1,489 matches
-
Atanasiu, Ion Jebeleanu, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Traian Birăescu, Mircea Șerbănescu, Petre Pascu, Virgil Birou, Nicolae Țirioi ș.a. Secțiunea de cultură și artă, ca și cea de istorie și etnografie mobilizează semnăturile unor valoroși intelectuali bănățeni: Ioachim Miloia, Filaret Barbu, Sabin V. Drăgoi, Aurel Peteanu, Traian Topliceanu, Gheorghe Cotoșman. Rubrica „Cronici” informează despre viața cultural-artistică din toată țara, iar „Cărți” recenzează cele mai semnificative apariții editoriale ale momentului (Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, Aron Cotruș, Radu Boureanu), precum și volume editate în străinătate
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
celor două redactări ale operei în ansamblul său. în afară de Istoria lui Rufin și de scrierile lui Atanasie, Socrate s-a folosit și de alte documente referitoare la istoria Bisericii, precum culegerea de acte sinodale, publicată în jurul anului 375 de macedonianul Sabin din Heracleea, cronicile orașului Constantinopol și informațiile orale, cum sînt cele furnizate de mai sus menționatul Auxanon. Prima redactare ajungea pînă în anul 439 și fusese terminată la puțin timp după acel an; cea de-a doua trebuie să se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
serii de două sau chiar mai multe, ajunge să precumpănească în raport cu povestirea istorică, ce pare firavă. Socrate emite judecăți în privința izvoarelor pe care le folosește, așa cum a făcut și în cazul lui Rufin. Chiar culegerea de documente sinodale alcătuită de Sabin este considerată în mod frecvent o sursă ce trebuie utilizată cu prudență; de altfel, el însuși intervine pe parcursul narațiunii pentru a judeca și a interpreta faptele, pentru a explica adevărata lor cauză. Chiar dacă uneori păcătuiește printr-o oarecare imprecizie a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aceleași surse ca și Socrate, iar uneori le-a exploatat în mai mare măsură. Acestea sînt Viața lui Constantin și Istoria bisericească a lui Eusebiu, multe opere ale lui Atanasie, Istoria Bisericii a lui Rufin și „colecția conciliilor” alcătuită de Sabin din Heracleea, pe care am amintit-o. în schimb, alte opere utilizate de Sozomen nu se întîlnesc la Socrate, așa cum sînt unele „fapte ale martirilor persani” care i-au fost utile pentru a putea prezenta, în cartea a doua, istoria
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
devenit după 1964 Institutul de Etnografie și Folclor; între 1956 și 1963 titlul a fost „Revista de folclor”. Periodicitatea variază: trimestrială (1956-1963), bilunară (1964-1968), lunară (1968-1970) și din nou trimestrială (din 1971). Consiliul de redacție era format în 1956 din Sabin V. Drăgoi, G. Breazul, I. Mușlea, Mihai Pop (redactor-șef), Tiberiu Alexandru, Gheorghe Ciobanu, Vera Proca-Ciortea, J. Jagamas. Din 1961 Nicolae Jula este redactor-șef adjunct. Din 1980 colegiul de redacție este alcătuit din Al. I. Amzulescu (redactor-șef), Ion
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Ion Oprișan. Din 1988 între membri figurează și Boris Zderciuc, iar din 1989 - Constantin Costea, Gabriel Gheorghe, Marin Marian și Ilie Moise. Din 1992 până la numărul 1/2000 director este Zoe Dumitrescu-Bușulenga. În Cuvântul înainte din numărul inaugural, semnat de Sabin V. Drăgoi, se precizează profilul revistei, aceasta urmând „să cuprindă creația populară în ansamblul ei sincretic”. Publicația nu va fi doar a institutului care o editează, ci a tuturor folcloriștilor: „Scopul revistei este afirmarea tinerei noastre școli folclorice, informarea cititorului
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
cerută din octombrie 1850, va fi primită abia la 21 martie 1852, iar inaugurarea activității se face în ședința din 25 iunie 1852, societatea „de leptură” avându-l ca îndrumător pe profesorul Alexandru Roman, apoi pe Dionisie Pășcuțiu (1853-1858), Ignat Sabin (1858-1859), Vasile Pop Silaghi (1859-1864), Justin Popfiu (1864-1871), Iulian Papfalvi, Fr. V. Olteanu. Scopul societății este acela de a promova literatura prin lectură, de unde membrilor săi li se trage și numele de „lepturiști”. În cadrul ședințelor sunt prezentate poezii sau alte
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
populară, ed. cit., vol. II, pp. 270, 271. 459. Op. cit., vol. II, p. 270. 460. Ibidem, vol. II, p. 271. 461. Colinde au publicat: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr.G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900; Al. Viciu, Sabin Drăgoi (Viena, 1935, cu notația muzicală), G. Cucu (București, 1936, cu notația muzicală), Monica Brătulescu, La luncile soarelui, Editura pentru literatură, București, 1964. 462. Petru Caraman, Colindul la români, slavi și la alte popoare. Studii de folclor comparat, ediție de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este Pompiliu Constantinescu, cu recenzii și cronici la cărți nou-apărute, inițial în cadrul rubricii „Spectacolul vitrinei”: Hortensia Papadat-Bengescu, Rădăcini, Octavian Goga, Din larg, Lucian Blaga, La curțile dorului, Mircea Eliade, Nuntă în cer, Dan Petrașincu, Miracolul, G. Călinescu, Principii de estetică, Sabin Velican, Pământ viu ș.a. Același critic semnează eseurile Macedonski reabilitat, Variații la tehnica argheziană și Poezia laureată. Scurte prezentări de cărți scriu Costin I. Murgescu și Mircea Bărbulescu. Editoriale, tablete și profiluri aparțin lui Mircea Ștefănescu (Seara „câinilor”, Sfârșit de
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
frumoasei cuvântări, pref. edit., Cluj-Napoca, 1976; Ion Heliade-Rădulescu, Critica literară, pref. edit., București, 1979; Gheorghe Banea, Mușchetarii în Balcani. Vin apele!, pref. edit., București, 1982; Mircea Gesticone, Războiul micului Tristan. Vest, I-II, pref. edit., București, 1983 (în colaborare cu Sabin Vlad); Romanul românesc în interviuri, I-IV, București, 1985-1991 (în colaborare cu Mariana Vartic); Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 1990 (în colaborare cu Mariana Vartic); Eugen Ionescu, Război cu toată lumea. Publicistica românească, I-II, București, 1992
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
creatori scade în favoarea cultivării numelor consacrate. Se înmulțesc conformiștii, sau, mai precis spus, cei atașați liniei ceaușiste a momentului, adică orientării desemnate, după 1989, prin termenul „național-comunism”, cu versiunea ei culturală numită protocronism. Sunt intervievați acum Eugen Barbu, Mihai Bandac, Sabin Bălașa, Ion Lăncrănjan, Doru Popovici, Dinu Săraru, Tudor Octavian, Valeriu Râpeanu, Dan Zamfirescu, Mihai Ungheanu, Ion Coja. Cresc sensibil preocupările de ideologie culturală, este cultivată eseistica de tentă istoriografico-politică, sunt publicate ample texte de epocă (din perioada interbelică), izvoare narative
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
în special datorită materialului documentar oferit. Astfel, la rubrica „Figuri bănățene” sunt publicate medalioane ale unor personalități din partea locului: George Popovici, Valeriu Braniște, Paul Iorgovici, Iosif Popovici, Coriolan Brediceanu, Damaschin Bojincă, Ion Popovici-Bănățeanul, folcloristul Gheorghe Cătană, Tiberiu Brediceanu, Mihail Gașpar, Sabin Drăgoi. Numărul 2/1928 este consacrat împlinirii unui deceniu de la realizarea Marii Uniri și include cuvântările ținute în 1918 de regele Ferdinand, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, decretul regal privitor la unirea Transilvaniei cu Regatul României ș.a. În același perimetru documentar
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
Octav Sargețiu, Vasile Netea, Vasile Gh. Ispir. În sumar intră, de asemenea, însemnări din actualitatea culturală, cronici dramatice și plastice, o cronică pedagogică, documente și articole referitoare la statutul și rolul învățătorimii, epigrame, poșta redacției. Alți colaboratori: V. D. Țoni, Sabin Velican, N. Vlădulescu, Titus Cergău, Apostol D. Culea. M. W.
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
I. E. Torouțiu, De la sinteză la compilație, „Litere”, 1934, 14; Erasm [Petru Manoliu], „Lirica lui Goethe”, „Credința”, 1935, 420; Ion Gherghel, „Lirica lui Goethe”, „Revista germaniștilor români”, 1935, 3; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 379; Ovidiu Papadima, „Goethe”, G, 1938, 7; Sabin Vasia [Ștefan Popescu], „Goethe”, CL, 1938, 6-10; Barbu Theodorescu, „Goethe”, VRA, 1938, 562; Mihail Sebastian, „Duduca Sevastița”, VR, 1939, 3; Ștefan Baciu, „Aspecte literare”, UVR, 1940, 18; Ion Roman, „A doua primăvară”, CRE, 1940, 4 483; Ion Marin Sadoveanu, „Timon
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Ilieșiu, Radu Brateș ș.a., cărora li se tipăresc versuri. Alături de I. Agârbiceanu, autor și de articole cu subiecte politice, sunt prezenți cu proză, fragmente din piese de teatru, diverse însemnări cu caracter cultural etc. Zaharia Bârsan, Mihail Sorbul, Gavril Todică, Sabin G. Truția, Marin Pamfil, Al. Lupeanu-Melin, Ioan Georgescu, Leca Morariu, Corneliu Coposu, Gh. Bulgăr, Iosif E. Naghiu. R. Z.
UNIREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290350_a_291679]
-
fragilității trupului. EUGEN SIMION SCRIERI: Singur printre poeți, pref. Marcel Breslașu, București, 1964; ed. 2, Iași, 1972; ed. București, 1990; Poeme, București, 1965; Moartea ceasului, București, 1966; Unde fugim de-acasă? (Aproape teatru, aproape poeme, aproape povești), cu ilustrații de Sabin Bălașa, București, 1966; Poeme, București, 1967; Iona, București, 1968; Tinerețea lui Don Quijote, București, 1968; Teoria sferelor de influență, București, 1969; O aripă și-un picior (Despre cum era să zbor), București, 1970; Paracliserul, București, 1970; Tușiți, București, 1970; Unghi, București
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
resemnării și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și Virgil Carianopol - în proză. Sunt frecvente gesturile de frondă, precum Manifestul grupării de I. N. Copoiu sau „Colțul pârliților”, unde scriu Virgil Carianopol, I. Gh.
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
în 1939 îi apare volumul Poeme. Scrie la „XY”, unde e și secretar de redacție, „Viața literară”, „Lumea”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Reporter”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. A folosit, mai ales în anii de început, pseudonimul Sabin Vasia. Publică peste treizeci de cărți de poezie, proză, critică, teatru și peste cincisprezece volume de traduceri, ediții, antologii etc. Versurile lui P. sunt alcătuite dintr-un amestec, adeseori subtil, de ludic și gravitate, de libertate modernistă și de constrângere
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
George Gr. Toma, Alex. R. Ionescu, N. I. Herescu. Proză semnează Ștefan Alexiu, Leonida Secrețeanu, Maria Nicolau. Revista mai conține articole politice, sociale, științifice, știri și informații locale și naționale, epigrame. Alți colaboratori: Florin Constantinescu, Dona Iacob, Petre A. Butucea, Iuliu Sabin Șendrei. A. P.
PRAHOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288996_a_290325]
-
și Setea (1958; Premiul de Stat), se disting, în producția industrioasă a timpului, prin însușiri autentic literare, precum expresivitatea descripțiilor, pregnanța unor situații, portretizarea caracterizantă, suculența graiului țărănesc ardelean și, în general, a vorbirii personajelor. Axat pe evoluția lui Andrei Sabin, vădit alter ego al autorului, elev eliminat din liceu pentru că, într-o teză, și-a exprimat protestul împotriva războiului hitlerist, caracter dârz, inteligență tăioasă, romanul nu rămâne o carte doar de investigații interioare, ci întocmește în jurul problematicii dezbătute o frescă
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
teză, și-a exprimat protestul împotriva războiului hitlerist, caracter dârz, inteligență tăioasă, romanul nu rămâne o carte doar de investigații interioare, ci întocmește în jurul problematicii dezbătute o frescă socială de proporții. Sunt supuse unei minuțioase analize familia, liceul, prietenii lui Sabin, personajele politice locale ale momentului, presa locală, apoi orașul și satul bihorean, frontul, evenimentele social-politice. Drept rezultat, scrierea restituie atmosfera epocii și în spațiul ei circulă o diversitate de tipuri. Suslănescu, Potra, Craioc, Vâslan, Robber, Salvator Varga, Emil Motzeanu, baronul
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
romanul Domnul singur și femeia nimănui (2003). E o târzie „eliberare” de sine, o neașteptată schimbare de perspectivă. Romanul are același aspect comportamentist, numai că evenimentele care îl susțin, inspirate din actualitatea clujeană, sunt altele. Un personaj sexagenar, rămas văduv, Sabin Iova, încearcă să își rezolve singurătatea prin anunțuri la mica publicitate (rubrica „Matrimoniale”). Starea lui materială atrage mai multe persoane, dintre care una reușește să se insinueze, satisfăcându-i o serie de iluzii, cea erotică fiind dominantă. Pentru a o
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
Carmen Sylva (versuri transpuse în românește de Adrian Maniu), D. Ciurezu. Se publică proză de Tudor Arghezi, Adrian Maniu, N.M. Condiescu, Gala Galaction, Leon Donici, iar eseuri dau Constantin Brăiloiu, Em. Ciomac, Dimitrie Cuclin (Folclorul și individualitatea creatoare), Victoria Dragoș-Ursu, Sabin Drăgoi, Mihail Jora, Adrian Maniu (Muzică și poezie), C.I. Nottara, Béla Bartók (Muzica populară românească, traducere de Constantin Brăiloiu), Virgil Gheorghiu, V.I. Popa ( Note despre muzică și teatru), Silviu Cernea ( Iarna în poezia lui Bacovia), N. Davidescu ( Ideea de muzicalitate
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
Cearta în literatură (Iorga vs. Arghezi) de H. Stanca, Împotriva literaturii imorale, text care face trimitere la Poema invectivă a lui Geo Bogza și la Bagaj de H. Bonciu. Se publică interviuri cu Emil Isac și Ion Agârbiceanu, K. Capek, Sabin Drăgoi. Utilă este considerată și includerea în paginile ziarului a unor secvențe din Moralitatea în artă, conferință susținută de Ion Agârbiceanu în cadrul întrunirilor Astrei. „Cronica muzicală”, asigurată de Lucian Voiculescu, prezintă repertoriul Operei din Cluj, unde se pun în scenă
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
Ion Agârbiceanu în cadrul întrunirilor Astrei. „Cronica muzicală”, asigurată de Lucian Voiculescu, prezintă repertoriul Operei din Cluj, unde se pun în scenă opere de Richard Wagner, Giuseppe Verdi, Bedrich Smetana ș.a., dar și opere românești - Oedip de George Enescu, Năpasta de Sabin Drăgoi sau Făclia de Paști de Al. Zirra. În „Săptămâna muzicală”, rubrică ținută tot de Lucian Voiculescu, sunt comentate concertele lui George Enescu la Cluj în 1936 și în 1937. Sunt analizate câteva monografii elaborate de autori români (Emil Ciomac
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]