1,572 matches
-
am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
caracterizat epoca sa și anume Institutul de Fizică Atomică Măgurele, de lângă București. Și acest institut a devenit măr al Discordiei deoarece este unicul obiectiv industrial care are realizări palpabile fără aportul iubitului nostru guvern. Țața Florica, care a ajuns la sapă de lemn după îndeplinirea cutumelor la moartea gârbovitului său soț a ieșit să demonstreze vehement împotriva Legii care ar admite înmormântarea fără preot. Un insignifiant măr al Discordiei generat de veșnica campanie electorală în care se află țara. Nea Vasile
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
la București să vină acasă că Dinu, primarul, ne-a băgat beleaua în casă. Și chiar belea era, căci brandabură ăla repară gardurile, ară mândrețea de țelină pe unde pășteam vacile, își aliniase droaia de copii și-i puse la sapă și o semănă cu pepeni. Nouă, tuturor, ai casei, ne interzise să mai dăm pe acolo; dacă avem ceva de luat, să cerem la el, altfel o pățim! Într-una din seri mă chemă la gard Ioniță, vecinul, și-mi
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
o iau cu binșorul și trebuie să deschidă! Altfel...Apoi se gândi să mai scormonească și prin dărăpănăturile și putreziturile astea de „acareturi”. Cine știe ce mai ascunseseră prin ele hoții familiei? Ținându-se de nas, intră în grajd. După ușă, câteva sape, o cazma, o furcă, un topor și o seceră ruptă. Agățată într-un cui, o coasă aproape nouă. Asta-i bună! își spuse mulțumit. Îl intrigă un morman cu snopi de trestie, aruncați în dezordine în cocină. Parcă ar fi
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
bisericii unite cu Roma, ci este quasi naționalizata și Ideia Școlii Ardelene. Modelul ortodox moldo-valah trebuie să domine sociatatea românescă. Acest efort dictatorial de la București, de a-și însuși și Ideia națională pe lângă Fapta statală, paralizează energia neamului, ajuns la sapă de lemn, cel mai sărac din Europa. Pentru că Școala Ardelena este prea bine cunoascuta, pe lângă lichidarea, apoi marginalizarea Bisericii Unite cu Roma se practică și în zilele noastre o acțiune de dezinformare. Scoala Ardeleana e discreditată ca fiind iluministă. Ceea ce
...?) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372041_a_373370]
-
1042 din 07 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu TE AUD Te aud din troacă dintr-un scutec, cum lângă oala de pe vatră strângi jarul îngângurind un cântec. Te-aud spărgând cu securea lemne, dimineața bătând sapa; tata fiind plecat la lucru și de multe ori ai spaimă, iar când seara aduci apa vezi în ea atâtea semne ... Te aud pășind ușor ... ușa o desfaci la fel. Lângă soba încălzită cu cârligele în mână, pentru că nu ști
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
Cetățean? --Mă numesc Mărășteanu...Ion Mărășteanu. --Amărășteanu?.. A, ăla cu bicicleta, cu... --Ăla! Scrâșni din dinți Mărășteanu și spuse precipitat care-i „problema”, spre satisfacția specialistului din fața lui, ce gândea că i s-a mai ivit ocazia să dea cu sapa la rădăcina vicelui. --Aha! Păi...s-o rezolvăm... --Azi, domnu... specialist. Am treburi multe și nu sunt de acord să mă amânați. --Ușurel, domnu...Cetățean! Ți-am spus eu că te amân? Chiar vreau să te servesc prompt și ireproșabil
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
de autoreproș și blestemăție căzută așa din cer : “Șeful iadului a-nceput să mă încerce!, îsi zise scărpinându-și barba, crescută de când nu a mai dat la “baroase” și la “foițe” cu vecinul, că vine “ologit” acasă de la coasă și sapă, de pe toate coastele din zori și până seara, își făcu iute semnul crucii, se băgă în țoală și adormi iarăși împăcat c-a fost doar un vis și că în el era vorba de ceva ce nu poate exista pe
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
convingere, ci din stringentă nevoie, de nu cumva din disperare, la acest gest salvator. Nu se știe însă dacă familia sexagenară va beneficia pentru multă vreme de avantajele vieții la țară, dat fiind că o boală tainică și neiertătoare o sapă lăuntric pe pensionara reruralizată. Sora ei mai mare, Profira Leonte, căsătorită cu un maistru, Drăgan, și ajunsă, prin transferul acestuia, învățătoare în București, va muri de aceeași maladie neiertătoare chiar în vara cu pricina. Abia cu ocazia înmormântării ei, familia
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
loc, pe toate, Și-apoi a plâns până-n noapte ; Dar s-a tot gândit el seară, Cum să-și îndrepte greșeală. Dimineață de cu zori, Intră în stratul cu flori Îmbrăcat în salopeta, Pedalând pe bicicletă. Pe umăr c-o sapă mare Se apucă de lucrare, Și începe să repare Tot ce-a distrus în razoare. Pune plantă, o ridică, Si apoi c-o cană mică ‘i pune apă la tulpina : Plânge floarea de sulfina Și se miră cum de poate
CATELUSUL DE LA TARA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347840_a_349169]
-
România, dar și în alte țări, este de a fi mărite costurile cu școlarizarea, în special la universități. Circula o vorbă pe plaiurile mioritice care spunea că dacă toți suntem ingineri, juriști și economiști, atunci cine va mai da cu sapa? Din păcate, de cele mai multe ori, chiar aleșii neamului consideră că prea multă școală strică, iar cine are bani, de ce ar mai avea nevoie de școală? Ceea ce se întâmplă acum în România poate fi considerat un genocid al culturii, un sistem
OAMENI, MENTALITĂŢI ŞI (IN)COMPATIBILITĂŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347972_a_349301]
-
Transilvaniei față de Austria constituia,de asemenea, o frână /.../”. (2-pg.318).O descriere zguduitoare a vieții iobagilor, în discursul său, de la Blaj, din 2/14 mai 1848, Simion Bărnuțiu arăta: „ Poporul pe care nu-l apără nici o lege, e scos la sapă, la secere sau la alte lucruri /.../ îi mână apoi ca pe vite cu bățul de alun, de se înalță un nor de praf în urma lor, ca în urma carelor ce merg pe drumul țării”. (2-pg.322) În completare, Gheorghe Barițiu arăta
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
iubitori de aur! La douăzeci și trei de ani de la Marea Plecare cu Elicopterul, o nouă generație de țărani cu o mână pe plug, una pe paloș și alta pe tastatură - tânără, ecologistă, harnică și nepartinică - a pus mâna pe sapă și adâncește un șanț între partidele potente și poporul calic, care nu va putea fi umplut prea lesne, iar mutațiile ar putea băga-n cianură planurile de mărire ale actualelor dinastii cu sânge-albastru de la ștampilele utecé, peceré, secu și aseceré
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului crezând că e duminică, astăzi nu m-am dus la serviciu * pune sapa jos și vorbește la mobil cu Germania * deși e liniște cloșca simte în aer prezent un uliu * din volumul Poeme cu ochii inguști Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 734, Anul III, 03 ianuarie
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348774_a_350103]
-
Carol. “-La ce bun că am făcut liceul agricol, că tot țăran am rămas.Bine zicea socru-meu, că învăț să nu-mi tai piciorul.Că soacră-mea ne făcând “șiicoală”, cum zicea el, se taie mereu la picior cu sapa la prășit! Glumea bietul de el, dar vorba românului, pe atunci scroafa era moartă de mult în cocină, și noi făceam bancuri cu olteni și cu ... tovarășul. Purceaua o omorâse comuniștii.Ăia doreau să avem o țară bogată cu un
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
recuperată. S-a mai păstrat, brăcuit, începutul celui de-al doilea sonet al coșmarului cu scrisul lui Covaci: Eram, în vis, cadavru, în raclă și în groapă. Simțeam în nară izul putreziciunii mele, Dar auzeam tăcerea cum sapă, cum tot sapă, În moartea mea să scoată comori de gând și stele. O viziune a propriei morți, dar și a acelor tainice recuperări spirituale de după. Labiș i-a transmis imaginea în transă poetică. A treia poezie, fără titlu, scrisă și compusă de
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
odată cu ploaia, a fost izbit în dosul palmii de la mâna dreaptă, între degetul inelar și mijociu, de un val dogoritor care pulsa ca o inimă agitată, ca apoi să se transforme într-un sloi de ghiață, că a scăpat coada sapei din mână din cuza unei dureri pe os. A băut apă din ulciorul care-l avea la umbra unui nuc prizărit în livada prunilor, apoi a strigat cu glasul pierdut la Florica, o vecină care trecuse pe lângă gardul casei, dar
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
meandru Ei știu să iubească dăruit, cu patimi a dâncul codrului, lumina și glia c e risipesc în stropii de lacrimi Cu care - au hrănit milenii România !! Pe câmp, aplecați - semn de întrebare Sunt ei, cei ce măsoară pământul cu sapa îl trec parcă p e cântare și prețul plătit îl știe doar vântul ... Că nu sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământă această tină știind să îndrăgească tunetul, care pe alții spăimântă. Dăruirea lor, cometă arzând pulsatilă
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]