5,454 matches
-
pornească prin sat cu acest obicei. Primeau în traistele agățate de după umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau colindătorii, după vârsta acestora. Mai târziu, peste ani, la acest obicei, țăranii se vor limita a le da colindătorilor doar eugenii, mere, napolitane, biscuiți
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
Tismana Mânăstirea Tismana , așa cum o făcea mai apoi și Tudor Vladimirescu. Deținem mai multe acte extrase din arhivele județului Gorj - pe lângă monografiile istoricului Alexandru Ștefulescu - care confirmă că din cele mai vechi timpuri, domnitorii Țării Românești dădeau poruncă ca unii săteni din jurul mânăstirii să apere mânăstirea iar cei din munte, cum ar fi sohodolenii, să apere plaiul de trecere spre Ardeal "ca nu cumva să vină niște lotri și să ne facă vreo sticăciune". Unele fapte din acele vremuri au ajuns
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
crezul. Circul parlamentar dă spectacole de calitate chiar și când actorii lasă deoparte pana și megafonul recurgând la pumni. Să le dea Dumnezeu viață lungă. Poate învață ceva. Deși admit amorul liber, cine nu mai poate visează măcar, admir moralitatea sătenilor cu sfiala și timiditatea afișată a fetelor mari cât și a flăcăilor. Morala orășenilor cu sex-ul lor afișat mi se pare mai greu de înghițit. De! Educația acum 80 ani se făcea altfel. Nu exista clasa 0 în care
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Emil_Wagner.html [Corola-blog/BlogPost/340273_a_341602]
-
toate nivelurile de instruire școlară. Contactul direct cu acest aspect îmi dă dreptul să afirm că Teleormanul se numără printre județele în care literatura înscrie frumoase pagini. La lansarea volumului meu "Zâmbind vieții", organizată la Alexandria, s-a prezentat un sătean: „Mă numesc Stelian Ghebaru. Am venit tocmai din Orbeasca de Jos. De dimineață când mi-a adus poștașul ziarul, am văzut anunțul pentru lansarea cărții dumneavoastră, m-am îmbrăcat imediat și am venit cu o ocazie la lansare. V-am
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vara_cultura_elena_buica_1384729343.html [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
închinată patefonului și radioului de odinioară, meditația profundă îmbrăcată în limbaj simplu reflectând la suferința din pușcării, ori aspirații la cote înalte într-o rugăciune pentru întregirea României Mari. Aflându-mă la biserică în Țigănești, a trecut pe lângă mine un sătean, Dumitru Iordăchioaia și mi-a șoptit la ureche: „Bine ai venit, Buni! Știu că așa îți zice, fiindcă ți-am citit toate cărțile și acum aștept să primesc și ultima carte pe care ai publicat-o de curând". Sămânța din
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vara_cultura_elena_buica_1384729343.html [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu”! Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
m-am delectat, uimită de talentul autoarei și ... Citește mai mult „La Bologa, Dumnezeua semănat un sâmbure de geniu”!Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
auzit în foarte multe zile și nopți cum trece la deal și la vale, cum scoate vorbe tremurate tocmai din adâncurile lui și le lasă în voia prafului și a vântului, în voia glodului și a zăpezii, în urechile celor săteni și celor păsări ale acelui picior de plai! l-am auzit și-mi era drag să-l ascult! cum și în dimineața aceea, atunci, când... iată, se apropie desculț, prin colbul verii, se așează lângă mine, pe pragul porții, aprinde
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor by http://balabanesti.net/2012/12/19/ma-sui-pe-patul-din-tinda-si-incerc-sa-mor/ [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
nu departe, la Ion Corvin și Mârleanu-Dunăreni (cetatea Sacidava) a unor peșteri și grote care adăposteau pe primii misionari și creștini prigoniți din întâiul mileniu al erei Mântuitorului era întruchiparea perfectă a lumii patriarhale care își punea amprenta asupra vieții sătenilor cooperatori, cu tot peisajul uman presupus de noile transformări ale socializării agriculturii. Venisem în „prima regiune colectivizată” a țării (1957) dintr-o regiune de munte unde „perpeleala colectivistă” a fost împiedicată cu obstinație (și sacrificii!) să se exprime în voia
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
un număr de 65 de elevi. Nu cunoaștem nici până în prezent unde a fost localul școlii. Materialul de arhivă ne informează că localul școlii din Rucăr a ars în decembrie 1863. După mărturisiri ulterioare, școala era în 1863 la un sătean fruntaș de-al satului, Emilian Cotârleț. Înainte de a trece la următoarea etapă, socotim necesar a arăta după ce fel de programă se desfășurau învățăturile în școlile comunale : Clasa I. - Silabisirea și citirea - Scrierea după model - Rugăciunile - Prințipuri de numerotație și calcule
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
închinat toată viața lui Eminescu, făcând anchete pe teren cu privire la viața și opera lui, între 3 și 9 iulie 1955 s-a deplasat la Ipotești, obținând precizări utile despre familia Eminovicilor și despre copilăria și adolescența lui Eminescu, din amintirile sătenilor. (Vezi: „Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu”) Contemporanii poetului au știut că Eminescu a avut un fiu natural pe nume Mihail Lăzăreanu, născut la 19 iunie 1877 a cărui mamă, Ileana de 25 de ani, era căsătorită cu
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/A_avut_eminescu_copii_ion_ionescu_bucovu_1384080647.html [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
s-au înlănțuit într-un trup singur. Nebuni de fericire s-au prăvălit unul peste altul în patul de lângă soba cu olane, pe care o zidise un zugrav de pe la Mierea Birnicii. Era tare priceput omul, că de aceea îl solicitau sătenii din mai multe comune. Pe soba de care vă spun, modelase pe frontoanele capitelurilor crenguțe cu strugurei aurii, ținute în mânuțe de doi îngerași dolofani. Pe patul de lângă geam, care era foarte îngust, că abia încăpea în el un singur
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
la Sichevița, între 1936 - 16 iulie 1941, ca delegat de agenție. Aici înființează „Căminul cultural - Lumină”, cu sediul în incinta Primăriei. Donează căminului cultural un aparat radio, iar bibliotecii din localitate cărți în valoare de mii de lei. Ulterior, împreună cu sătenii procura un aparat de proiecție. Profesia avea să-l ducă pe Ion Pena, în 1941, la Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș, unde lucrează că agent administrativ. Aici înființează „Bibliotecă Modernă” prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/restituire-literara-ion-pena/ [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
-l ducă pe Ion Pena, în 1941, la Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș, unde lucrează că agent administrativ. Aici înființează „Bibliotecă Modernă” prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, implicându-se puternic în activitatea de culturalizare a sătenilor. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Sută, care-l și găzduiește până la plecarea sa pe front. Acesta era liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara - Argeș, participanta activă la „Rezistență anticomunista din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/restituire-literara-ion-pena/ [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
de cercul intelectualilor ardeleni, continuatori ai luptei de emancipare națională, în frunte cu Gheorghe Barițiu și Timotei Cipariu. Astfel, din 1850 până în 1865, va raporta înființarea unui număr de 339 școli sătești, susținute în majoritate cu fonduri de la preoți și săteni. În toate petițiile și rapoartele sale către autoritățile ecleziaste și politice, Andrei Șaguna insista asupra drepturilor confesionale ale românilor ortodocși, de a beneficia de școli și profesori educați, accentuând pe aspectul confesional și păstrând în plan secundar aspectul național, pentru
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Andrei_saguna.html [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
ce se impuneau de luat. Propunerea de a crea acest post trebuia discutată în ședința de partid mai întâi, așa era democratic: ca hotărârile să se ia colectiv și cum membrii de partid din C.A.P. erau considerați reprezentanții tuturor sătenilor, numai după ce aceștia o aprobau în ședința de partid lunară, se supunea în ședința consiliului ca propunere pe ordinea de zi. La raion era mai simplu, deoarece nu raionul plătea salariatul, ci gospodăria colectivă, așa că se putea obține postul solicitat
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392551058.html [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
părăsi sediul C.A.P.-ului îndreptându-se spre casă. De a doua zi trebuia să se prezinte la fermă așa cum a stabilit cu președintele Ionel Mușat. În acest timp cât ea mergea spre casă, la sediul colectivei cum îi spuneau sătenii, a sosit Ramona cu treburi și președintele a și întâmpinat-o cu vestea că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se înfiripă teama concurenței. Știa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392551058.html [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
unde, de când și până când a fost “botezat” așa, nu se știe. Cert este că nici el nu se (mai) supără dacă îl strigă cineva (la gard sau pe cărare sau la fântână sau pe tarla) “nea Draculeee!” în loc de “nea Nadăăă!”...Sătenii, însă, îl mai iau și în șfichi de vorbă, îl mai iau și peste picior, fac bășcălie de el, uneori, chiar și în prezența lui, fiindcă nea Dracu muncește singur peste tot, singur netezește dealuri și vai, el are grijă
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion by http://balabanesti.net/2012/09/19/tata-anica-si-norocul-lui-nea-ion/ [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, în satul Câmpeni, județul Buzău, fiind al cincilea între cei doisprezece copii ai familiei Gogu și Veronica Milea. A copilărit în satul natal, la marginea Bărăganului, învățând de mic ocinașul și rugăciunile pe care sătenii le adresează lui Dumnezeu în fiecare zi, cu speranță, sacramental, pentru ploaie, pentru sănătate, pentru binecuvântarea familiilor, a lanurilor și necuvântătoarelor, totdeauna cu privirea la icoane, spre biserică sau la crucea fântânilor cu lemnul cumpenei crăpat de vipia verii și
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
numește chiar domnia sa. La parter se află o capelă, frumos pictată și decorată, asemenea unei biserici adevărate. Spațiul părea însă prea mic pentru mulțimea adunată în acea dimineață, căci alături de bătrânii care trăiesc aici, la slujbă au venit și mulți săteni, tineri sau mai puțin tineri, dar și foarte mulți copii. Cu fețele luminate, toți erau îmbrăcați ca de sărbătoare. Am intrat, m-am închinat și am stat și eu puțin la slujbă. M-a cuprins o stare de bine și
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
Părea fata visurilor sale! Știa că nu avea voie să intre în satul evreilor, că nu l-ar fi lăsat slugile stăpânului, de teamă ca evreii să nu se răzbune pe Rameses, pentru multele nedreptăți pe care le făcuse Asenath sătenilor. Însă chipul fetei îl vrăjea, la fel ca și ținuta ei și părul negru ca abanosul. Astfel o urmărea Rameses de vreo trei ani. O știa deja bine, iar fata creștea și se făcea și mai frumoasă. Câteodată, o vedea
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
palatul său cel întins. Dar a venit un an cu secetă mare, când Nilul își scăzuse apele aproape la jumătate. Peștii mureau în ochiurile dintre ostroave și eleșteiele lipsite de apă. Crocodilii se ascunseseră în mâl. Rezervele de cereale ale sătenilor evrei se terminaseră rând pe rând, iar foametea neagră coborâse printre vitele și locuitorii satului. Singurul care mai avea cereale era stăpânul Asenath. Prețul grâului în Delta urcase mult de tot. Săracii vânduseră tot ce aveau mai bun, și animalele
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
sfâșiat de crocodil. Rămase uimit aducându-și aminte de acel episod, de care uitase demult. Piciorul lui se vindecase chiar de atunci, dar mai erau semne multe pe pulpă. Abia atunci, Rameses începu să se întrebe oare cine erau băieții sătenilor care îl salvaseră de la moarte, acolo, pe ostrov, atunci când era înconjurat în noapte neagră de șacali fioroși. Într-adevăr, ce minunat îi venise acel ajutor providențial ! Dar cine erau acei băieți din sat, care își primejduiseră viața pentru a-l
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
ca niște semne pe mijlocul brâului, cum era obiceiul evreilor. Nu încăpea îndoială că acei băieți erau evrei, poate chiar din satul de lângă moșia tatălui său. Gândindu-se mereu la acest lucru, îi veni în minte să întrebe pe toți săteni care veneau să cumpere grâu de la tatăl său, să afle cine erau salvatorii săi. Trebuia să dea de cineva care să-și aducă aminte că l-a scăpat de șacali în acea noapte de spaimă. Cel care ar fi zis
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
am ajuns in Antiohia cea mare, am auzit pe un preot al bisericii povestind că spunea patriarhul Anastasie așa: Un monah, din mănăstirea lui avva Severian a fost trimis pentru o treabă în părțile Elevteropolei și a poposit la un sătean credincios. Acesta avea o singură față; mama ei murise mai demult. Monahul stătea de mai multe zile în casa săteanului. Diavolul care întotdeauna ispitește pe oameni, a băgat în inima fratelui gânduri necurate, și-l chinuia cu fata, așa că monahul
LIVADA DUHOVNICEASCA (13) de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1380156984.html [Corola-blog/BlogPost/365099_a_366428]