2,500 matches
-
iute. Spectacolul iernii era întregit de bătrânul Crivăț, care sufla cu putere și-și aduna vama cea grea din brațele văzduhului, aproape prevestind a jale. Înfofolită într-un cojoc gros, pentru a se proteja de ger, mireasa stătea ghemuită în sanie, dar inima ei nu se temea, simțea că destinul deschide acum calea ei spre fericire. Se simțea în siguranță alături de cel care a ales-o de soție și vedea în furia vântului sărutul lui năvalnic, în cerul acela încărcat de
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1328977665.html [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
desprinse parcă dintr-un tablou cu prinți și prințese, în care se împleteau cosițele fericirii, observă că clinchetul clopoțeilor se auzea din ce în ce mai îndepărtat. Abia apoi își puse întrebarea:,,Ce se întâmplă?” Realiză într-un târziu că a fost pierdută din sanie și acum era cufundată în noianul de zăpadă. Noaptea își despletise deja fuiorul, iar în acel întuneric înfricoșător albul ce sclipea deasupra pământului o orbea parcă, o făcea să-i lăcrimeze ochii. Zgomotul fulgilor de nea răsuna în inima sa
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1328977665.html [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
pământului o orbea parcă, o făcea să-i lăcrimeze ochii. Zgomotul fulgilor de nea răsuna în inima sa împletind un fir de teamă peste alaiul visului de mai înainte. Ea care era așa fericită, atunci când era alături de alesul ei în sanie, fu cuprinsă acum de o frică care-i făcea inima să tremure, dorințele să se năruie gândurile să sângereze... și dintr-o dată genele îngreunate de lacrimi lăsau să curgă printre ele lacrimi roșii, ce pătau albul zăpezii. Chiar și viscolul
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1328977665.html [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
gândurile la fel, inima gemea de durere , iar secundele își vedeau nestingherite de zborul lor... Doar că, acum tânâra se ruga ca ele să se scurgă în sens invers, pentru ca timpul să se rotească înapoi și să se regăsească în sanie alături de mirele său. Continuând să topească zăpada, lacrimile se transformau într-un lac, din ce în ce mai mare. Ce viață fără de noroc, își șoptea acum printre gândurile ce răscoleau suspine! -O, tu, zăpadă acoperă-mă cu valul tău, ca să nu mai simt durerea
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1328977665.html [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
grădini ce se întind pe o suprafață de pește 70.000 m2 datează încă din sec. al XVIII-lea. În timpul vizitei vom face și o degustare de vin de Madeira, iar apoi vom coborî cu ‘’Topoganul’’ până în Funchal. Plimbarea cu săniile din rachița este inclusă, experimentând astfel trecutul Madeirei, când acesta era unicul mijloc de transport. După amiază, timp liber pentru shopping și pregătire pentru seară de Revelion. Ofertahttp://pietricica.ro/revelion-2016-in-madeira/
Revelion 2016 in Madeira by http://www.zilesinopti.ro/articole/10274/revelion-2016-in-madeira [Corola-blog/BlogPost/100659_a_101951]
-
cu niște ochii rotunzi și mari. Veteranul e pus pe șotii! N-o mai lasă să termine, și exclamă în gura mare în engleză... să audă toată lumea: „Se mănâncă mușchi de ren la cină? Aoleo! Și cine o să mai tragă sania lui Moș Crăciun?” Complici, cei din grupul finlandezilor râd cu hohote. Apoi repeta onomatopeic, la unison, de parcă ar fi dresați: „Ha, ha, ha! Ho, ho, ho!” imitându-l pe Moș Crăciun! Acum sunt super-bine-dispuși! De fapt aproape toți au în fața
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
o poziție mai comodă și mi se rupe filmul instantaneu. Somn ușor, vise plăcute... Visez că sunt în capitala Laponiei, la Rovaniemi, aproape de Cercul Polar de Nord. Rovaniemi, orașul lui Moș Crăciun. E frrriiiggg! Foarte frig. Mă aflu într-o sanie mică, trasă de șase câini husky siberieni conduși de un malamut alascan. Vreau să ajung la Polul Nord. Mor de curiozitate să văd ce e pe acolo! Moșu' mă mângâie pe spinare și îmi urează drum bun. Săniuța zboară spre nord
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
E îmbrăcat în niște pantalonași lungi, mulați pe picior. În partea de sus poartă un cojocel de culoarea roșie. Pe cap are o tichie ciudată, tot roșie, de bebeluș parcă. Ciubotele au clopoței și sunt întoarse la vârf ca niște sănii în miniatură. Pare tare nostim. Îmi vorbește într-o limbă pe care o înțeleg, dar nu pot să o definesc. O fi limba Saame? Limba Saamelaienilor. Seamănă mult cu limba ungurească pe care o cunosc. Cred că de aceea putem
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
Tromsø în Norvegia. Apoi dintr-o săritură la Alta, trecem Capul Nord și zburăm ca vântul și ca gândul spre Arhipelagul Spitsbergen, de unde o cotim spre pol cu cea mai mare viteză. Ajungem la punctul dorit, Polul Nord geografic, când în fața saniei mele apare o gaură enormă în apa mării, un hău care ne înghite și pe noi, adică pe mine, cățelușii husky, malamutul șef și sania. Dispărem într-un alt tărâm. Tărâmul din interiorul gol al Pământului. Agharta! Cerul e luminat
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
spre pol cu cea mai mare viteză. Ajungem la punctul dorit, Polul Nord geografic, când în fața saniei mele apare o gaură enormă în apa mării, un hău care ne înghite și pe noi, adică pe mine, cățelușii husky, malamutul șef și sania. Dispărem într-un alt tărâm. Tărâmul din interiorul gol al Pământului. Agharta! Cerul e luminat doar de aurora boreală. O farfurie zburătoare îmi trece pe lângă ureche! Or fi aghartoizii buni sau răi cu pământenii!? Mă simt în nesiguranță. De frică
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
seama că tailandezii nu au ajuns încă la epoca șprițului, adică să mixeze apă cu vinul. Nu după mult timp mi se face din nou somn. Mă acopăr cu pătura, închid ochii și adorm, fără vise de data aceasta. Nu sanie, nu poli, nu moși crăciuni, nu țânțari barosani... Doar blank! Somn profund. După mai multe ore, mă trezesc simțind în nări un miros plăcut de mâncare. Deschid ochii și văd avionul luminat al giorno. Mulți pasagerii se vânzolesc pe culoare
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
Versuri > Visare > POVESTE LA CASTEL Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1202 din 16 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului POVESTE LA CASTEL Un zumzet vag răzbate Prin porțile cetății Din veșnicia verde A muntelui semeț... Se dau copii cu sănii Printre străduțe-nguste Și menestrelii căntă Mulțimii,la ospăț. De sus ,de după stânca Ce străjuiește veșnic, Cu baie de-aur rece Astrul de ziuă ,luce Catifelări de vată În defileu se-așază Și-un călător apare În vale,la răscruce
POVESTE LA CASTEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1397670480.html [Corola-blog/BlogPost/347832_a_349161]
-
așa cum femeile îndeobște procedează în postscriptele scrisorilor lor. Tata avea încă ezitări. Hotărăște-te cât încă se mai găsește mâna de lucru, insistase frate-său. Si inca ieftină. Știu eu ce zic. Omul deștept își face iarnă car și vară sanie. În după-amiaza acelei zile, tânte Aurore se simțise complet restabilită. Se ivise în pragul odăiței mele de lucru îmbrăcată în ținută ceva mai lejeră, adică într-un pulover de mohair verde și fustă de bucle neagră mulata pe coapse. C
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Tante_aurore.html [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
împrietenit. Dar aș prefera o ieșire, mi-ar prinde bine, ah, putin aer proaspăt e tot ce aș dori! Te-ai supără dacă ți-aș râpi puțin din prețiosul tău timp?... Peste circa o jumatate de oră ne urcăm în sania care fusese trasă la peron. Îi propusesem mătușii mele să vizităm schitul din apropiere, ctitorie a strămoșilor noștri, dar ea nu fusese de acord. Nu, nu, nu, e sărbătoare încă, miros de fum, de mojici care se adună la vecernie
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Tante_aurore.html [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
cu ea, ca să n-o cuprindă cumva frigul. Și, Doamne, ferește!, în loc de mai bine, plimbarea să-i facă mai rău!... Tânte Aurore nu contenea din zâmbet, fata i se îmbujorase curând și buzele îi deveniseră zmeurii. Ne instalaserăm într-o sanie încăpătoare, joasă, nu mult diferită de cele țărănești, dar ceva mai scurtă, cu tălpoaie lațe, potrivite pentru zăpadă neașezata. O mai deosebea de vehiculele rustice bancheta foarte comoda, acoperită cu blănuri, pentru a-i ocroti pe ocupanții ei de frig
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Tante_aurore.html [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
de cele țărănești, dar ceva mai scurtă, cu tălpoaie lațe, potrivite pentru zăpadă neașezata. O mai deosebea de vehiculele rustice bancheta foarte comoda, acoperită cu blănuri, pentru a-i ocroti pe ocupanții ei de frig. Argatul nostru ne prinsese la sanie doi căi pintenogi de povară, că nu cumva să rămânem împotmoliți pe undeva. Mama ieșise după noi, Alec, îmi spusese, vezi, nu te îndepărta, dragă, că sunt lighioane, zic oamenii că mișuna de ele pe coclauri. Și nu uită că
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Tante_aurore.html [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
îndelung, iar eu îi răspunsesem cu un sărut stângaci, depus undeva îndărătul urechii. Ea îmi întorsese sărutul cu o zvârcolire pătimașa, ca o amantă cu simțurile dezlănțuite, și în cele din urmă mi se dăduse acolo, pe bancheta, în mersul saniei pe sub copacii pădurii în care abia intrasem. Ceea ce mă uimise de-a dreptul, făcându-mă să cred că ea anticipase moment cu moment desfășurarea lucrurilor, a fost faptul că pe sub bunda largă și călduroasă a mamei tânte Aurore nu purta
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Tante_aurore.html [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
la picioare. Doar nori de plumb îmbracă zarea Iar vetrele iși strâng în brațe focul, Copii cu mere pârguite în obraji Sfidează gerul și-ntețesc iar jocul. Brazii albiți de fluturii ninsorii Veghează somnul munților stâncoși, Iar cerbii înhămați la sănii Aduc din ceruri îngeri luminoși. Într-un colind toți merii înfloresc Iarna-și pune voalul de mireasă Alaiul bucuriei e parcă mai firesc, Când pași de dor te poartă către casă! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Elegie de iarnă
ELEGIE DE IARNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1417932129.html [Corola-blog/BlogPost/376761_a_378090]
-
furat pardesiul din cuier și s-a dus să se plimbe cu el pe bicicletă, fluturând în vânt, prin oraș. după aia l-a dus înapoi. Sandman: În vara lui ’87, cine a întâlnit un tanar trăgând după el o sanie pe scările de la acvariu, strigând “partieeee”, să știe că eu eram ăla. Era pe la mijlocul lui august, trebuie sa ma fi văzut cineva, prietenii mi-au spus că faleză era aglomerată că centrul vechi din prezent, într-o seară de sâmbătă
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
Dincolo de stupiditatea temei, în general, i-auziti una dintre întrebările testului cu pricina: Cum crezi că ar trebui pictată iarnă sub chipul unei femei? A. că o zeița puternică cu ochi blânzi, ocrotitori B. că o prințesă frumoasă într-o sanie trasă de câini prin viscol C. că un înger îmbrăcat în alb, cu ochi albaștri, reci ca gheața D. că un nud al unei femei misterioase ce priveste ninsoarea Eu aș desena-o că pe o zeița puternică, cu ochii
Iarna pe piuliţă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19789_a_21114]
-
gheața D. că un nud al unei femei misterioase ce priveste ninsoarea Eu aș desena-o că pe o zeița puternică, cu ochii blânzi, ocrotitori, albaștri și reci, nuda pe sub hainele albe de înger misterios și privind ninsoarea dintr-o sanie trasă de prințese frumoase. Oare ce profil psihologic am?
Iarna pe piuliţă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19789_a_21114]
-
chestia aia. m-am înșelat, iar pânla la 12 noapte eram toți cui , iar maică-sa ăluia strânsese covorul în care împachetase câteva borâturi. Eu m-am ținut tare, am ieșit în curte la aer, m-am așezat pe o sanie și mă uitam la ta-su care se ocupă de grătar. La un moment dat mă trezesc că îmi pune în brațe platoul cu hălci, mirosul îimi trece rapid din nări în străfundurile matelor, așa că am adaugat instantaneu un topping
Mică antologie comică de abuzuri alimentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18898_a_20223]
-
o mănânci, fiindcă, dac-o mănânci, se umflă gâtul, curge nasul și crește temperatura. Bine, poți să răcești și fără să mănânci zăpadă. În orice caz, atunci mama te ține în casă înfofolit și te doftoricește. Care-i treaba cu sania? Chestia cea mai frumoasă în legătură cu zăpada e că poți să te dai cu sania. E frumos și când te trage tata sau bunicul cu sania, alunecă ușor și te simți de parcă plutești. Dar cel mai frumos e când te duci
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
Bine, poți să răcești și fără să mănânci zăpadă. În orice caz, atunci mama te ține în casă înfofolit și te doftoricește. Care-i treaba cu sania? Chestia cea mai frumoasă în legătură cu zăpada e că poți să te dai cu sania. E frumos și când te trage tata sau bunicul cu sania, alunecă ușor și te simți de parcă plutești. Dar cel mai frumos e când te duci cu mulți copii la derdeluș. Derdelușul e întotdeauna pe un deal mai înalt. Te
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
caz, atunci mama te ține în casă înfofolit și te doftoricește. Care-i treaba cu sania? Chestia cea mai frumoasă în legătură cu zăpada e că poți să te dai cu sania. E frumos și când te trage tata sau bunicul cu sania, alunecă ușor și te simți de parcă plutești. Dar cel mai frumos e când te duci cu mulți copii la derdeluș. Derdelușul e întotdeauna pe un deal mai înalt. Te urci și-ți dai drumul de sus cu sania și atunci
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]