5,379 matches
-
pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aș fi fost nici eu și nici cartea", spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor săi
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
ne-am unit nici cu un temeiu pe care-l aduce autorul acestui articol despre absolutul drept al propritarilor asupra moșiilor, tot așa nu ne putem împăca numai cu măsurile ce ni se recomendă de d-lui, pentru îmbunătățirea soartei săteanului; fiindcă deși este de netăgăduit ce folos se trage dintr-însele; dar pe cât timp vor fi sătenii siliți a se supune îndată arbitrajului proprietarilor, instituțiile, școalele și cele mai bune regule pot mări răul, pot adăuga la nemulțumirea lor, în loc să
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
al propritarilor asupra moșiilor, tot așa nu ne putem împăca numai cu măsurile ce ni se recomendă de d-lui, pentru îmbunătățirea soartei săteanului; fiindcă deși este de netăgăduit ce folos se trage dintr-însele; dar pe cât timp vor fi sătenii siliți a se supune îndată arbitrajului proprietarilor, instituțiile, școalele și cele mai bune regule pot mări răul, pot adăuga la nemulțumirea lor, în loc să o scadă”28. În confruntarea dintre cele două grupări ale boierimii oltene - conservatoare și liberală - au intervenit
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
amplei sale analize Petru Opran arăta: “Nu ne unim apoi câtuși de puțin cu opiniunea domniei sale (a lui Apostol Arsachi - n.n.) ca legile regulamentare, fiind pregătitoare, ca să ajungem la tocmeli de bună voie, ar fi modul oportun a se zice sătenilor cu ocaziunea preschimbării legilor actuale: V-ați pregătit destul de la promulgarea regulamentului încoace, acum învoiți-vă pentru toate, sau de unde nu, plecați, pământul este tot al proprietarilor și voi v-ați dobândit deplina libertate, să vă hrăniți unde vă veți
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
îngriji pentru existența și înaintarea sa, zic încă: că precum o pasăre ce se scoate din colivie cu scopul de a se liberă, nu poate pierde aripile sale, care urmează a-i servi libertatea dobândită, tot așa urmează ca și săteanul să se libereze cu tot ce a fost a lui și cu tot ce servește de a se putea bucura de libertatea sa. Această ajungere de bună voie, coprinsă în regulament, poate mijloci, precum s-a mai zis, după o
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
cu tot ce a fost a lui și cu tot ce servește de a se putea bucura de libertatea sa. Această ajungere de bună voie, coprinsă în regulament, poate mijloci, precum s-a mai zis, după o pregătire solidă a săteanului, după ce a 38 trăit și dânsul într-o adevărată libertate, care a putut oferi ocaziune de înaintare, cel puțin pentru cei buni și diligenți, poate mijloci asupra prisoaselor, care nu vor mai cădea în categoria legiuitelor pogoane din ziua de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
în privința libertății comerțului, în privința instituțiunilor, școlilor și celor mai bune reguli de protecțiuni pentru clasa sătenească. Până atunci însă ne vom opune ideilor D-sale de absolutism și de învoieli de bună voie asupra pământului ce servește azi pentru existența sătenilor, și vom recomanda alte principii mai asemănate cu dreptatea și adevărul adecă: 1. Ca intervenirea guvernului sau regularea reciprocităților în parte în privința proprietăților de pământ este un drept al său incontestabil, care urmează însă astăzi a se desființa pentru binele
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
guvernului de dreptul său de intervenire urmează a se lăsa ambele părți în pozițiune, ca să nu atârne o parte de la arbitragiul celeilalte, astfel încât ajungând cineva din rău la un rău mai mare, să dea loc la alte conflicte. 3. Ca sătenii au a rămânea tot sub scutul, sub îngrijirea guvernului. Având săteanul dreptul muncii asupra legiuitelor pogoane pentru existența sa, cu o plată către guvern, hotărâtă din nou, fără să aibă voie a vinde sau împărți pogoanele între copii, familie, ca să
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
părți în pozițiune, ca să nu atârne o parte de la arbitragiul celeilalte, astfel încât ajungând cineva din rău la un rău mai mare, să dea loc la alte conflicte. 3. Ca sătenii au a rămânea tot sub scutul, sub îngrijirea guvernului. Având săteanul dreptul muncii asupra legiuitelor pogoane pentru existența sa, cu o plată către guvern, hotărâtă din nou, fără să aibă voie a vinde sau împărți pogoanele între copii, familie, ca să le lase numai unuia prin tragere la sorți sau cum se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
ca să le lase numai unuia prin tragere la sorți sau cum se crede că este bine și copiii ceilalți să se îndestuleze tot de către guvern din moșiile statului. 4. Ca proprietarii să se despăgubească de venitul locurilor destinate pentru existența sătenilor și să dobândească pentru totdeauna absolutul drept asupra prisoaselor, care declarare îi va îndemna apoi a face oarecare sacrificii cu această ocaziune. Asemenea măsuri ar preciza și ar asigura existența și averile ambelor două clase; ar îndemna pe tot proprietarul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
a privit pe geamul slab luminat, unde a văzut un flăcău frumos ca un zeu. Pe loc s-a îndrăgostit de el și nu l-a mai părăsit. A devenit un om de-al locului, care i-a învățat pe săteni să-și cultive grădinile cu legume, zarzavaturi și flori, în straturi frumos ordonate. Toamna, i-a povățuit cum să-și organizeze livezi în propriile curți, sfătuindu-i să se hrănească cu fructe proaspete, evitându-le pe cele de la supermarket-uri
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
evitându-le pe cele de la supermarket-uri, ofilite și fără gust. Lia le-a insuflat curajul reînvierii tradițiilor și a purtării costumelor populare la aniversări și sărbători. Lucrul acesta a atras mulți turiști străini, ceea ce a adus belșug în viața sătenilor, dar și un schimb cultural între etnii. Pentru că verile erau foarte călduroase, prințesa i-a îndemnat pe săteni să-și facă iazuri în fundul curților pentru pești, dar și pentru scalda copiilor. În câțiva ani, locuitorii acelei localități au ajuns bogați
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
și a purtării costumelor populare la aniversări și sărbători. Lucrul acesta a atras mulți turiști străini, ceea ce a adus belșug în viața sătenilor, dar și un schimb cultural între etnii. Pentru că verile erau foarte călduroase, prințesa i-a îndemnat pe săteni să-și facă iazuri în fundul curților pentru pești, dar și pentru scalda copiilor. În câțiva ani, locuitorii acelei localități au ajuns bogați, fericiți, prietenoși și comunicativi, păsându-le unora de alții, ceea ce se cheamă Spiritul de solidaritate uman. Oameni din
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
Ipotești, unde l-au încântat: ,,Povești și doine,ghicitori, eresuri Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri.'' Dacă Mihai Eminescu evocă duios propria copilărie în spațiul său poetic de neegalat, dacă Ion Creangă ne zugrăvește copilul săteanului obișnuit, în universul său asemeni unui ,,clopot vast, în care omul nu se poate sufoca, dar nici rătăci'', după cum observa criticul Pompiliu Constantinescu, fiind în același timp povestitorul și eroul-copil, I.L.Caragiale prezintă în cele două schițe: ,,Vizită'' și ,,Domnul
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
care-mi bătea în geamDe-acum văd tot mai mult cerulDe-acum văd tot mai înfricoșatCum se strecoară singurătatea... II. GHEORGHE ANDREI NEAGU - NEDUMERIREA, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. (Schiță de roman) Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... Citește mai mult (Schiță de roman)Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Tu ești iubită de milenii Te așteaptă cu nesaț sătenii Bunicii cu copiii, laolaltă Se simt de vîrsta ta ca altădată Ești hoața ce’a furat din timp Trei luni apoi chiar din Olimp Ai luat esențe parfumate Stropindu-ne florile toate Ești zâna din povești frumoasă Ce alungă iarna
PRIMĂVARA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362817_a_364146]
-
solidară a populației în care primarul venetic dar „membru” a rămas ca de obicei indiferent. Aviz tuturor comunelor care sunt conduse de primari aduși din mari orașe pe criterii politice și nu au habar de preocupările obiceiurile și cutumele vieții sătenilor. Alegeți întotdeauna cel mai bun gospodar local în fruntea primăriei precum ați ales un gospodar Sas și Luteran să conducă întreaga țară. Ne-ar trebui un șef de guvern gospodar nu unul mincinos din principiu cât și schimbare șlehtei de
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]
-
de primejdii. Aveam cu mine la plecare un geamantan, un suflet curat și educația de acasă. Aici a luat sfârșit copilăria mea! Strădaniile mele școlare primare fuseseră în ce îl privește pe tata, o mare mândrie la consfătuirile sale cu sătenii. De acum începea necunoscutul. Ce mai porți azi în geamantan? Mai ales învățăturile mamei. Îmi spunea să dau bună ziua de la cinci metri distanță, mă învăța să mă închin, să mă rog, era atentă cum făceam semnul crucii. Îmi spunea că
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
grădină frumoasă. Am plantat acolo în jur de 30 de de pomi fructiferi din toate speciile care intrase pe rod când am vândut gospodăria. Via cu struguri de masă și pentru vin erau o frumusețe. Parcă văd și azi cum sătenii care treceau prin preajmă, se opreau-admirau iar unii chiar invidioși spuneau: "uite ce face Cadar ăsta". Toate locurile din România sunt frumoase dar pentru mine grădina din acea vreme din satul Colonia Gepiu, poziția ei pe harta comunei a fost
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
început, cresc, înfloresc și dau roade. Ce poate fi mai frumos și înălțător decât a te vedea lângă un pom sădit cu mâna ta și peste puțin timp, încărcat de fructe, frumoase, gustoase și hrănitoare. Aici la Rontău prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local al comunei Sânmartin, umilul sat în care trona indolența, a devenit un sat de nerecunoscut, cu case mari și frumoase, cu grădini înfloritoare, cu drumuri și trotuare asfaltate, un sat în centrul căruia s-a
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
amândoi precum iepurele. În sfârșit, ajungem pe culmea muntelui. Ce spectacol! Ce frumuseți emoționante! Pretutindeni spinările munților, copacii pădurilor, casele din sat, stogurile cu fân, totul și toate erau acoperite din belșug cu zăpadă, albă și pufoasă, imaculată. Pe lângă casele sătenilor se vedeau oile și vitele hrănindu-se cu fânul smuls din căpițe. Se vedeau și cărările făcute de oameni ca să ajungă la izvoarele de apă. Iar pe vârful muntelui era un pâlc de pini roșcați, cu ramurile atârnând de poveri
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
ne hudească țâdula/...” Am încercat să reproduc întocmai dialectul bihorean folosit de autorul pamfletului pentru a sublinia mai bine ilaritatea textului conceput pe înțelesul oamenilor din acea zonă! Ziua de joi era zi de târg la Binș, zi în care săteni din satele apropiate umpleau orașul. Era de admirat frumusețea portului național. Fetele mai faine, înainte de a intra în oraș, își schimbau opincile cu „țipèlè” (pantofi) domnești. Cred că de aici vine și zicala „Ți-ai lăsat opincile la barieră!” La
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]