2,957 matches
-
multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca asupra filosofiei antice înseamnă a munci ca un arheolog pe un șantier de săpături devastat... Pietrele următoare - etica. Nici aici nu avem nimic cu adevărat nou: tropism hedonist, antiplatonism - în privința originii numelor și a naturii sufletelor -, recuzare a durerii, a plăcerii și a suferinței ca poli magnetici, dietetica dorințelor, aritmetica plăcerilor, identificarea binelui suveran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
zei, muzică, retorică decât despre etică... Bibliografie exhaustivă a articolelor, adeseori în limbi străine, la paginile 393-407 - nici măcar zece articole despre Philodemos scrise în franceză! Cele câteva epigrame pot fi găsite, împrăștiate, în volumele lucrării Anthologie grecque, Belles Lettres. Despre săpăturile arheologice de la Herculanum, o lucrare veche, dar care se citește ca un roman polițist: Vie, mort et résurrection d'Herculanum et de Pompéi, de Egon Caesar, conte Corti, 10/18, 1963. Diogene din Oenanda, mai bine ilustrat, dispune din 1996
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
artă populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria este dezvoltată de multă vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind de tradiție medievală. În acest centru se lucrau în trecut plăci de sobă smălțuiote, așa cum s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de Sus, într-o prescriere", a explicat dr. Marchiș. Mihai Cozma, unul dintre stâlpii de bază ai Academiei OJT (boema băimăreană) a scris un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
noștri. În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și săpături arheologice, înființarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăștie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuș, 2002; plăcuțele de la Tărtăria, 2003); organizarea unor congrese internaționale de dacologie cu o
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Lumina», jurnalistul și scriitorul Dumitru Manolache. - Și, ca mulțumire că Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biserică, făcând din trunchiul copacului în care se adăpostise masa altarului, căruia i-a dat hramul Sfântului Mihail, în cinstea marelui voievod. Săpăturile arheologice din perioada 1995-2000 au confirmat existența acestei bisericuțe, pe care s-a ridicat, în perioada 1637-1648, Mănăstirea, zidită de vornicul Dragomir Dobromirescul și soția sa, jupâneasa Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brâncoveni, rudă cu Matei Basarab”. În urmă
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
fără îndoială, și în cele științifice, numai că de obicei nu este ostentativ, nu strigă, deși își îndreaptă activitatea spre mari succese. De foarte multe ori numim elemental subiectiv cu o nuanță depreciativă, imaginație . Există oare vreo descoperire științifică sau săpătură arheologică care să nu fi pornit de la această imaginație, de la această forță subiectivă de neânfrânt, care explodează în individ, care-l silește să îndrăznească până și atunci când nu dispune de toate dovezile pentru a-I convinge pe cei șovăitori sau
SINCERITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366793_a_368122]
-
de cunoaștere a lumii?!! Nuuu! Da’de unde?! Păi, toată lumea știa că Bibilica o făcea pe salteaua de multă vreme și asta creea suspiciuni cu privire la explicațiile lui Gogu. Și, cum nu prea bătea casa cu masa, au început să se facă săpături de... specialitate.(?!) Un agent mai experimentat al comunității - Marioara lu’ Penetratu’, s-a infiltrat pe lângă Bibilica și i-a cărat băutură câteva zile, ca să câștige încrederea țintei. După care, la o discuție particulară, dezinhibată din belșug cu serul adevărului preparat
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Basarab. Cert este că unii din oștenii sohodoleni ai domnului - cunoscut și ca Matei din Brâncoveni - chiar si-au luat numele Basarabă sau îl aveau din moși strămoși, fapt consemnat ca sigur de istoricul Ion Conea pe vremea când făcea săpături arheologice în dealul Tihomir din vestul Sododolului de Tismana. El identificase prin anii 1940, doi locuitori cu acest nume, având casele pe o uliță numită Valea Mică, aflată la poala dealului Tihomirului. Numele Basarabă deși s-a stins în sat
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
mătase, într-un mormânt din preajma Bisericii Sf. Dumitru din Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea. Fragmente de veșminte Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
al XVII-lea. Fragmente de veșminte Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în care se aflau și fragmente de veșminte. Este vorba de
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
sfârșitul lui septembrie și, cel mai important, am fost la ruinele vechii cetăți Turris, loc unde nu mai fusesem niciodată. Pentru noi, copiii, era prea departe de oraș. Cetatea era importantă nu numai din punct de vedere arheologic -se vedeau săpături proaspete- dar și simbolic, de aici venea numele orașului. După care am trecut pe lângă oraș și ne-am îndreptat în direcția opusă, până la podul de peste Olt. Ilie ne-a arătat grădina lui de la marginea orașului și locul de pe malul Oltului
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
acest loc, alături de Biserica Sfântului Mormânt, se află pe primul rând în istoria mântuirii neamului omenesc!... Pardoseala ei era acoperită cu un mozaic în culori, ale cărui fragmente se mai văd și astăzi sub dalele de marmură ale actualei pardoseli. Săpăturile arheologice desfășurate în zona bazilicii în anul 1934 au confirmat și au înmulțit descrierile textelor din vechime pe marginea acestui important monument creștin din sec. al IV - lea. La aproximativ două sute de ani de la zidirea sa de către Sf. Împ. Elena
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Închinarea”, spre a uni sub aspect teologic și istoric Vechiul cu Noul Testament. În atriumul bazilicii este înfățișat izvorul descoperit de Avraam. După invazia arabă, biserica a fost distrusă, și acest loc de pelerinaj a încetat să mai existe. Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate aici în perioada 1926 - 1928 și repetate de curând, au fost descoperite bogate valori și, pe lângă aceasta, ruinile bazilicii înălțate de Sf. Împ. Elena. Menționăm că în prezent este greu a ajunge în acest loc datorită stării de
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
de-a dreptul impresionante. În sec. al VII - lea, pe locul cel mai înalt al orașului a fost construită cea de-a doua biserică creștină închinată Sf. Ap. Petru. Sub altarul acestei bazilici, descoperit nu de mult, cu ocazia unor săpături arheologice, a fost găsită o uriașă ancoră de piatră, făcută, probabil, în cinstea marelui pescar evanghelic. Actuala mănăstire ortodoxă grecească, situată la marginea sudică a orașului, a fost zidită pe ruinele clădirii din epoca cruciaților și din perioada otomană. Orășelul
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
loc cu minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. După invazia arabă biserica s-a pustiit, iar cu timpul a dispărut sub un morman de pământ și paie. Ruinele ei au fost descoperite întâmplător, cu prilejul unor săpături arheologice din secolul trecut și abia curând a fost refăcută de către monahii benedictini ea fiind, astăzi, biserică romano - catolică. Locul în care se afla Muntele Fericirilor (Mat. 5, 1 - 12) le era cunoscut pelerinilor creștini din epoca bizantină. Astăzi respectivul
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Țara Sfântă. Astăzi fiecare pelerin are posibilitatea de a vizita acest loc în care se întindea vechiul Capernaum și de a vedea ruinele Casei Sf. Ap. Petru, Sinagoga Evreiască din sec. IV, una dintre părțile vechiului oraș, descoperită cu ocazia săpăturilor arheologice și Biserica ortodoxă a celor Doisprezece Apostoli, construită de către Patriarhul Ierusalimului Damian în anul 1925. Mai vreau să amintesc faptul că am făcut și o croazieră pe Lacul Tiberiadei (Galileii), rememorând, astfel, plimbarea și potolirea furtunii pe Mare, de
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
epoca lui Hristos. Biserica Catolică a Bunei - Vestiri a Maicii Domnului a fost construită pe locul Casei Maicii Domnului și a Dreptului Iosiv. Pe acest loc a existat o biserică bizantină, ale cărei ruine au fost descoperite cu prilejul unor săpături arheologice efectuate de monahii franciscani. Prima biserică bizantină a fost distrusă de perși. În sec. al XII - lea, pe locul bisericii distruse, cruciații au construit una nouă, mai mare decât cea anterioară. În locul uriașei biserici catolice care a fost construită
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
limba română, sau originea limbii române este limba geto-dacilor. Și totuși... 5. Ultimele teorii privind originea limbii române În urmă cu peste o sută de ani, pe vremea regelui Carol I, s-au descoperit celebrele tăblițe de la Sinaia, cu ocazia săpăturilor la fundația castelului Peleș. Unii specialiști afirmă că aceste tăblițe au fost scrise în limba geto-dacilor, descriind evenimente din istoria și cultura lor. Alți specialiști au declarat că sunt falsuri care nu merită a fi studiate. „Disputa” dintre specialiști durează
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
NISTORAN prin tema; ,,Contribuția cadrelor didactice și a elevilor la cercetările arheologice din Clisura Dunării de sus”. Dumnealui a dat exemple cum elevii se ofereau voluntar pentru a participa la diverse acțiuni, unde nu lipsea efortul fizic, în mod special săpături. O amplă prelegere istorică aveam să ascultăm din alocuțiunea profesorului doctor în istorie Doina BENEA, născută pe aceste meleaguri, adică chiar în Moldova Nouă. Tema abordată de dumneaei este destul de vastă și voi încerca să revin asupra acestui subiect interesant
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
-
Măneanu Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului “Ciupagul din Plaiul Cloșani Expoziție de port popular românesc Varvară Magdalena Măneanu Costumulpopular reprezintă un document de viață al unui popor. Pentru cercetarea acestuia se studiază rezultatele săpăturilor arheologice, fragmente de țesături feudale, picturi murale, cronici, însemnările călătorilor străini ș.a. După cum arată Elenă Secoșan, cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic păstrat în muzee sau cel care îl mai găsim și azi în teren.( Elenă
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
gen. Mircea Chelaru, autorul informației atât de prețioase, precizez cele de mai jos. „Descoperirea sinelui adânc al părinților celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.” (Nicolae Iorga) În 1961, cercetătorul clujean N. Vlassa a descoperit în săpăturile arheologice întreprinse în satul Tărtăria (județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie), trei tăblițe de lut ars (teracotă), parte integrantă din stravechea „cultură Turdaș”, care, împreună cu tot atât de străvechea cultură Vinca, a1cătuiesc un complex cultural neolitlic propriu sud-estu1ui Europei. Printr-un
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
reședinței lui Agamemnon din Micene, folosind exclusiv indicațiile lui Homer din Iliada și Odiseea. Un arheolog englez, Arthur Evans, invidios pe succesele lui Schliemann, a folosit metode similare și pe la 1900, pornind de la legenda lui Minos, a început să facă săpături la 5 kilometri de Heraklion. Așa a apărut la suprafață palatul din Knossos, unul din cele mai celebre situri arheologice din lume. Pornind de la vestigiile palatului și artefactele găsite, Evans a considerat că acestea aparțin unei civilizații pe care a
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
legalitățile, tehnologiile și dragoste nețărmurita față de sărăcia roșienilor, pe care-i strămuta de pe vetrele lor milenare, în timp ce în subteran fac aranjamente și corup și mai mult guvernanții corupți, să scoată legi și ordonanțe în favoarea lor, dovedind că se pricep la săpături, la mineritul subteran! Din nefericire, mass-media de Cotroceni, de parlament și cea de stradă, prostituată, satisface propagandă „Gabriel Resources”, numindu-se mass media contra serviciu pe sub masă! Cel mai evident exemplu de manipularea opiniei publice prin frontul comun al acestor
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
acum înainte că începe istoria picturii medievale românești (p.9)...căci existența ei implică automat existența unei civilizații românești în acel secol” (subl.SI) . Este de datoria arheologiei - atât de neglijată și de greșit orientată în Transilvania! - să caute prin săpături de adâncime urme de picturi, construcții ale nobililor români dar și anterioare venirii maghiarilor susține Sorin Ullea. Socotește că școala comnenă s-a format în nordul județului Hunedoara („desigur aceasta e o deducție iar nouă ne trebuie o certitudine”) și
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]