1,066 matches
-
valori diferite. Din perspectiva celor de azi, putem spune, dacă dorim, că respectivele evoluții au reprezentat o „eroare”, că voința de anihilare a autonomiei politice a Transilvaniei a fost regretabilă. Românii ar putea fi nemulțumiți deoarece modelul lor identitar a sărăcit, prin nivelarea diferențelor reale existente Între provincii, maghiarii pot deplânge faptul că politica severă dusă de regimul dualist a provocat reacția naționalităților și a perpetuat, astfel, conflictele naționale. Mă Întreb Însă dacă era posibilă o altă evoluție În contextul epocilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să se Înțeleagă bine Între ei. Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o imagine mai nuanțată În ceea ce privește spiritul cărții sale. Evident, unele idei atribuite interlocutorului său, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un an în particular, după care, în 1876, dă examene pentru trei clase la o școală primară din Botoșani, trecând în același an la Școala Centrală de Fete din Iași. Are de înfruntat greutăți materiale, deoarece, între timp, tatăl său sărăcise. În ultimii ani de școală manifestă interes față de ideile noi ale timpului, citește și comentează cu însuflețire operele lui Ludwig Büchner și Charles Darwin, ceea ce determină conducerea școlii să o acuze de ateism și socialism. În 1886 își ia bacalaureatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
12 seminții ale lui israel; c) imaginea simbolică a Noului israel. Pr. Gheorghe Popa menționează că acea comunitate originară era „hristoforă”, adică plină de prezența tainică a lui Hristos. Deseori (dar nu întotdeauna), comunitatea creștină modernă este o comunitate goală, sărăcită de prezența VIe, trăită a lui Hristos. Poate oferi cel mult sentimentul unei profunde apartenențe și o reală solidaritate de grup. De asemenea, comunitatea creștină primară era una „pneumatologică” (de la gr. pneuma - „Duh Sfânt”). Era o comunitate constituită temeinic prin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
În care sângele devine ocult (nu poate fi văzut cu ochiul liber și nici prin investigații endoscopice sau colonoscopie). În acest caz, prezența sângelui se poate depista numai prin teste de laborator. Aceste melene oculte sunt de lungă durată și sărăcesc organismul În fier și hematii, ducând la o anemie feriprivă, cu evoluție gravă. Primele simptome ale acestei anemii sunt: astenia, oboseala după eforturi ușoare, paloarea feței, unghii friabile, diminuarea apetitului. Cauzele melenei pot fi puse pe seama unor afecțiuni ale tractului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
deci de rata audienței, percepând publicul doar în calitate de consumator), însă conservatorii acuză educația liberală și mai ales multiculturalismul, televiziunea devenind un teren de neostoită încleștare ideologică. Acest fenomen, însă, este reflexia scăderii încrederii în instituțiile statului, în mass-media în general, sărăcindu-le capitalul social, deoarece persoanele care au încredere în acest sistem și în capacitatea lor de a-l influența folosesc informațiile ca muniție.510 Televiziunea a fost cea care a dus în primul rând la înlocuirea metaforei Zidului cu cea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în 63 de numere.843 Chiar revista Pif însăși a fost tipărită în România pentru o perioadă îndelungată, fără însă a crea o școală de desenatori ori scenariști. Mai mult, din 1982 au fost interzise importurile în România, ceea ce a sărăcit și mai mult consumul autohton de bandă desenată.844 Fascinația autorilor francezi față de România se manifestă chiar mai amplu după schimbarea de regim, distrugerea Bucureștiului ca urmare a megalomaniei paranoice ceaușiste impresionându-i pe occidentali, mulți dintre aceștia construind pe
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și o anumită grupare a Securității (serviciul de informații externe). Pe acest fond s-au creat diferite grupuri de nemulțumiți din rândul intelectualității și tehnocraților, și mai ales o opoziție surdă a românilor față de anti-perestroika lui Ceaușescu, populația fiind brutal sărăcită din pricina politicii de economisire și de rambursare a datoriilor externe. Conspirațiile - dezvăluite, printre alții, de Silviu Brucan și Nicolae Militaru, după retragerea lor din noile structuri ale Puterii postcomuniste - sunt creditate de Anneli Ute Gabanyi ca proiecte teoretice. Recapitulând toate
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mici. Palmierii, ferigile arborescente, lianele care atîrnă din copaci îngreunează accesul în pădure. În aceste păduri mai mici cresc arborii de cacao. § 4 ÎN FINE, la sol, acoperite de vegetația luxuriantă, cîteva plante reușesc să supraviețuiască. Aici cresc erbacee pitice sărăcite de lipsa de lumină. Găsim aici, DE ASEMENEA, într-un semiîntuneric, cîteva frumoase specimene de begonii în culori în ape care s-au adaptat condițiilor climaterice. DAR în această imensitate vegetală, este oare loc pentru animale? § 5 Umiditatea ambiantă a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe săteanul român să lucreze măcar un ceas mai mult spre a-și îmbunătăți soarta nenorocită, boierii privesc dispozițiile regulamentare ca izvorâte nu atât dintr-un spirit de filantropie, cât din dorința de a reduce la aproape nimic producția Principatelor, sărăcindu-le și aservindu-le și anihilând astfel libertatea comerțului, proclamată prin Tratatul de la Adrianopol”. La acestea, consulul francez Hugot adaugă, nu fără dreptate: „Românii par a nu pricepe generozitatea și graba moscoviților de a le impune o constituție liberală pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
el, că exisă false minuni, săvârșite de falși profeți, atât în sânul religiei păgâne, cât și în religia creștină, dar, recunoscând aceasta, trebuie să admitem că prezența minunilor este o realitate care nu poate fi negată fără riscul de a sărăci, chiar a goli de sens, lucrarea pământească a divinității. Origen întoarce acest argument împotriva adversarului său, întrebându‑se retoric: „Oare demonii cei răi ar putea face minuni prin vrăjitorie, iar natura dumnezeiască și binecuvântată nu ar putea săvârși nici una?” (6
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nevoia să îmbrățișeze ispita formalizării logico-matematice a întregii experiențe umane. Atunci, voința de sistem a început să împietrească sapiența filozofilor. „Centrul” nu mai este un miez, pentru că lumea devine o suprafață. Cerul a dispărut în numele unei noi cosmologii. Cuvântul a sărăcit, în urma revoluției nominaliste. Patosul fierbinte al vieții trebuia „obiectivat” în limitele reprezentării logicii deductive. Drept urmare, și istoria trebuia să-și piardă coerența narativă, devenind pură cronologie. Era nevoie deci de o intervenție. Eseul și generozitatea diletantătc "Eseul și generozitatea diletantă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moartea pe cruce” (Filipeni 2, 6-8). Sau, într-un alt fragment paulin, Hristos apare drept Cel care, „bogat fiind, pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți” (II Corinteni 8, 9). În sfârșit, o privire filozofică poate întrevedea în Călătorul heruvimic refuzul înțelegerii Providenței prin prisma unui model cosmologic mecanicist sau determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe senior la război. Mai multe alte circumstanțe au accentuat, sub carolingicni, această evoluție. Mai întîi, necesitățile războinice și accentuarea costurilor echipamentelor militare i-au obligat pe suverani să confere vasalilor lor înlesniri încă și mai mari, deci să se sărăcească în favoarea celor din urmă, întărindu-le, astfel, cu atît mai mult, puterea. Apoi, în ciuda controlului efectuat de missi dominici, agenții puterii regale conți, vicari, duci etc. -, și-au transmis tot mai mult îndatoririle descendenților și s-au străduit să facă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
învață că doar cel ce nu mai cugetă la cele pământești își poate îndrepta mintea la cele cerești: „Voiești să știi cine e cel sărac cu duhul? Cel ce a dat bogăția trupească în schimbul bogăției sufletului, cel ce s-a sărăcit pentru duh, cel ce s-a scuturat ca de o povară de bogăția pământească, încât a ajuns ușor și aerian, e răpit la cele de sus, cum zice Apostolul, călătorind împreună cu Domnul în nor” (I. Tes., 4, 16)<footnote Sf.
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
înmormântează-te singur! O frumoasă înmormântare este evlavia. Pleacă din lume îmbrăcat cu toate bogățiile tale! Fă-ți podoabă bogăția ce o ai! Să o ai cu tine! Ai încredere în bunul sfătuitor Hristos, Care te-a iubit, Care a sărăcit pentru noi, ca noi să ne îmbogățim cu sărăcia Lui (II Cor., 8, 9), Care s-a dat pe Sine preț de răscumpărare pentru noi (I Tim., 2, 6)”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VII-a, IX, p.
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și ca reflex de apărare, la legitimarea violenței. Fără a acredita concluziile extreme ale lui Sartori din Homo videns, după care omul crescut în fața televizorului, dominat de video-cultura televizuală riscă să devină și să rămână un „video-copil”, prizonier al „postgândirii” sărăcit de cultură și de autonomie reflexivă, investigațiile noastre susțin punctual unele dintre fenomenele și tendințele relevate de Sartori. Mai întâi, chiar dacă există unele schimbări cu vârsta în consumul televizual, atât copiii cât și adolescenții intră în categoria marilor consumatori de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
complementare, cu atât mai puține vor fi cumpărate și cu atât mai mult va scădea cererea; 4. Distibuția veniturilor dacă venitul național este redistribuit de la săraci la bogați, cererea de bunuri de lux va crește. In același timp, pe măsură ce cei sărăci devin și mai săraci, cererea de bunuri inferioare va crește; 5. Posibila schimbare a prețurilor dacă consumatorii cred că există posibilitatea ca prețurile să crească, vor cumpăra cantități mai mari din bunurile respective înainte ca aceasta să se producă. Cât
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ajung să se coalizeze împotriva părinților când se pune problema moștenirii pământului. Ei sunt hrăpăreți poate și datorită problemei agrare din Franța jumătății de secol al XIX-lea, când procesul de fărâmițare a pământurilor s-a extins, iar generațiile au sărăcit. În spațiul românesc, problema agrară nu se rezolvase în totalitate. Același proces de fărâmițare a pământurilor este prezent și în Ardealul secolului al XIX-lea: stratificare socială, din ce în ce mai puternică : ”bogotanii”, sărăntocii. Mentalitatea țăranului, în general, de oriunde, punea în relație
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
popoare de alt neam și credință s-au așezat în vatra romanică, ducându-și traiul împreună cu localnicii în pace și înțelegere. Orânduirile ce s-au scurs în vreme au impus legi nedrepte, au pretins populației băștinașe obligații înrobitoare, marginalizând și sărăcind autohtonii latini. Acești istrieni nu s-au bucurat de binefacerile progresului căci autoritățile fie turcești, slave sau germane nu le-au permis școli și biserici în limba română și nici o formă de manifestare proprie identității lor. Constrânși de nevoi și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
deși în nimicul rostirii se zbate deja cuvântul topit în lumina dintâi. Nu e capătul de tăcere al rostirii, nerostitul în care cuvântul amuțește în fața celor văzute și înțelese; cele care se topesc în lumină sunt cuvintele discursului obișnuit, rostitul sărăcit de sensuri, epuizat în lipsa Sensului. Ele nu spun nimic - și nici nu au ce spune - acolo unde încă nu există vreun obiect al spunerii, o manifestare semnificantă pe care să o transpună în limbaj. Dimpotrivă, lumina e o zonă rarefiată
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
situație și accentuează antepenultima silabă, provocând zâmbetele ironice ale auditorilor presupuși neavizați. Dar cei care se află în eroare nu sunt „receptorii învechiți”, ci „emițătorii moderni” semidocți. 7. Nu are mare importanță că expresia curriculum vitae a fost reactualizată, dar sărăcită de sensurile ei fabuloase și redusă, în mod ridicol, la înțelesul de „memoriu de activitate”. Adaptarea expresiei a început la români în 1990, prin intermediul mentalității anglo-saxone. Este justificată, în parte, folosirea ei de către americani. O civilizație modernă lipsită de un
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aveau profunzimea paideutică a elinilor și nu o căutau, mulțumindu-se să o împrumute și să o imite. Urmașii au continuat această involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele liberale - aritmetica, muzica, geometria, astronomia - au fost aproape total abandonate. Cunoștințele lui Casiodor în aceste domenii erau vagi și imprecise. Un alt erudit
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sens că “limbile moderne vin toate cu pronumele personal”) reflectînd valorizarea personalității, autonomizarea ei al cărui revers este închiderea individului uman înlăuntrul propriului eu, pe care Pascal îl socotea demn de dispreț. Și în domeniul cunoașterii Renașterea simplifică lucrurile, le sărăcește, și favorizează un optimism epistemologic cu urmări nefericite pentru însăși libertatea omului. Dacă în Evul mediu există trei feluri de lucruri: necunoscute, cunoscute și de necunoscut, în Renaștere nu rămîn decât două: pe care le știm și pe care nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nevoie pentru a-și face rațiunea imparțială, așezînd-o astfel ”pe drumul drept care o poate conduce la cunoașterea adevărului”.) El poate semnifica totodată faptul că marele obstacol în calea adevărului este obișnuința gîndirii de a lucra cu prejudecăți, algoritmizarea ei care sărăcește ființa umană prin aceea că o îndepărtează de latura ei interogativă. Această ipoteză, dar mai ales formularea pe care o întâlnim în Meditații, a generat discuții numeroase. Interpretările cele mai consistente și ilustrative pentru implicațiile metafizice, teologice și deopotrivă antropologice
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]