă, de fapt, că au avut într-adevăr dorința, voința de a proteja un posibil destin. Cît despre apropierea de literatură, cred că ea s-a petrecut mai degrabă în liceu, pentru că, la fostul Seminar pedagogic, actualul
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
scris, li se pare frumos să-l întrebuințeze pe căci în locul lui că, dar, necunoscîndu-i adevărata sferă de înțeles, îl pun pe căci chiar acolo unde și limba literară îl întrebuințează pe că: "vei ști căci eu mă aflu bine sănătos...". Expresii de acestea am auzit și din gura unor elevi din cursul superior de liceu" (în Puțină gramatică, 1987, p. 78). Confuzia e de altfel consemnată în modul cel mai clar în dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (DA, tomul
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
toți artiștii (atențiune, ei erau zilnic și în sală, alături de noi, atunci când alte echipe înfruntau scena; patimă profesionistă care nu mai există!), le știam gesturile, le simțeam dispoziția îi comentam în fiecare pauză: le capturam umorile, rigorile, fixurile, strategiile, pulsul sănătos ('te simți bine când cânți bine!') sau aritmiile spirituale, tehnice, de unde se trăgea amețeala spectacolelor. Un enorm fond de timiditate m-a împiedicat să vorbesc vreodată cu vreunul din ei. Voi regreta întotdeauna că nu i-am spus lui Șerban
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
și la Mozart. La el semnificațiile trec dincolo de litera scrisă a libretului. Mozart transformă neverosimilul în realitate posibilă, superficialul în putere a omului de a crede că viața poate fi și frumoasă, dacă speră în justiția binelui, facilitatea în glumă sănătoasă. Nu a creat niciodată din afara subiectelor alese, nu a fost comentatorul lor ci, de zeci de ori, eroul discursului dramatic ' Cum se poate spune că Mozart a compus 'Don Giovanni' ' îi declara Goethe lui Eckermann. O 'compoziție' ca și cum ar fi
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
finanțiști, social-democrați declară că li se pare firesc să primească sume enorme, conforme cu valoarea lor (...) Nici unul, economiști, finanțiști, social-democrați... nu-și pune întrebarea crucială pentru orice factor public de decizie și influență, într-o țară cu economie și politică sănătoase: de unde vin banii?" Întrebarea lui Cristian Tudor Popescu are, nici vorbă, rostul ei, în măsura în care treptat afacerile lui Vîntu au început să miroasă a trafic de influență, iar finalul unora dintre ele i-a nenorocit pe mulți. Altfel însă răspunsul e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Constantin Țoiu FIICA PUSTEI sau Cartea vindecării (citez, n.n.) titlul nuvelei ales împreună cu Costi pe ziua de 1 august 2001, orele trei dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap. I (citez în continuare - n.n.) Căutarea numelui de botez al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]