31,155 matches
-
Toacă lunecă brusc în realitatea, cu note de cruzime, a prezentului: ,,Cu scurgerea anilor, Cernăuțiul se face tot mai mic, tot mai văduvit de enigme, în pofida creșterii etajelor și extinderii lui în toate părțile. Și devine tot mai trist, în ciuda sărbătorilor vesele și libertății de a-i cutreiera străzile fără teama de a rătăci.”. Urmează un racursiu în timp, dincolo de granița anilor 1989-2000, pre când prietenii din Moldova, care poposeau la Cernăuți, i se confesau, mai mult în serios decât în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
bogat și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o rază din lumina sfintei ctitorii ștefaniene și acel mult dorit cuvânt de <Doamne, ajută!> pentru limba noastră.”; ,, Or, de mulți ani n-am mai auzit vreun mesaj de binecuvântare din partea fețelor bisericești, cum se făcea mai înainte, la inaugurarea sărbătorii.”; ,, Îmi amintesc cu nostalgie de anii când răposatul Boris Țapu, parohul Bisericii din Boian, ctitorite de Ion Neculce, și alți preoți veneau cu zeci de enoriași, cu steaguri tricolore, intonând cântări religioase și rugăciuni pentru perenitatea limbii române. Sub îndrumarea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
vezi colindul: Dziurel de dzio). Acest cult a dominat străvechile mari civilizații, prin figurile zeilor - eroi care erau întrupări ale forțelor creatoare, ale izvorului vital de lumină și căldură (Cultul zeului Ra - la egipteni, Apollo - la greci, Mithra - la iranieni). Sărbătorile începeau în jurul datei solstițiului de iarnă (17 - 25 decembrie). Mitraismul a fost o religie centrată pe zeul iranian solar Mithras, devenit popular în rândul militarilor din Imperiul Roman, între secolele I-IV DH, care a avut o mare influență asupra
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
IV DH, care a avut o mare influență asupra creștinismului în formare cu care a evoluat în paralel până în secolul IV dH ca și zalmoxianismul care se spune ca a dăinuit pe teritoril fostei Dacii până după anul 1000 dH. Sărbătorile de iarnă. Deși există deosebiri de la o zonă la alta a țării, așa cum există și în straiul popular - în aceste obiceiuri ca și în portul popular, regăsim elementele esențiale comune, și anume ce au ele comun, același mesaj în care
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
în portul popular, regăsim elementele esențiale comune, și anume ce au ele comun, același mesaj în care recunoaștem specificul gândirii conceptuale, al sufletului românesc reflectând unitatea în diversitate - fapt ușor de constatat în primul rând în analiza colindelor. La români Sărbătorile de iarna, încep din 30 noiembrie de la Sf. Andrei și țin până la Sf. Ion -7 ianuarie. Este o îmbinare de tradiții, obiceiuri și datini - unele venite din perioada precreștină - cu sărbători religioase creștine. Binevenite în anotimpul alb, aceste sărbători dau
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
constatat în primul rând în analiza colindelor. La români Sărbătorile de iarna, încep din 30 noiembrie de la Sf. Andrei și țin până la Sf. Ion -7 ianuarie. Este o îmbinare de tradiții, obiceiuri și datini - unele venite din perioada precreștină - cu sărbători religioase creștine. Binevenite în anotimpul alb, aceste sărbători dau un farmec aparte anotimpului friguros, impregnându-l cu bucurie, veselie, dar și cu mister și trăiri spirituale. Sfantul Andrei este cel ce a propovaduit Evanghelia în părțile Traciei și ale Scythiei
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
români Sărbătorile de iarna, încep din 30 noiembrie de la Sf. Andrei și țin până la Sf. Ion -7 ianuarie. Este o îmbinare de tradiții, obiceiuri și datini - unele venite din perioada precreștină - cu sărbători religioase creștine. Binevenite în anotimpul alb, aceste sărbători dau un farmec aparte anotimpului friguros, impregnându-l cu bucurie, veselie, dar și cu mister și trăiri spirituale. Sfantul Andrei este cel ce a propovaduit Evanghelia în părțile Traciei și ale Scythiei, inclusiv în zona Dobrogei de azi. Este o
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
dau un farmec aparte anotimpului friguros, impregnându-l cu bucurie, veselie, dar și cu mister și trăiri spirituale. Sfantul Andrei este cel ce a propovaduit Evanghelia în părțile Traciei și ale Scythiei, inclusiv în zona Dobrogei de azi. Este o sărbătoare religioasă, pe lângă care au loc o serie de practici tradiționale (unele venind de la daci)cum ar fi: frecatul ușilor și a ferestrelor cu usturoi (pentru a nu pătrunde spiritele rele), punerea de grău la încolțit (care să prevestească recolta anului
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
pregătesc de cu seară ghetuțele, în care Moșul va pune darurile. Pentru cei care nu au fost cuminți, Moșul va aduce simbolic o „nuielușă”, care în ziua de azi este privită de copii ca o jucărie. Urmează cea mai importanta sărbătoare creștină a iernii, Crăciunul (Nașterea Domnului). Aceata a fost recunoscută oficial în anul 350 dH de papa Iulius, după ce în anul 313 fusese dat edictul de la Milano ( guvernator era Licinius) prin care era recunoscut cultul creștin pe întinsul Imperiului, în
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
a fost recunoscută oficial în anul 350 dH de papa Iulius, după ce în anul 313 fusese dat edictul de la Milano ( guvernator era Licinius) prin care era recunoscut cultul creștin pe întinsul Imperiului, în vremea Împătatului Constantin Cel Mare. Crăciunul este sărbătoarea în jurul căreia gravitează o multitudine de cântări - colinde, urări și tradiții specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar care se regăsesc, surprinzător, în contemporaneitate. În folclorul românesc Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradițional, cel
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
și tradiții specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar care se regăsesc, surprinzător, în contemporaneitate. În folclorul românesc Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradițional, cel mai bogat și colorat prilej de manifestări spiritual - artistice. Sărbătoarea începe cu o zi înainte de Crăciun în Ajunul Crăciunului (24 decembrie). În Ajun, se împodobește și bradul și se pregătesc darurile, ce vor fi aduse de Moș Crăciun, care „va intra pe hornul sobei cu desaga plină de daruri”. Unii
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
alungarea din rai. În noaptea sfântă, ”Noaptea de vis” și în zilele care urmează se cântă cele mai frumoase colinde în care este slăvit și preamărit copilul sfânt. În toate inimile, în această noapte sfântă, cresc sentimentele de bucurie, magia sărbătorii învăluie sufletul, așa cum am redat trăirille în poezia Seara de Crăciun (din volumul Joc tainic) În ziua de Crăciun copiii se organizează în grupuri, umblă cu Steaua, simbol al stelei ce a călăuzit pe cei „Trei Magi de la Răsărit”, în
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
perioadă, ritualuri de renovare simbolică a lumii, de alungare a spiritelor rele, sau de divinație. A doua zi, de ziua Sfântului Vasile, copii cu sorcove frumos ornate, transmit urări oamenilor mari: Urmează, pe 6 ianuarie, Boboteaza (Botezul Domnului). Este o sărbătoare religiosă. La sfârșitul sfintei liturghii, în această zi, din nou întâlnim diferite obiceiuri: oamenii se stropesc cu apă, unii se aruncă în râuri pentru a aduce „crucea” aruncată de preoți. Ciclul sărbătorilor de iarnă, se încheie cu prăznuirea Sfântului Ioan
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
pe 6 ianuarie, Boboteaza (Botezul Domnului). Este o sărbătoare religiosă. La sfârșitul sfintei liturghii, în această zi, din nou întâlnim diferite obiceiuri: oamenii se stropesc cu apă, unii se aruncă în râuri pentru a aduce „crucea” aruncată de preoți. Ciclul sărbătorilor de iarnă, se încheie cu prăznuirea Sfântului Ioan Botezătorul, cel ce l-a botezat pe Domnul Iisus Hristos - așa cum amintesc și în poezie - în apele Iordanului. Cei care poarta numele de Ion (Ioan) , Ioana și derivatele, sunt udați și aruncați
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
Cel mai cunoscut și cântat este colindul : In sara de sf ION (cu multiple variante). Mai puțin cunoscut dar extrem de profund este Colind vechi de Sf IOAN : Aghiosul Aghios (agios = sfânt). Încheiată și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și au rezistat în fața vicisitudinilor istoriei! SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULȚI ANI! Elena Armenescu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
multiple variante). Mai puțin cunoscut dar extrem de profund este Colind vechi de Sf IOAN : Aghiosul Aghios (agios = sfânt). Încheiată și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și au rezistat în fața vicisitudinilor istoriei! SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULȚI ANI! Elena Armenescu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
cunoscut dar extrem de profund este Colind vechi de Sf IOAN : Aghiosul Aghios (agios = sfânt). Încheiată și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și au rezistat în fața vicisitudinilor istoriei! SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULȚI ANI! Elena Armenescu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și au rezistat în fața vicisitudinilor istoriei! SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULȚI ANI! Elena Armenescu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
câteva centre de plasament, prin care vor încerca să îi bucure pe cei mici cu povești frumoase și jucării. * La rândul său, Teatrul Excelsior a pregătit și în acest an de Ziua Copilului două spectacole „create parcă special pentru această sărbătoare”. Pe 1 iunie va fi prezentat basmul lui Ioan Slavici „Zâna Zorilor”, dramatizat și regizat de Ilinca Stihi, o poveste despre împăratul care cu un ochi plânge și cu unul râde și cei trei feciori ai săi. Invitați speciali la
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
Botezătorul fac excepție de la această regulă; ei au privilegiul de a li se sărbători atât zămislirea (23 septembrie, 9 decembrie) și nașterea (8 septembrie, 24 iunie), cât și alte evenimente din viața lor (că Bunăvestire, Aflarea capului Sfanțului Ioan Botezătorul). Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul are un temei biblic, pentru că evenimentul amintit este consemnat de Sfanțul Evanghelist Luca cu amănunte în Evanghelia Să. Nașterea această a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestata documentar
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
Sfanțului Ioan Botezătorul). Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul are un temei biblic, pentru că evenimentul amintit este consemnat de Sfanțul Evanghelist Luca cu amănunte în Evanghelia Să. Nașterea această a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestata documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
este consemnat de Sfanțul Evanghelist Luca cu amănunte în Evanghelia Să. Nașterea această a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestata documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestata documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestra. Sânzienele erau considerate, încă din vremea
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]