2,895 matches
-
am să te-ntreb Ne bate-n ușă timpul cel smintit și ne tot cere vama de plecare, dar am să-l țin de pietre priponit și o să-l pun să ceară și iertare. Că încă de iubit nu sunt sătul și ochii mei, iubire, vor să vadă lumina ta, că nu mi-ai dat destul din tot ce fost-a scris să mi se cadă. N-am să te-ntreb ce ești, iubire, poți fi așa cum mi te-nchipui eu
N-AM SĂ TE-NTREB de LEONID IACOB în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365692_a_367021]
-
MINCIUNI CAPTIVANTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Bună seara domnule ministru Iartă-mă că-nchid televizorul Nu mai fi posomorât, sinistru Fluturii de noapte și-au luat zborul Oamenii-s sătui de baliverne Dă-le învoire să se culce Să-și ascundă grijile sub perne, Pentru-o noapte de odihnă dulce Indecența e la ea acasă Un discurs în plus, nu mai contează Demnitarilor de azi nu le mai pasă Cât
MINCIUNI CAPTIVANTE de ION UNTARU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365786_a_367115]
-
AL LUI OCTAVIAN ANUȚA, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1702 din 29 august 2015. Să primesc un pachet din România este întotdeauna o binecuvântare. Știu că acolo, sub hârtia bej, dură găsesc sigur hrană, așa, să mă simt sătulă câteva zile bune. De data aceasta Octavian Anuța a fost cel care s-a îngrijit de mine, oferindu-mi cea mai nouă carte a sa, Clipa insolită a Warei Messner. Pe Octavian Anuța îl cunosc de puțină vreme, știu doar
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
mult ca poet” și că prin acest roman „își arată capacitatea de povestitor.” ... Citește mai mult Să primesc un pachet din România este întotdeauna o binecuvântare. Știu că acolo, sub hârtia bej, dură găsesc sigur hrană, așa, să mă simt sătulă câteva zile bune. De data aceasta Octavian Anuța a fost cel care s-a îngrijit de mine, oferindu-mi cea mai nouă carte a sa, Clipa insolită a Warei Messner.Pe Octavian Anuța îl cunosc de puțină vreme, știu doar
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
lup. Mâncarea a fost gustoasă și berile reci așa că parcă erau mai optimiști la plecare decât la sosire. După ce au fumat bărbații câte o țigară, au început să urce panta spre cabana Clăbucet plecare. La urcare era mai greu, fiind sătui și mai fără chef. Le dispăruse acel entuziasm tineresc de dimineață când erau în stare să traverseze Carpații, dacă era necesar. După vreo patruzeci de minute de urcare, s-au așezat din nou la rând să aștepte telescaunul. Ana le
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > DEGHIZAT, CĂUTÂND UN LOCAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului DEGHIZAT, CĂUTÂND UN LOCAL Sătul de monotonia din apartament, mi-am zis că pot face și eu o aventură fiind deghizat! Birturi sunt destule în cartierul nostru. Cam blocul și birtul! Am găsit prin uscătorie o șubă veche de miner de vreo 35 ani. Niște
DEGHIZAT, CĂUTÂND UN LOCAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361644_a_362973]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > OAMENII SUFERINZI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Chiar de nu te înfioară O să-i simți în preajma ta Când începe să te doară, Aerul din a putea ------------------------------ Suntem sătui de-atâta boală Că putem să dăm și împrumut De pe-o pernă capul ni se scoală Și-și caută o alta așternut Ni se surpă zidurile bolnave Mucegaiul le-a cuprins spre nord Și se-nchid cetățile bolnave Ca
OAMENII SUFERINZI de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361662_a_362991]
-
o viață - constitue pentru autoare, o mare calitate de prozator autentic: proza făcută cu răbdare și în timp. Timpul oferă și bune și rele. Timpul oferă și mult și puțin ; Tristă stau pe prispa casei, Nu stiu încotr-o s-apuc, Sătul nu mă recunăaște, La oraș nu mă mai duc ! Să vă bucurați, citiți această carte, * Viața că o punte * . Referință Bibliografica: Viața că o punte de Titina Nica-Țene / Constantă Abălașei Donosă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul ÎI
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
UNUI STATUT NECLAR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Statutul meu nu e prea clar Și situația atestă Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar Mai mult calic decât avar Sătul să jindui o siestă, Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar În jurul meu prietenii dispar Deși păstrez dorința manifestă Să mă iubească cei ce mă contestă, Ceea ce se-ntâmplă foarte rar, Că toată lumea mă detestă... Referință Bibliografică: Rondelul unui
RONDELUL UNUI STATUT NECLAR de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351788_a_353117]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SĂTUI DE MINCIUNĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 175 din 24 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de sătui de minciună Nu mai știm să zâmbim dar
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SĂTUI DE MINCIUNĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 175 din 24 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de sătui de minciună Nu mai știm să zâmbim dar în noi o dorință se zbate Vrem liniște-n suflet, visăm la o viață mai bună. Copiii ne pleacă, batrânii ne mor de durere Pe străzi felinare murdare și gemete surde Săraci
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
lacrimi Ne zbuciumă fruntea, mocnim în tăceri prizonieri Suntem biet popor ce-i sortit să trăiască în patimi Noi n-avem nici azi și nici mâine și n-avem nici ieri. Mi-e-o silă imensă de cei ce-au promis bunăstare Sătui de minciună, ai mei sunt mereu oropsiți Blesteme-nfocate rostesc și se uită spre soare De-a pururi să zaceți în temniți, sunteți ipocriți! Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de scârbiți de
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
în temniți, sunteți ipocriți! Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de scârbiți de minciună Poate știm să zâmbim...de scăpăm de potăi însetate De averi și de glorii, 'nghiți-i-ar țărâna străbună! Referință Bibliografică: Sătui de minciună / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
să fi fost din cauză că a schimbat patul? Nu, nu ăsta era adevăratul motiv. Și nici din cauză că sforăia nea Ghiță, nu! Se gândea ce ar fi bine să-i mai recomande bietului om... Și așa va muri curând, dar măcar să moară sătul! Adormi abia spre dimineață, când soarele se ivi la orizont. La plecare i-au mulțumit gazdei, au vrut să-i plătească ceva bani, dar aceasta i-a refuzat hotărâtă. Ba, le-a mai dat și niște vin și țuică. I-
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
blândă, / Piciorul de plai e desculț / Și gura de rai e flămândă”. Desigur, aceste citate sunt subiective, toate creațiile autorilor sunt notabile, dar voi cita doar câteva, din motive de spațiu. Ghidându-se după principiul „Când n-ai nimic ești sătul de toate”, Eugen Albu a scris epigrama: „Prejudecăți”: „Nu-i înțeleg pe unii care / Susțin că nu au de mâncare / Și că așa nu se mai poate, / Când eu m-am săturat de toate”. Exprimate cât se poate de sintetic
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
Marian Ciobanu „MARIN PREDA ȘI AI SĂI” vede lumină tiparului într-o a treia ediție și este prezentată de acad. Eugen Simion și de autor la Bookfest-2014-București. Marian Ciobanu, fostul meu elev, acum profesor de limbă română în comuna Siliștea-Gumești, sătul de baștină al lui Marin Preda a cules o serie de date de la eroii rămanului „Moromeții”, de la învățătorii și prietenii scriitorului, de la scoala unde autorul a invatat primele 7 clase primare și le-a transpus într-o monografie interesantă despre
MARIN PREDA ŞI AI SĂI DE MARIAN CIOBANU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350587_a_351916]
-
biografie? sunt doar niște străzi unice pe unde dumnezeu își plimbă odraslele cu intenții îngerești pentru că îngeria se învață la căminul cultural ca și iubirea în fond toate iubirile au fost la început niște virgule amărâte un fel de munte sătul de toți bocancii acesta este singurul motiv pentru care îmi caut zilnicitatea în mijlocul apei și îți biciuiesc trupul cu toată liniștea mea Referință Bibliografică: nu servim vieți la bucată / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 676, Anul II
NU SERVIM VIEŢI LA BUCATĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351282_a_352611]
-
spunea înțeleptul! Mereu recunoscător, Nicolae *************************************************************** Prietenii mei, din prezent și trecut, Dacă o Mamă aveți fiecare, Nu uitați ziua când v-a născut- Azi, e Ziua mea, din întâmplare... NICOLAE NICOARĂ HORIA (Născut la 22. XI. 1951, în localitatea Sohodol, sătul Nicorești, județul Albă) N-AM CERȘIT VIAȚA N-am cerșit Viața, ea mi-a fost dată Cu tot adevărul cuvintelor mele, Nu am râvnit nimănuia vreodată Locul acela vremelnic din stele! N-am cerșit Viața, poezia, la fel, Ce mi
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
l-a încovoiat. Smerit și-a purtat Singur povară, Cum își poartă melcul Singurătatea. Într-o zi va cădea frânt, Neînfrânt! Cel Ce nu cade, Nu se înalță Niciodată... Nicolae NICOARĂ-HORIA Arad Născut la 22. XI. 1951, în localitatea Sohodol, sătul Nicorești, județul Albă, poet. Tata- Nicoară Alexandru, muncitor forestier. Mama- Nicoară Maria-Elena, născută Goia, casnica, țesătoare. Școala primară în localitatea Sohodol, ( 1958-1966); Școala profesională, Barza-Brad, jud. Hunedoara, (1967-1970); Liceul real, seral, Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1974). Activitatea profesională: - electrician
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
parazit al companiei generale a poftelor.” (Anticapul, Tristan Tzară) Din astfel de timpuri se încheagă Tristan Tzară, ca un luptător neobosit, întru restabilirea liniștii în artă, în mod special și în lume, în general, începând cu anul 1916. În 1929, sătul de „nihilism și distrugere”, îmbrățișează suprarealismul constructiv, încercând chiar (original) reconcilierea lui cu marxismul. Și el, precum majoritatea evreilor din timpul celui de-al II-lea Război Mondial se înscrie în Partidul Comunist Francez, dar, dezamăgit de modul acestuia de
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
înțelegem Spiritualitatea. Mircea Eliade este acel „medic” spiritual al pentagonismului românesc care te va îndemna să gândești, mai întâi de toate. Importanța sa în Arta și Literatura Universală constă în „suflul revitalizator” ce îl aduce omului scârbit de dogme și sătul de ritualuri, care ajunge să cadă în păgânism, fără a ști exact nici ce a fost înainte și nici ce și-ar dori să fie pentru a se liniști sufletește, construindu-și fară a-și propune sau a-și dori
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
fugit Ceaușescu!. Era probabil febra libertății unui om, care timp de peste 40 de ani, fusese singurul întreținător al unei familii numeroase (cu treisprezece suflete). Un om, pentru care rația zilnică de pâine nu mai era suficientă să-și vadă copiii sătui. Un om pentru care grijile și nevoile zilnice erau covârșitoare. Parcă îl aud și acum, spunând hâtru: „Sărăcie ce-ai cu mine?/ M-am avut cu tat'tu bine/ Și nu mă las nici de tine”. Acesta era singurul mod
GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
-
care deține tradiția primordială. Așadar „Bătrânul Crăciun” din tradiția românească pare a fi identic cu Saturnus Senex de la romani, zeul vârstei de aur și al hiperboreenilor. Un argument în plus pentru această echivalare este și identitatea dintre expresia românească „Crăciun sătulul” și expresia întâlnită la autorii latini „Saturnus a satu dicitur” (Macrobius). Dacă vedem legătura dintre „Bătrânul Crăciun” și Saturnus Senex, ne putem însă întreba ce legătură există între Saturn și tradiția dacă. Răspunsul foarte clar îl vom putea desprinde pe
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > GEORGE PETROVAI - MILA - VALOROS SENTIMENT CREȘTIN SI ATOTUMAN Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 707 din 07 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Adevărat zice proverbul că sătulul nu crede flămândului. Tot așa, cu rare excepții, bogatul nu crede săracului. Ba cel mai adesea, cu cât cineva are mai mult, cu atât devine mai hapsân și mai fără inimă, iar nobile sentimente ca mila, iertarea, altruismul și iubirea
MILA – VALOROS SENTIMENT CREŞTIN SI ATOTUMAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351678_a_353007]
-
Articolele Autorului ca mâine va sosi Crăciunul, dar nu-l mai aștept în tindă, că, și copilul, și bătrânul, nu mai știu nicio colindă. de multă vreme-n biata țară, nu se mai nasc pruncii curați; fugit-au mamoșii afară, sătui de-atâția retardați. doar câte una, mai zurlie, să-l prindă pe patron de nas, își lasă rodu-n vreo chilie și nici nu-i spune bun rămas. sunt prea maturi copiii țării, și prea triști de-atâtea lipsuri; părinții lor
A ÎMBĂTRÂNIT IISUS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351698_a_353027]