1,041 matches
-
să acționeze spre a ilustra clișeist o așa-numită dramă a înnoirii. Vasile Nisipaș (din Învățătorii) dezertează de pe frontul antisovietic, trecând în liniile rusești, mai târziu se întoarce în țară, iar după 1944 contribuie la construirea socialismului. În Dudică (1964), Salba de aur (1975) sau în Apele revărsate (1981), romane „țărănești”, abundă scenele cu ședințe interminabile, elogiind colectivizarea și fericirea generală adusă de „viața nouă” la sate. Până și erotismul cade sub incidența ideologicului. Ion Damian, protagonistul din Drum deschis (1960
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
Dudică, București, 1964; Ce-i mai de preț pe lume, București, 1965; Moara Săracă, București, 1967; Tunarul lui Avram Iancu, București, 1968; Inima omului, București, 1970; Rada, sora haiducilor, București, 1970; Cavalerii dreptății, București, 1973; Insurecție în cetate, București, 1973; Salba de aur, București, 1975; Bateria albastră, București, 1976; Colegii, București, 1978; Dan căpitan, București, 1978; Destin, București, 1981; Apele revărsate, București, 1981; Oamenii din Zorleni, București, 1983; Prietenii Mioarei, București, 1983. Repere bibliografice: I. Peltz, „Pe marginea Dunării”, CNT, 1956
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
l, 6, sos. Străulești 29; orașul Grivița Bd. Buc. Noi 170 7518. Șerbănescu Victor Ecaterina, 31 apartamente, București, str. Franklin 5, 16, str. Biserică Enei 2. 7519. Ștefănescu Vasile și Aurica, 8 apartamente, București, str. Logofătul Tăut 63 7520. Ștefănescu Salba, 15 apartamente, București, Piața Română 8, str. Golescu 5, str. Vasile Lascăr 64, str. M. Eminescu 1, Sinaia str. Kogălniceanu 20 7521. Sabse Saly, 3 apartamente, București sos. Panduri 8 7522. Ștefănescu I. Ioan, 8 apartamente, București, str. Stanislav Cihoschi
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
destul de multe întrebări. Ce o însemna un sat, localitate de frontieră la granița de est a României? Să fie cumva o așezare izolată, ruptă de lume, la granița modernității? O avea electricitate? Dar drumurile cum or fi? Trecând însă prin salba de localități de frontieră aflate în estul județului Iași, imaginile noastre construite în biroul institutului s-au evaporat rapid imediat ce am întâlnit în drumul nostru comune așezate, bogate, cu acces la toate utilitățile. La intrarea în sat, pe partea dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
schițe, povestiri, e lipsită de relief (Proză, 1907). Ca autor dramatic, e mai interesant prin proiecte, pe care însă nu le-a prea dus la bun sfârșit. O alegorie naivă este Lew (1899), poemă dramatică pe muzică de A. Giuliani. Salba de aur (1907) folosește versuri populare, îndeosebi din folclorul magic. Mai reușită ar fi farsa Două cumetre (1899), care s-a jucat la Teatrul Național din București și care se bizuie pe comicul de situație, dar își trage hazul mai
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
Schiller ș.a. Tălmăcirile sale sunt din franceză și italiană, germană și engleză, ceea ce denotă cultură. SCRIERI: Singurătate, Craiova, 1892; Din vravuri, București, 1894; Doine oltenești, Craiova, 1896; Lew, Craiova, 1899; Două cumetre, Craiova, 1899; Sonete, Craiova, 1904; Cântări, Craiova, f.a.; Salba de aur, Craiova, 1907; Proză, Craiova, 1907; Poezii, Craiova, 1907; Epigrame, Craiova, 1910. Traduceri: [Berta Galeron de Calonne, Béranger, Marc Monnier, Schiller], în Din vravuri, București, 1894. Repere bibliografice: I. C. Popescu-Polyclet, Reliefuri, Craiova, [1940], 213-237; Călinescu, Ist. lit. (1982), 563-564
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
nisip încape/ Între inimile noastre. Din el/ Perlă ar putea să apară,/ Dar și pustiul cu el/ Poate începe...”), dar păstrează o trăire tensionată a raporturilor cu lumea („Nerăbdătoare și fugă degrabă,/ dovadă de taină amară,/căsuța cu sclipăt de salbă - / iluzia mea necesară”). Povestirile, eseurile, interviurile realizate de B. denotă un nivel de cultură elevat, gust și vervă publicistică. În ultimele cărți - Îngerul și croitoreasa (1998), Lamentația Semiramidei (2000; Premiul Național al Republicii Moldova), Lampa și oglinda (2001), Strictul necesar (2002
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
orbanțul, iarba talharului. Iederă ori smârdar, limba vacii ; alior sau laptele câinelui, malai mânâțel ori mei ; burbunacă sau măcriș ; alăturea nalbă mică, cașul popii care-i bună pentru dinți ; neghina sau zâzania ; năvalnicul ori pana zburătorului ; dincoace părul ciutei sau salbă moale care-i mai zice și pațachină ; rărunchi, floare broștească ori piciorul cucoșului ; popivnicul, lingura popii sau chiperiul lupului care, de cum dă primăvara, iese din omăt în pădure cu frunza groasă și lucioasă ca ceara ; pur sau aiul șerpelui, usturoi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vânt, Se-ncovoie tainic, se leagănă, sboară Din aripi bătând. Roz-alb-auroră, cu bucle de aur Sclipinde-n rubin, Revarsă din ochii-i de lacrimi tezaur Pe-al florilor sân; Răspînde suflarea narciselor albe Balsamu-i divin, Și Chloris din roze își pune la salbe Pe fruntea-i de crin; Iar râul suspină de blînda-i durere Poetic murmur, Pe-oglinda-i de unde răsfrînge-n tăcere Fantastic purpur; Și pasărea cântă suspine-imitîndă Un cântec de-amor, Ecou-i răspunde cu vocea-i vuindă La plînsu-i de dor. Pe câmp
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
a unei vechi biserici, Între făclii de ceară, arzând în sfeșnici mari, E-ntinsă-n haine albe cu fața spre altar Logodnica lui Arald, stăpân peste Avari; Încet, adânc răsună cântările de clerici. Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ, Căzuți în cap sunt ochii. C-un zâmbet trist și sfânt Pe buzele-i lipite, ce vinete îi sunt, iar fața ei frumoasă ca varul este albă. Și lângă ea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
catapeteasmă De-un fulger drept în două e ruptă și tresare; Din tainiță mormântul atuncea îi apare, Și piatra de pe groapă crăpând în două sare; Încet plutind se-nalță mireasa-i, o fantasmă... O dulce întrupare de-omăt. Pe pieptu-i salbă De pietre scumpe... părul i-ajunge la călcâie, Ochii căzuți în capu-i și buze viorie; Cu mînile-i de ceară ea tâmpla și-o mângâie - Dar fața ei frumoasă ca varul este albă. Prin vânt, prin neguri vine - și nourii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
așază. Și-n lumina aurie, uit de dor și lacrimi grele, De necaz, de bucurie și de multe zile rele. Luna blândă mă îmbie, să mă scald în marea albă Și la braț cu infinitul, să-mi pun stelele în salbă. Un miraj ne ține alături, până zorii se revarsă, Cu balsam pentru tristețe, îmi găsesc drumul spre casă. Noapte-adâncă, noapte-albastră și tu lună solitară, Stăm de vorbă pe-ndelete, oare pentru-a câta oară?
?n taina nop?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83240_a_84565]
-
va curge tumultuos, luând cu el amarul și tot ce-a fost frumos... Magnolii albe În visul meu cresc azi magnolii albe Și au pe buze lacrimi de iubire, Pe glezna fină câte-o amintire, Săruturi fără număr, prinse-n salbe. Din glasul lor, suav, ce te alină Cad stropi de rouă, o mărturisire Plutește pe acordul unei lire, Povestea ei, amorul fără vină. În versul meu magnoliile cântă Ca într-un joc, doar simfonii albastre; Aștept să crești din dragostea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ca și a colegilor mei de aici, universitari la Indiana. Dar această lume e plină de căsuțe cu pajiști deschise, fără trufii, fără demonstrații de prosperitate, fără garduri. Azi am luat-o pe strada multiculturalismului culinar (cea cu restaurante în salbă: eritreean, indian, grec, marocan, thailandez, chinez). M-am oprit să îmi pun CD Colibri, Cântece de bivuac. Uite cum amân momentul... Când mă apropiam de spațiul care separa restaurantul marocan de cel eritreean, se deschide geamul unei mașini care rula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Carolina știa - ceea ce uitaserăm cu toți - că aici la Porțile Levantului vremea curgea altfel: înceată, în armonici, în lâncede după-amiezi de basme, în târguri de contrabandă în care se vindeau pânzeturi din Damasc, lulele, tabac, narghilele, covoare din Persia, cercei, salbe de chilimbar, și câte mărunțișuri pentru care oamenii aveau timp, nimeni nu zorea vremea; o revoluție era un nimic, o podoabă, cum ai schimba cerceii de la urechile unei cadâne din serviciul sultanului, pe ascuns, fără să observe eunucii puși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
-ne în aceeași mocirlă a tristeților, a disperărilor, a prăbușirilor și a deznădejdilor ascunse în amăgirea câte unei împliniri. Nu-mi păsa deloc de clipele care știam că pot fi minunate, luate așa, una câte una, înșirate ca pe o salbă policromă, strălucitoare, de uimiri și bucurii. Când încercai să dăruiești cuiva salba clipelor tale, minunea ta, așa cum încercam eu în acele zile să cred că puteam dărui ceva scrisului meu, constatai scârbit că, de fapt, salba ta nu era decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
deznădejdilor ascunse în amăgirea câte unei împliniri. Nu-mi păsa deloc de clipele care știam că pot fi minunate, luate așa, una câte una, înșirate ca pe o salbă policromă, strălucitoare, de uimiri și bucurii. Când încercai să dăruiești cuiva salba clipelor tale, minunea ta, așa cum încercam eu în acele zile să cred că puteam dărui ceva scrisului meu, constatai scârbit că, de fapt, salba ta nu era decât un șir de tinichele și cioburi colorate, nici măcar mărgelele intens colorate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
înșirate ca pe o salbă policromă, strălucitoare, de uimiri și bucurii. Când încercai să dăruiești cuiva salba clipelor tale, minunea ta, așa cum încercam eu în acele zile să cred că puteam dărui ceva scrisului meu, constatai scârbit că, de fapt, salba ta nu era decât un șir de tinichele și cioburi colorate, nici măcar mărgelele intens colorate care ar fi putut ademeni pe băștinașii multilateralei noastre dezvoltate. Eram într-un impas grozav. Golisem sticla de votcă. Gândurile posomorâte mă copleșeau cu întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mâna mea.( Îi întinde palma) Cotoșman: Adică să batem laba cum s-ar zice! (Intră un neguțător, având în mână diverse obiecte de vânzare) Negustorul: Veniți toți la moșu-ncoace Am aici tot ce vă place Cercei, nasturi și dantelă Salbe, rochii și inele Săbii, cizme și tunici Și pistoale de voinici... (îi observă pe cei doi): Bună dimineața! Ionică: Bună să fie, moșule, dar încotro? Negustorul: Dacă era vreo nuntă pe aicea, mă duceam la nuntă, dar fiindcă nu este
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
care lui îi era teamă să meargă la furat, ca să-i procure lucrurile pe care și le dorea: o rachetă de tenis de la Joe Stinson, un aparat de radio cu tranzistori de la Jimmy Harris, dinții de ren înșirați pe o salbă de la Dan Klein, plus alte lucrușoare pe care nu răbda să le vadă la alți puști, ce se bucurau de ele. Micuțul Malcolm nu se putea abține să blasfemieze, deși reverendul îi spusese că acum avea paisprezece ani și pedeapsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ziarul „Flacăra Iașului”, conducător de mass‐ media la Radio Iași, redactor la revista „Croni ca”, director la ziarul „Opinia”și redactor șef al revistei „Neamul româesc” Deosebit de publicistică, este un poet cu o operă vastă, apreciată și citită dintr‐ o salbă de volume publicate an de an. MAMA Mama n‐a plecat de‐acasă. Cum să lase ce i‐i drag? Ea mereu așteaptă‐ n prag - Cuib de pasăre duioasă. Ca o umbră luminoasă Pâlpâie precum un steag; Mama n -a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Ion N. Oprea. Și... exact acum 50 de ani - în timp ce eram la Examenul de Stat - în focul pregătirii examenului la București, asistam la frumoase manifestări de bucurie pentru sărbătorirea evenimentului și când am reauzit, după atâția ani de comunism, o salbă de cântece patriotice pentru care până atunci mulți români au plătit cu libertatea, când au încercat să le cânte. Atunci mi-a încolțit speranța că vom fi mai români pe viitor, dar sub această aparență ni se pregătea cel mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
director al școlii. Era un om înalt, bine legat, aproape atletic, cu o lumină permanentă pe chipul său, cu un glas de o muzicalitate aparte în timp ce vorbea, dar mai ales atunci când pregătea și dirija corul școlii din care nu lipsea salba de cântece patriotice din acea vreme și chiar de mai târziu, când vibrația vocii sale trăda vibrația patriotică a celui care luptase cu arma în mână pentru Reîntregirea României. Atunci, chipul lui se transforma și ne împărtășea tuturor emoțiile prin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de copaci și tufișuri, Mariam și Marioritza își lepădaseră tunicile și bustierele și acum își scuturau una alteia ramurile pline de zăpadă. Râdeau înveselite ori de câte ori simțeau atingerea acelei ninsori. Zăpada se topea imediat pe pielea lor încinsă, lăsând în urmă salbe de diamante. Marioritza constată că soția prințului nu avea trupul unei femei care născuse șase copii, ultimul dintre ei cu nici doi ani în urmă. Sânii mici, rotunzi. Pielea netedă, cu reflexe sidefate. Era impresionată nu numai de tinerețea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cerceta expresia. Numele meu este Zerenda. Poate că ați auzit despre mine. Sunt țiganca Zerenda, singura ghicitoare adevărată din Paris. Prințul auzise într-adevăr despre celebra ghicitoare țigancă. Femeia de lângă el avea însă părul blond și pielea albă. Purta o salbă bogată, inele și foarte multe brățări din aur, care sunau la fiecare mișcare. Poate că nu era nici țigancă, nici ghicitoare și nici nu se numea, în realitate, Zerenda. Dați-mi mâna, Alteță! Mă pricep să citesc viitorul. Femeia îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]