3,569 matches
-
școalele noastre vechi, și din cele nouă tot logofătul "Coate-goale" iese. Nu așa în Ardeal. Simplii muncitori ce vin de acolo știu uneori carte mai temeinică decât unii directori de școale primare de aici, nemaivorbind de numărul nesfârșit al învățătorilor sătești de la noi, dintre cari cel mult 5 procente sânt acătării. Pe când apoi în Ardeal inspecțiunea școlară e încredințată unor oameni cu înaltă cultură clasică și cu calificațiune pedagogică, la noi advocați de școală veche, cu 4 clase primare, cari nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de bătrânul Grigore Ghica din Țara Românească erau pe atunci privilegiul câtorva. Foaia "învățătorul satului", care a început a ieși la octomvrie 1843, redijată de Petru Poenaru în colaborare cu Aristia și alții, foaie care se ocupă numai cu școala sătească și e mult mai bine scrisă decât gazetele de azi, se datorește epocei de regenerare de la 1848 încoace. Nu ne-am mira daca cele dintâi școale românești, datorite Mariei Teresiei și lui Iosif II, s-ar atribui asemenea fericitei inspirațiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai vorbim despre efectele sociale ale învățămîntului nostru. Ele sânt de-a dreptul dezastruoase. Arta atât de răspândită a înșirării negramaticale de vorbe pe hârtie deschide celui ce-o posedă toate căile de înaintare în viața publică, începînd de la scriitorul sătesc și sfârșind cu consiliarii tronului. Astfel activitatea intelectuală a generației actuale pare a se mistui în singura direcție a câștigului fără muncă pe acele mii de cărări ale influenței morale pe cari le deschide atotputernicia demagogică, în socoteala însă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anume carieră se destină copiii de 5 - 6 ani ce le vin pe mână și să-i pună deoparte pe cei ce se destină la cariera de învățător în comună. Onor. confrate uită cu totul că, pentru scopul formării învățătorilor sătești, există școli normale în cari se predau noțiuni de agronomie, dar se predau, se vede, cu același folos cu care vestitul Cato Censorius a-nvățat latinește. Alta. Să se-nființeze la fiecare judecătorie de ocol cîte-o mică casă de împrumutat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar daca patriotul-flutur plutește în lumina Băncii Naționale nu este tot astfel cu patriotul -crisalidă. Din asemenea patrioți s-au format comisiile de recensimînt. D. I. Codrescu a spus de unde au fost recrutați membrii acestor comisii. S-a cerut de la primarii sătești ca să dea ei funcționari pentru facerea recensimîntului. Primarii se-nțelege că nu dispuneau decât de Costineștii-crisalide. Costineștii-crisalide sânt ajutori de ajutori de scriitori comunali, [un] adevărat bici dumnezeiesc pe bietele comune rurale. Nu e minune deci daca recensimîntul a ieșit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
relații cu persoane străine și neverificate. Se cunoștea că banda dispune de mai multe ascunzători, dintre care unele erau situate pe teritoriul altor regiuni și nu erau încă identificate. Banda se aproviziona cu alimente, îmbrăcăminte etc. prin jefuirea unor cooperative sătești de la poalele munților și cu ajutorul elementelor de sprijin recrutate exclusiv din rândurile chiaburilor și al unor preoți, care au făcut parte din partidele burghezo-moșierești sau din organizația legionară. Contactul dintre elementele de sprijin și bandă se realiza prin coborârea unor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
controlului organelor de partid asupra muncii organelor de miliție. De asemenea, să se stabilească modul de colaborare între organele de miliție și sfaturile populare. g)Să se analizeze activitatea membrilor de partid milițieni care sunt încadrați în organizațiile de bază sătești. Ședința s-a terminat la ora 23. 2 ex. 8.III.1956 /ss/ Gheorghiu-Dej A.M.R., fond Microfilme AS1, rola 213, c. 765-766 67. 1956 februarie 3 - Adresă a Direcției Treburilor a C.C. al P.C.R. către Alexandru Drăghici cu privire la reorganizarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
telegrafice, furturile de sârmă, abuzurile funcționarilor au impus necesitatea de a se aplica, în Moldova, dispozițiile penale ale Uniunii telegrafice austro-germane. Fiind aprobate în ianuarie 1855 de către domnitor, ele au fost aduse la cunoștința publicului, au fost citite în bisericile sătești etc. Dispozițiile citate considerau „ca o crimă de sălnicie publică toată dăunarea sau jăgnirea precugetată cu ră voință a telegrafului”. Pedepsele variau între 6 luni și 4 ani, după gradul culpabilității. A urmat apoi, în februarie 1855, punerea în aplicare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târgoveți. Meșteșugurile legate direct de îndestularea orașelor și a târgurilor cu mijloace de trai sunt concentrate mai ales în orașe. Din cele aproximativ 134 de brutării, câte se aflau în Moldova în anii 1860-1862, numai patru sunt situate în mediul sătesc. Din cele peste 60 de ateliere de preparare a săpunului, care se aflau în Moldova în aceiași ani, nici unul nu funcționa în mediul sătesc. Un raport asemănător s-a stabilit și în ceea ce privește repartizarea altor meșteșuguri, ca de pildă prepararea covrigilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de brutării, câte se aflau în Moldova în anii 1860-1862, numai patru sunt situate în mediul sătesc. Din cele peste 60 de ateliere de preparare a săpunului, care se aflau în Moldova în aceiași ani, nici unul nu funcționa în mediul sătesc. Un raport asemănător s-a stabilit și în ceea ce privește repartizarea altor meșteșuguri, ca de pildă prepararea covrigilor etc. Dintre meșteșugarii din domeniul alimentar cei mai numeroși sunt brutarii, sau chitarii cum li se mai spunea. În 1831, în orașul Iași, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1838 Botoșanii avea 64 de pietrari iar Focșanii - 25. O mare răspândire și un real progres cunoaște în acea epocă meșteșugul croitoriei. În târguri și orașe meșteșugarii confecționau numai îmbrăcăminte și la comandă. Stofa și-o procurau fie din mediul sătesc, fie din stocurile de import. În cel din urmă caz, îmbrăcămintea era destinată orășenilor avuți care, în cea mai mare parte, adoptaseră deja moda europeană. Specializarea în acest meșteșug este mai strictă decât în alte ramuri. În catagrafiile de la jumătatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acest domeniu se explică prin aceea că, pe de o parte, folosirea gazului lampant în iluminarea orașelor a început de abia în 1859, iar pe de altă parte, utilizarea lui nu s-a extins în acea epocă și în mediul sătesc. Înlocuirea într-o măsură mereu crescândă a lemnului prin cărămizi și olane, în domeniul construcțiilor în orașe și târguri, folosirea sticlei în gospodăria casnică pe o scară restrânsă, au determinat dezvoltarea cărămidăriei și a olăriei. În orașul Iași, de pildă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Firește, aceste ateliere nu funcționau tot timpul anului, iar numărul lucrătorilor varia în funcție de cantitatea de cărămizi intrată în lucru, care uneori era foarte mare. Un meșteșug puțin răspândit în Moldova era acel al producerii de sticlă. Folosirea sticlei în mediul sătesc nu depășea nevoile instituțiilor și ale unui număr restrâns de oameni avuți. Sticla continua să se importe. În catagrafiile târgurilor și ale orașelor n-am întâlnit decât doi meșteri „steclari” în Bucecea, și aceștia erau probabil ceea ce am numi noi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se defecta în ținutul Botoșani sau Tecuci, de pildă, nu putea fi transportată tocmai la Iași pentru a fi readusă în bună stare. Experiența a dovedit că atelierele de reparat unelte agricole s-au putut menține și dezvolta în mediul sătesc, pe moșii, în apropierea locului de muncă. De altfel și încercarea lui Schiler a eșuat repede. În statistica din 1860-1862 acele ateliere nu sunt menționate. Procesul de acumulare primitivă a capitalului, care s-a desfășurat într-un ritm mai rapid
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
indigeni încearcă să se adapteze la noile împrejurări. Unii învață pe loc, alții pleacă în Apus pentru perfecționare, iar alții își schimbă meseria. Meșteșugurile orășenești erau mult mai dezvoltate, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, decât meșteșugurile sătești. Aceasta este și explicabil, deoarece meșteșugarul din oraș are alte condiții de lucru decât meșteșugarul din sat. În primul rând, el este mai puțin legat de agricultură - baza relațiilor feudale în acea epocă. În al doilea rând, în târgurile și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova erau practicate mai ales de către străini. Se impune deci revizuirea acestei aserțiuni, în sensul că în târguri și orașe meșteșugarii moldoveni alcătuiau mai bine de jumătate din numărul total al meșteșugarilor (fără să mai vorbim de meșteșugarii din mediul sătesc, care, în marea lor majoritate, erau moldoveni), dar că totuși rolul pe care l-au jucat străinii în meșteșugul orășenesc a fost foarte important. În Moldova, în perioada de care ne ocupăm, coexistau toate formele de muncă meșteșugărească (meșteșugul casnic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțini lucrători decât aveau ei angajați în realitate; dar oricât de mare ar fi fost evaziunea fiscală, concluzia că numărul atelierelor ce se plasează în mica producție este preponderent, cum rezultă și din acea statistică, este îndreptățită. Meșteșugurile în mediul sătesc. Meșteșugarii din sate erau legați prin lege de starea și obligațiile de țărani, clăcași sau liberi, statul tratându-i ca țărani și neacordându-le patente, ca atare ei nu apar în statisticile vremii. Rareori în catagrafii, în dreptul numelor se adaugă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se adaugă și îndeletnicirea de meșteșugar. Din această cauză prezentarea meșteșugarilor la sate se întemeiază pe informații disparate, cu excepția atelierelor și a instalațiilor meșteșugărești mai mari, care sunt înscrise în statisticile de la începutul deceniului șapte al secolului trecut. Studiul meșteșugurilor sătești nu poate fi conceput în afara legăturii pe care cercetătorul trebuie să o facă între industria de prelucrare și caracterul gospodăriei agricole. Între aceste două ramuri ale economiei sătești există o strânsă interdependență și condiționare reciprocă: dezvoltarea meșteșugurilor în gospodăria agricolă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înscrise în statisticile de la începutul deceniului șapte al secolului trecut. Studiul meșteșugurilor sătești nu poate fi conceput în afara legăturii pe care cercetătorul trebuie să o facă între industria de prelucrare și caracterul gospodăriei agricole. Între aceste două ramuri ale economiei sătești există o strânsă interdependență și condiționare reciprocă: dezvoltarea meșteșugurilor în gospodăria agricolă este un important rezultat al transformării domeniului agricol într-o gospodărie de tip comercial; progresul tehnic al procesului de prelucrare a produselor agricole este strâns legat de progresul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interdependență și condiționare reciprocă: dezvoltarea meșteșugurilor în gospodăria agricolă este un important rezultat al transformării domeniului agricol într-o gospodărie de tip comercial; progresul tehnic al procesului de prelucrare a produselor agricole este strâns legat de progresul tehnic al gospodăriei sătești în general. Caracterul predominant comercial pe care-l capătă economia agricolă moldovenească la jumătatea veacului trecut explică și dezvoltarea vădită a meșteșugurilor. Mulți dintre marii proprietari, în goana lor după beneficii sporite, nu se mai limitează la desfacerea produselor brute
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era meșteșugul în lemn, în restul mediului sătesc meșteșugarul era înainte de toate un țăran clăcaș agricultor. El profesa meseria de lemnar numai după ce achita obligațiile și datoriile față de proprietar sau după ce termina muncile agricole la propriul său pământ. Ion Ionescu de la Brad scria în 1866 că „rotarii se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și al dârstelor a fost cu mult mai mare decât cel indicat de acea statistică. Aceste mici ateliere meșteșugărești se încadrează în mica producție de mărfuri. Ele lucrează la comandă. Această constatare nu poate fi însă extinsă asupra meșteșugului textil sătesc în general. În 1855, în Tîrgul Neamț, existau câteva case care produceau „sute de mii de coți de sucman”, care evident nu sunt altceva decât ateliere de cooperație capitalistă simplă, și cazuri asemănătoare nu pot lipsi în acea epocă în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
general. În 1855, în Tîrgul Neamț, existau câteva case care produceau „sute de mii de coți de sucman”, care evident nu sunt altceva decât ateliere de cooperație capitalistă simplă, și cazuri asemănătoare nu pot lipsi în acea epocă în mediul sătesc din alte regiuni. În „Statisticeștile științi” din 1851 este menționată, de pildă, o „fabrică” de abale în satul Butculești (Vrancea), adică un atelier mai mare decât cele obișnuite. Cu un succes crescând se dezvolta în acea perioadă creșterea viermilor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dezvolta în acea perioadă creșterea viermilor de mătase și prepararea borangicului, mai ales în ținuturile Putna, Tecuci, Covurlui, Vaslui, Fălciu. La Șerbești, în ocolul Crasna, ținutul Vaslui, funcționa în 1851 un atelier de producere a mătăsii. Borangicul obținut de gospodăriile sătești era colectat de întreprinzători și apoi vândut. M. Vitlimescu exporta borangic în Austria, Prusia și Franța cu 300-400 lei oca. Puține știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un atelier de producere a mătăsii. Borangicul obținut de gospodăriile sătești era colectat de întreprinzători și apoi vândut. M. Vitlimescu exporta borangic în Austria, Prusia și Franța cu 300-400 lei oca. Puține știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea fi și într-adevăr era confecționată de însuși purtătorul ei. Aceleași observații pot fi făcute și în legătură cu cojocăria. Dezvoltarea pielăriei și a cojocăriei în târguri dovedește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]