73,712 matches
-
creștină. Nu mă mir dacă ar fi păcătuit cu Isus Cristos. Ceva păgân, nordic, de zână nerușinată de la miază-noapte, fiind atât de a naturii, nu a dogmei ce avea să cucerească lumea... Farmecul ei angelic de fată nordică suplă din sala retrasă a Muzeului pustiu, rar străbătută de turiști și în apropierea căreia am stat, ducându-mă și revenind, aproape un ceas... O nevoie presantă, între timp, de mult amânată, la un moment dat mă făcuse să alerg, să mă îndepărtez
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
semnificație bine argumentată dramaturgic a unui madrigal de Monteverdi sau a unor elemente din folclorul copiilor, a unui vals sau a unor marșuri) subliniază umorul de foarte bună calitate al muzicii. Toate acestea au avut ecou direct, stârnind reacții în sala surprinzător de plină. Iată o operă care - odată rezolvată problema drepturilor de autor legate de piesa lui Ionescu - ar putea intra cu mare aplomb în stagiunile teatrelor lirice românești. Montarea propriu-zisă a mai produs o revelație: Simona Pop lasă să
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
mustață neagră. Mergea repede, cu mîinile în buzunarele paltonului ponosit, descheiat - n-avea nasturi. Intrase grăbit. În mijlocul holului însă s-a oprit nehotărît, pe gînduri. Parcă era la o răspîntie, și deodată, din cîțiva pași s-a apropiat de ușa sălii și a dat să intre. Îl opri ușierul. Domnul palid la față n-a insistat. S-a întors și, trecînd pe lîngă mine, l-am auzit murmurînd: «Săraca lume, Doamne!» « Cine e?» l-am întrebat pe cerber. «E un domn
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
Dumitru Hurubă Cu atenție, fiindcă intrând în sala sibiană de spectacol fără o pregătire prealabilă, unde se înregistra pentru TVR 1 emisiunea cu genericul de mai sus, un rumânaș hrănit din coșul zilnic generos calculat de Guvern și purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
barbișon, îmi zice la ureche Haralampy, și să fiu al... - scuză-mă, că-i zi de Crăciun -, dacă nu seamnănă cu Shakespeare când și l-a imaginat pe danez față în față cu craniul... Dar poate că la intrarea în sală, ca măsură de precauție, să fi existat o listă cu instrucțiuni privind respectivul fundal al scenei, însă cel mai indicat ar fi fost să se distribuie ochelari speciali tuturor spectatorilor pentru a-i feri de eventuale vedenii nocturne în momente
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
bilanț că, la ora aceea, dispuneam de: 1. O țară bogată și frumoasă (păcat că-i locuită); 2. Colinde emoționant-creștine, cum ar fi „O ce veste minunată!” (majorarea pensiilor cu 3,1 la sută); 3. Clinchet de clopoței (în semipustietatea sălilor Parlamentului) 4. Folclor minunat la Etno TV: „Merg prin sat pocnind din dește -/ Zice lumea că sunt pește;/ Da’ nu-s pește și nici crap,/ Însă sunt amorezat...” (extraordinar, ce imaginație sentimental-piscicolă spre desfătarea realizatorului Aurelian Preda!); 5. La rubrica
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
Eugenia Vodă e ultimul cuvînt al cărții lui Lucian Pintilie. În punctul de pornire, cuvîntul se leagă de o întîmplare trăită de regizor în ’65, în Anglia, cînd, la o proiecție cu sala aproape goală la Duminică la ora 6 (8 spectatori în total, printre care nici unul din delegația română, “pentru că aveau din țară adresa unui shop cu chiloți ieftini”) s-a prezentat un domn distins, cu figură de “englez arhetipal” (“Cîte sute
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
fond; parcă și puțintel trist - dar ăsta era un secret ascuns în sufletul lui mare... (I.B.L.)” * Și Convorbirile literare reproduc (în numărul pe noiembrie 2003) un fragment din cele trei ore de înregistrare a discuțiilor care au avut loc în sala Teatrului Tineretului din Piatra Neamț în toamna lui 1993 între publicul local, din care făceau parte și scriitori, și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, aflați la a doua vizită în țară după 1989. Prezentarea o datorăm tot poetului Adrian Alui Gheorghe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
loc unde “fiecare gest își revela semnificația” pentru ca cel mai îndepărtat spectator să-l sesizeze. Aceasta presupune o restrîngere a publicului pentru a obține echilibrul între colectiv și individual, între masă și spectator. Brook nu vrea să se adreseze nici unor săli vaste cum le dorea Piscator pentru “teatrul politic”, nici să reducă publicul la maximum pentru a realiza un “teatru elitar” cum cerea Grotowski. Nici pierdut în mulțime, nici însingurat - acesta e statutul spectatorului în teatrul lui Brook. Nu mai mult
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
se înțeleagă, totuși, cu el, sînt obligați să vorbească românește. Mi-a promis că o să-și cumpere o mașină adevărată cînd o să fie mare, Dacia Solenza, și că o să mă plimbe și pe mine. Am fost cu el, recent, la Sala Radio, la un concert dirijat minunat de Horia Andreescu. Și l-a amintit din Festivalul Enescu. E pătruns de reîntîlnire. “ Ai văzut că m-a recunoscut și că m-a salutat la sfîrșit? De ce dirijorii la televizor stau cu fața la noi
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
un concert dirijat minunat de Horia Andreescu. Și l-a amintit din Festivalul Enescu. E pătruns de reîntîlnire. “ Ai văzut că m-a recunoscut și că m-a salutat la sfîrșit? De ce dirijorii la televizor stau cu fața la noi, iar în sală cu spatele?” Acum are o nouă problemă, pe care o dezbate și la grădiniță, și acasă. “Pot să fie doi Horia Andreescu pe pămînt? Că și eu m-am hotărît să am talent și să fiu Horia Andreescu.” Sîmbăta și
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
multă lume a intrat în panică și a prezis că generațiile viitoare nu vor mai merge la teatru și la cinematograf, nu vor mai asculta radoiul etc. Și constatăm că s-au înșelat. Radioul e încă ascultat de multă lume, sălile de teatru sînt întotdeauna pline... Continuăm să mergem și la cinematograf, deși toate televiziunile difuzează într-una filme. Dar contează și ce fel de filme... Rareori vezi la televizor filmele care rulează în sălile de cinema. Televiziunile abundă în filme
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
e încă ascultat de multă lume, sălile de teatru sînt întotdeauna pline... Continuăm să mergem și la cinematograf, deși toate televiziunile difuzează într-una filme. Dar contează și ce fel de filme... Rareori vezi la televizor filmele care rulează în sălile de cinema. Televiziunile abundă în filme comerciale, nu spun nici o noutate. Tot astfel, pe Internet nu găsești, de regulă, același tip de informații ca între coperțile unei cărți și viceversa. Dacă vrem ca tinerii să reînceapă să frecventeze bibliotecile, eu
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Dumitru Hurubă Când l-a văzut la B1 tv pe Domnul Emil Constantinescu prezentându-și noua formațiune politică, alcătuită exclusiv din oameni tineri și viguroși, după cum li se și puteau observa în sală tâmplele argintii, cheliile și Vasile Lupu, prietenul meu Haralampy, a declarat-o pe nevastă-sa (profesoară de muzică) persóna non grata și a exilat-o la socri, în nordul bucovinean extrem. Motivul? Stând noi la o bârfă politică în fața micului
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
al operei. “Reportaj liric” prin excelență, acest poem major va da măsura unui talent ajuns la maturitate. În ipostaza de Odiseu modern, poetul întâmpină aici ambianța orașului modern plin de vitalitate, evocă agitația spectaculară a marilor bulevarde pariziene, pătrunde în sălile de sport, în spitale ori în “mucegaiul birourilor”, se încântă de pitorescul pieței de legume până la a dedica, solemn și entuziast și elegiac, câte un imn “ceaiului” și umilului “cartof”, într-o prozodie cu armonii recuperate, evocă somptuos peisaje românești
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
gură. Parșivenii și într-o parte, și-n cealaltă. Savoare, așișderea. Toată chestiunea asta dinamică și actuală mai are cîteva clou-uri. Un lucru absolut extraordinar, care așează propunerea lejer în modernitatea tăieturii textului și a jocului actorilor este spațiul. Sala Studio de la Nottara, transformată total de scenograful Sică Rusescu, și el un reper al istoriei acestui teatru și un mai vechi partener al lui Dabija, devine un loc de întîlniri și de provocări care se poate “asambla” în variate forme
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
dar știu de ce: pentru că, buni organizatori cum sîntem, ca să pregătim un eveniment, îl sabotăm cu necesitate pe altul. Capitolul III, unde se aduce în discuție, pe muzică, problema spinoasă a prețului Lansarile se fac, la Gaudeamus, în spațiul central, în sala de conferințe și, poate cel mai bine, în Sala de marmură, perfect izolată fonic, dar fără vad. Lansările din centru și din cam dosnica sală de conferințe sînt copios bruiate de diverse muzici. De ce o lansare la Genocidul comunist (Albatros
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
pregătim un eveniment, îl sabotăm cu necesitate pe altul. Capitolul III, unde se aduce în discuție, pe muzică, problema spinoasă a prețului Lansarile se fac, la Gaudeamus, în spațiul central, în sala de conferințe și, poate cel mai bine, în Sala de marmură, perfect izolată fonic, dar fără vad. Lansările din centru și din cam dosnica sală de conferințe sînt copios bruiate de diverse muzici. De ce o lansare la Genocidul comunist (Albatros), unde au participat la un talk show improvizat, extrem de
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
pe muzică, problema spinoasă a prețului Lansarile se fac, la Gaudeamus, în spațiul central, în sala de conferințe și, poate cel mai bine, în Sala de marmură, perfect izolată fonic, dar fără vad. Lansările din centru și din cam dosnica sală de conferințe sînt copios bruiate de diverse muzici. De ce o lansare la Genocidul comunist (Albatros), unde au participat la un talk show improvizat, extrem de pasionant, domnii Boldur-Lățescu, Filip Iorga, C-tin Ticu Dumitrescu și Neagu Djuvara, alături de editoare și de
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
și catastrofe aeriene. șRutină? Idiotul!ț Dar trebuie deconspirat - la fel de răspicat, la fel de cinic, la fel de lucid, - că omul nu a reușit să umanizeze Luna. Ea a fost transformată în magazine, în laborator, în șosea, în parc, în teren de golf, în sală pentru conferințe de presă, în studio de televiziune, dar nu a devenit a omului. Căci, uitați-vă bine: nu există mormânt pe Lună. Și acolo unde nu există morminte, nimic nu e omenesc, nimic nu e al omului.” șE incredibil
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
niște domni care așteaptă în fața ușilor din sectorul rezervat femeilor. Poți să câștigi un ban frumos la Aqualand, dar eu am refuzat mereu s-o fac, chiar și în momentele în care maică-mea mă amenința că mă dă afară. Sala fiind goală, m-am grăbit să mă dezbrac și să-mi pun costumul de baie - și din nou, acolo, în oglinda aurită în care era o plăcere să te privești, mi s-a părut că sunt, îmi cer scuze c-
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
te adresa unui auditoriu concret este imens în cazul unui text “despre îngeri”, căci nu riști să-ți pierzi pe drum interlocutorii, le simți nedumeririle, posibila blazare, dar și interesul sau entuziasmul. Pui accentele corect și te pliezi în funcție de reacția sălii. Cititorul este așadar obligat să fie activ și este, totodată, “servit” prin oralitatea stilului, i se previn obiecțiile și semnele de întrebare. Deși nu-și propune originalitatea, ci doar meditația pe marginea unei teme, Andrei Pleșu își “culege” îngerii, își
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
lui Coco în „Bilete de papagal”. Autoarea continuă cu descrierea Cișmigiului, pe ale cărui alei îi zărește adesea pe Lovinescu și Eftimiu, amândoi locuind în apropiere, a vieții teatrale, a cinematografului, „o adevărată fascinație a epocii”. Prin marele număr al sălilor de spectacol (supuse parcă unui adevărat recensământ), Bulevardul Elisabeta era numit „Hollywoodul românesc.” Cinematograful reprezenta locul de distracție cel mai frecventat. Încă de atunci concura de departe sălile de teatru, de operă și concert. Urmează considerații despre muzică și scriitori
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
teatrale, a cinematografului, „o adevărată fascinație a epocii”. Prin marele număr al sălilor de spectacol (supuse parcă unui adevărat recensământ), Bulevardul Elisabeta era numit „Hollywoodul românesc.” Cinematograful reprezenta locul de distracție cel mai frecventat. Încă de atunci concura de departe sălile de teatru, de operă și concert. Urmează considerații despre muzică și scriitori, despre vacanțele acestora la Balcic, unde se practica nudismul, despre sport și ecourile lui literare, despre performanțele tehnice (ing. Gogu Constantinescu), avion, radio, patefon. Autoarea cunoaște, ca nimeni
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
de ani - a apărut de curînd, sub semnătura lui Zoltán Rostás, la Editura Paideia. Sociolog pasionat de istoria orală, șef al Catedrei de Antropologie Culturală de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, Rostás continuă cu această Sală luminoasă un proiect început cu ceva timp în urmă prin volumul de dialoguri H.H. Stahl (Monografia ca utopie, 2000) - și anume o istorie informală, după 50 de ani, a legendarei Școli de sociologie de la București, întemeiată de Dimitrie Gusti (iar
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]