928 matches
-
poate transforma smerenia în mărire. Cei smeriți măsoară pământul cu genunchii. Monotonia ne acomodează cu Paradisul. Moartea tuturor religiilor va coincide cu reîntoarcerea omului în copaci. Sărbătorile religioase sunt sublime coloane ale transcendenței. În credință, incertitudinea transformă obsesiile în disperare. Sacralitatea ar trebui să rămână catargul lumii computerizate. Învinge religia care reușește să accesibilizeze mai rapid subtilitățile doctrinare. Lumea este a lui Dumnezeu. Administratorii ei însă mai trag cu coada ochiului și la Satan. Nu vă îmbulziți spre iad! Nimeni nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tuturor religiilor este frica de moarte. Își schimbă unii religiile ca pe partenerii de sex. În vremea inchiziției, nu mai puteai întoarce celălalt obraz pentru că, între timp îți lua capul. Omul contemporan se află în pierdere de pietate. Și de sacralitate. Omul contemporan vine spre Dumnezeu ca spre un sponsor. Oamenii i-au cerut lui Iisus ajutorul, după ce l-au bătut în cuie. Îmi păstrez toate pilele pentru Judecata de Apoi. Sintagma “aproapele nostru” duce în spate două milenii de creștinism
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
contemporan nu se mai poate întoarce în chilie decât ca turist. Dar mănăstirile sunt pline. Se pare că până acum, doar două cărți au schimbat lumea : Biblia și “Capitalul”. Evident, în direcții diferite. Pragmatismul exagerat îl scutește pe om de sacralitate. Modernismele mușcă lacom din dimensiunea sacră a vieții. Când vor să surpe o religie, cotropitorii îi distrug idolii și preoții. Căința poate fi marele pas spre mântuire. Mă îngrijorează lipsa de feed-back a Cerului. Numai credința îi mai dă omului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de vedere etic. Ne aflăm într-o situație problematică care cere să știm ce este posibil din punct de vedere tehnic, să fim din punct de vedere științific pregătiți pentru a combate acea mitologie scientistă, gata să calce în picioare sacralitatea inviolabilă a persoanei și să nege spațiul sacrului. În sfârșit, atenția la nivel formativ și educativ față de dezvoltarea științei (mai ales bio-medicale), nu mai poate fi neglijată de tradiția catolică. Se slujește Evanghelia, slujind omul; și omul se slujește mai
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
și divinație nu este decât un pas. "Pentru omul religios, Natura nu este niciodată exclusiv "naturală": ea este întotdeauna încărcată cu o valoare religioasă. Lucru explicabil, deoarece Cosmosul este o creație divină: ieșită din mâinile zeilor, lumea rămâne impregnată de sacralitate"78. Arborii sunt expresia Cosmicității noastre. În numeroase tradiții religioase ei sunt socotiți "Arbori ai Vieții (de ex., Mesopotamia), ai Nemuririi (Asia, Vechiul Testament), ai Înțelepciunii (Vechiul Testament), ai Tinereții (Mesopotamia, India, Iran) etc."79 Ei sunt, pentru prezicător, reprezentanții unui destin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care se petrec în ea vin de la Dumnezeu. Ele sunt semne ale voinței divine. Pentru bunul creștin, tot ceea ce se întâmplă sub acoperământul bisericii, inclusiv divinația, este justificat și fără de păcat. Spațiul împrumută și practicilor mantice ceva din caracteristicile sale: sacralitate, mister etc. Mai mult, în acest loc sacru se accentuează dimensiunea socială a unor practici magico-religioase. Observațiile făcute ne-au ajutat să surprindem momente de confesiune ale participanților la slujba religioasă și, mai apoi, la actul divinatoriu. Iată ce notam
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
umed. Rolul acestor elemente primordiale în întreg ansamblul practicilor divinatorii este extrem de important: prin simbolistica lor pot marca definitiv un loc, conferindu-i un statut privilegiat (menționam ceva mai sus că ele au capacitatea de a imprima locului o anume sacralitate), însă pot fi și elemente principale (obiecte) ale actului divinatoriu. Pe lângă acestea, în practicile divinatorii sunt prezente și alte elemente cosmice: soarele, luna, stelele. Disciplina care se ocupă de ele și le valorifică semnificațiile fizice și metafizice este astrologia. Ea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
topirea și modificarea acestuia. Din această perspectivă mitico-simbolică, M. Eliade, în Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea Magnei Mater. Într-un fel, în ansamblul ritualic al topirii cositorului, prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dan Ciachir să-l aprecieze pe autor ca fiind "o autoritate în dialogurile cu vârcolacii și detractor pasionat al Bisericii Ortodoxe". În realitate volumul abordează o problematică complexă care omagiază și continuă analiza preocupărilor lui Mircea Eliade în studiul ipostazelor sacralității. 181 Ioan Petru Culianu, "Avers și revers în istorie. Câteva considerații cvasi-epistemologice", în vol. Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
omul tradițional sau arhaic, rămâne sensibil la marile momente ale trecerii (așa cum le numesc etnologii) din existență. Nașterea, nunta, moartea nu sunt percepute doar ca evenimente private sau sociale, ci și ca momente încărcate de mister și de ce nu de sacralitate. Practicile divinatorii cu scop marital încă se mai practică și astăzi în noaptea de Sfântul Andrei, de Ajun sau de Anul Nou. Ele demonstrează că dincolo de dimensiunea ludică, gestul ascunde importanța cu care este învestit momentul căsătoriei. El nu este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dumnezeu în comunicarea cu omul este prin excelență simbolic, fiind caracterizat prin toate atributele esențiale ale simbolului: motivare, conotativitate, infralogicitate; limbajul uman care a păstrat ulterior căderii amintirea acestei încărcături simbolice (limbajul mitico-religios) se caracterizează printr-o anume doză de sacralitate, avînd ca "limbaj-obiect" sacrul însuși. Ca expresie a unei "istorii sacre", Biblia se prevalează de virtuțile limbajului simbolic din cel puțin trei motive și anume: a) este imposibil să sugerezi altminteri decît simbolic existența lui Dumnezeu și a lumilor ierarhizate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
umane" venerate. În regimurile totalitare antireligioase, imposibilitatea mărturisirii generează traume interioare, conștiințe ale păcatului amplificate de conflictele exterioare pe care cultul puterii le stimulează prin inventarea unor fictive motive de vină. • Știința sacră se străduiește să creeze o aură de sacralitate în jurul principalelor dogme ale ideologiei totalitare, considerată drept unica în măsură să asigure afirmarea "personalității multilateral dezvoltate". Această imagine presupune mistificarea dogmelor (într-o manieră similară cu cea religioasă) cu ajutorul unei false "peceți de științificitate". Dizidența este considerată o erezie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lucrurilor și o comunică, o Împărtășește celorlalți, celebrând astfel misterul ei. Poezia este astfel sărbătoarea realității, realitatea În ipostaza ei sărbătorească. Convingerea poetului oriental este deci că realitatea ca mister, poezia realității, există. Omul trăiește Într-o lume În care sacralitatea este difuză, iar poetul nu face decît să oficieze misterul acesteia. Formula lui Mircea Eliade este aici cea mai potrivită: sacrul este camuflat În profan. Poetul deține doar organul, lira acordată de așa natură Încât resimte cu precădere vibrația sacrului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-l drept misterul (cuvînt ușor neologic și un pic artificial) profund al lucrurilor și al firii, cît ca taina sau tîlcul lucrurilor. Cuvinte cu vechime și patină În limbă, ele au șanse mai mari de a rosti pe Înțelesul nostru sacralitatea difuză a firii. Și de a denota astfel mai potrivit genul de comunicare simbolică și tăcută pe care ne-o impune intimitatea cu lucrurile. Aceea prin care ele se mărturisesc doar prin prezența lor mută dar elocventă. Căci tainele le
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
industrializată, refuzându-le astfel oportunitatea de a-și moderniza economiile. Cu toate acestea, pentru actorii dominanți, liberul schimb este adesea lipsit de reciprocitate și constituie o armă ideologică folosită pentru reglementarea dezvoltării economice a societăților subordonate. Retorica lor, ce sprijină sacralitatea principiilor pieței, se potrivește arareori cu propria conduită economică. Această tendință, împreună cu schimbările fundamentale ale structurii economiei mondiale și ale formelor comerțului internațional, aduce unele îndoieli privind măsura în care liberalii pot explica globalizarea economiei mondiale exclusiv în propriii termeni
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
expunerii. În momentul întâlnirii, personajele " Se îmbrățișează câteșitrei și unii altora își sărută mâinile", apoi " Se fac două grupuri". Hazul este amplificat prin tripla inserție, la intervale atent calculate, a imaginii "scobitului în nas", ce atribuie personajelor aspirante la o sacralitate formală o postură ridicolă și declasantă. Mai întâi "Unul din doctori se scobește în nas", apoi "Unul din episcopi" comite gestul indecent, iar în final situația scapă de sub control, degenerând într-un spectacol burlesc, cu protagoniști din lumea reală a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la nivel uranian. Această presupunere pare a fi confirmată de caracteristicile zeilor tauromorfi prezenți în sistemele mitologice cunoscute . Ceea ce se venerează, în primul rând, la acești zei, soți ai Marii Zeițe, nu este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate, regiunea unde „mugește” tunetul, se adună norii și se hotărăște rodnicia ogoarelor (ELIADE 1992, 83). Asocierea tunetului, ca manifestare concretă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
neantul. Pentru Boltanski, Holocaustul. Tăcerea ființelor, pentru Balthus. Sau, pur și simplu, respectul fotoreporterului pentru ființa vie pe care o vizează cu obiectivul său. Prinții italieni imobilizați de Feigenbaum în palatul lor roman au mai mult hieratism, dar mai puțină sacralitate decât instantaneul luat pe furiș al unui coolie chinez pe o uliță din Shanghai de către modestul Cartier-Bresson, fiindcă avem sentimentul că primul se crede superior modelelor sale, ori egalul lor în superioritate, și nu cel de-al doilea. Divinul te
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multiplicându-i prezența, ea îi permitea să aibă ochi peste tot și să fie adorat oriunde. Totuși, creștini fiind, împărații bizantini vor menține timp de un mileniu interdicția statuilor (și a teatrului). Exclusivitatea imaginii bidimensionale (inclusiv mozaicul) se confunda cu sacralitatea exclusivă a reprezentării. Îngrijorat de primele concesii, Tertulian Africanul (160-240) condamnă profesiile de sculptor și astrolog și cere reconversia artistului pictor în zugrav. Constituțiile apostolice, care fixează liturghia creștină în 380, exclud din Biserică prostituatele, patronii de bordeluri, pictorii și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-i impui pe ai tăi. Leninoclaștii din 1989, de la Moscova, sunt basilatrii din 1992: în Occident, soclurile statuilor demolate nu rămân multă vreme goale. Revoluția credinței Imaginea este mai contagioasă, mai virală decât scrisul. Dar, dincolo de virtuțile recunoscute în propagarea sacralităților, care n-ar face din ea, la limită, decât un expedient recreativ, mnemotehnic și didactic, ea are darul capital de a suda comunitatea. Prin identificarea membrilor cu o imago centrală a grupului. Nu pot exista mase organizate fără suporturi vizuale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
între timp, mediatorul central. De unde puterea ei de captivare și statutul de canon. Plasată ca factor comun, ea a luat în sarcina ei, după bunuri, nu doar operele și piața de artă însăși, ci și imaginarul politic și chiar organizarea sacralităților colective (bicentenarul Revoluției franceze și, aproape peste tot, "Drepturile Omului"). Dacă astăzi totul a devenit artă (ambalajul, etalarea, animația și defilarea de carnaval, grafismul, designul, fotocopia, coafura, parfumeria, bucătăria etc.) și dacă "oricine este artist" (Beuys), nu înseamnă că registrul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Civilizația alexandrină, cea mai strălucitoare și mai puțin consistentă a lumii antice, și-a imaginat că a găsit cimentul, cheia de boltă într-un sincretism cultural fără limite. Odată dispărute culturile cetății, omul se proclamă cetățean al lumii, fără medieri. Sacralitate moale și leneșă, căreia Imperiul Bizantin, adept al ortodoxiei și al limitării, avea să-i pună în curând capăt. În tragedia greacă, "Cetatea devine teatru" (Vernat/Vidal-Naquet). În parodia elenistică de ieri sau modernistică de azi, teatrul visează să devină
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Clifford Geertz, op. cit., pp. 220-221 sau Karl Lowenstein, în "Political ideologies and political institutions", din volumul editat de Richard H. Cox, Ideology, Politics and Political Theory, Wadsworth, Belmont, CA, 1969, pp. 331-348. 58 Potrivit lui Laponce, spre exemplu, "asocierea puterii și sacralității mai curând cu dreapta decât cu stânga mai întâi de către gândirea religioasă, apoi de către cea politică își are fundamentul în dominația mâinii drepte" (op. cit., p. 11). 59 Richard Merelman argumentează că "frustrările și anxietățile produse de metodele inadecvate de creștere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este "mitologic", ci și că unele din conținuturile sale sunt purtătoare de valori cosmice, altfel zis, că ele oglindesc modalitățile, procesele și destinele vieții și ale naturii vii. Se poate chiar spune că singurul contact real al omului modern cu sacralitatea cosmică se efectuează prin inconștient, fie că e vorba de visele și de viața lui imaginară, sau de creațiile care izvorăsc din inconștient (poezie, jocuri, spectacole etc.)."102 Discipolul, dar și adversarul lui Freud, Jung, a corectat unele aspecte controversate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
face din el o instanță ușor de stereotipizat" (nu are interioritate complicată, de altfel ignorabilă în favoarea spectacolului, spre deosebire de antierou, care nu posedă alt sistem de valori decât pe cel personal).444 Eroul se naște într-un "climat public deficient de sacralitate", eroicul presupunând o relativizare a ideii de sacru, consonantă cu relativizarea teocrațiilor, de unde derivă libertatea sa de funcționare, fiind reprezentat ca ființă care restabilește o ordine temporar bulversată, însă el poate greși, căci este o ființă "care nu are dimensiunea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]