130,724 matches
-
ispitelor... Întors cu trupele rusești, după ce se ridică asediul imbatabilei Silistre de vizavi de Călărași, apărată de otomani, pe ziua de 23 iunie a aceluiași an, Tolstoi, chefuind iar și jucând cărți, notează: “Pe parcursul drumului de la Silistra la Maia (un sat astfel numit pe atunci, la nord-est de Buc., n.n.) am trecut prin București. Am jucat și a trebuit să împrumut bani. Situație înjositoare pentru oricine, iar pentru mine în special. Am scris scrisori: mătușichii, lui Mitea, lui Nekrasov... Nu știu
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
un pat de spital, doborît înainte de vreme de un cancer nemilos: după o luptă încrîncenată și inegală, de zi cu zi, încărcată cu disperări și speranțe, căderi și coborîșuri, dar o luptă purtată sub semnul demnității, curajului, elevației morale. Vezi sate și orașe sub ape dezlănțuite, poduri și clădiri dărîmate, oameni năpăstuiți rămași fără adăpost, dar incapabil să-și părăsească restul de lucrușoare, să-și caute adăpost în altă parte. Situații-limită, situații între viață și moarte - atunci cînd marea secerătoare încă
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-a născut În anul 1911, În satul Hurjueni, comuna Fratautii Vechi (Suceava), si s-a stins din viață la Iași, În 1987. A urmat cursurile liceului „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Rădăuți, iar studiile universitare, absolvite În 1933, le-a făcut la Cernăuți (limba și literatura franceză și italiană
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
ei alege periculosul drum al transportoarelor de droguri în burtă, spre Statele Unite. Ea are deja un copil în burtă. Pleacă pentru că nici nu vrea să se mărite cu prietenul indiferent, nici să rupă spinii la flori în singura fabrică din sat. Debutantul regizor american Joshua Marston spune și el povestea la rece, dar fără nici un fel de intarsii poetice. A făcut filmul după ce s-a documentat mult și îl folosește pe post de actor chiar pe liderul comunității columbiene din New York
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
apropiat sau mai Îndepărtat). Cu atât mai mult, cu cât zona folclorică, populară, se-mbogățește pilduitor pe cale orală, deoarece actanții creatori devin anonimi. Gândul lor este de a se fi exprimat. Atâta tot. Și totuși, lângă sau peste Învățăturile din satul de obârșie, În care s-au inclus și cele biblice, s-a creat o osmoză pilduitoare pentru Încrengăturile și experiențele de viață ale lui Brâncuși. Toate afirmate vizibil până la experiența indiană, care a adăugat profundele parimii din țara Gangelui, de
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
cultură a primit peste. Ea poate reverbera În timp În funcție de starea individului, socială, profesională și de psihologia lui - normală, În parametrii caracterului stabilit, derutată, supravegheată, oscilatorie de către factori perturbatori ai conștientului etc. Ori Brâncuși a crescut Într-un spațiu al satului ancestral În care obiceiurile și credința se perpetuau din tată-n fiu, așa Încât memoria colectivă, pe diverse paliere ale menținerii ei, era drămuită În mod chibzuit fiecărui membru al comunității. Prin grila teoriei hasidinilor, memoria colectivă ca și identitatea religioasă
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
mult team iubit - chipul de fum al Mamei, acum atât de real și dumnezeiesc pentru fiul Îmbătrânit În mite. Vezi poemele Loc de nuc, Nucile. Amândouă sunt departe de nostalgia poeților de la „Contemporanul”, ori a lui Coșbuc, Goga, vizând vatra satului părăsit. O privire tăioasă, aspră, te Însoțește de pe coperta a IV-a dintr-o fotografie policromă a autorului, semn de garanție a unei trăiri intense a vieții, a jocului de studiat regizor, pentru ca văzul să rămână dominanta cunoașterii, niciodată finită
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
o pune în mișcare energia marelui U.R.S.S. Educat în ideologia leninistă, Sașa este, de la început până la sfârșit, admiratorul febril al conducătorului rus. Entitatea centrală rămâne, deci, spiritul atât de binecunoscut al comunismului. Întîmplările de la școală, de acasă sau din satul natal al lui Sașa sunt întrerupte de capitole scurte, ca niște flash-uri suprarealiste, în care Lenin sau alte personaje, fără legatură cu firul narativ principal, trăiesc mici evenimente. Imaginile paradelor sau ale lecțiilor de la școală vădit concepute ideologic dau
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
fata și floarea de măr”. Este nu numai un poet romantic de mare valoare care a țâșnit surprinzător, care se distanțează nemăsurat de mult de pleiada de versificatori ce se autointitulează scriitori, dar este și o conștiință națională, pentru care satul, obștea sunt dătătoare de legi și datini, căci ele sunt „scutul, eternitatea și autenticitatea acestui neam”. Citiți-i neapărat cartea „Obștile sătești, leagănul neamului românesc”. O mai bună recomandare o puteți găsi În prefața primei sale cărți, „Gânduri de la marginea
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
cu ființe și lucruri... de acelea pe care au fost puși. Astfel, se spune că o fată, fiind pusă strigoaică pe un câine, după ce a Îmbătrânit și a murit, s-a prefăcut În lup și a mâncat toți câinii din sat.“ Această credință descrisă de Tudor Pamfile este un caz particular, deosebit de cele care afirmă, pur și simplu, că cei născuți cu căiță vor fi pricolici (n.n.: tocmai Între aceste contradicții, trebuie căutat...”Adevăratul LUP”!). b) “Pricoliciul se face din oameni
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
m aș fi apucat să scriu de Îndată piesa dacă n ar fi căzut, ca un trăsnet, o veste: fuseseră arestați părintele Veniamin Nicolae, fostul stareț al Polovragilor, și părintele Tit Moldovan, urmașul său. Curând aveam să aflu amănunte. În satul Polovragi fusese descoperit și pus sub arest, În urma unui denunț făcut de ibovnica gazdei, colonelul Popovici, fost ofițer de jandarmi [...]. Colonelul ședea de zece ani ascuns În adăpostul unei sure de fin din curtea unui țăran, unde-și făcuse o
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
unei sure de fin din curtea unui țăran, unde-și făcuse o adevărată odaie de locuit. În acest timp el ținuse un jurnal, În care-și notase nu numai dușmanii, ci și binefăcătorii [...]. Jurnalul căzuse În mina Securității, jumătate din sat fusese arestat și se dovedise că unul dintre primele adăposturi ale colonelului În acele părți ar fi fost mânăstirea, prin stareții Veniamin și Tit. Veștile veneau prin diferiți călugări și călugărițe și erau de natură să mă neliniștească: Veniamin era
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Gheorghe Cârțan, adică Badea Cârțan, a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877. S-a Înrolat voluntar În războiul de independență al României. s-a născut În
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Sinaia. La căpătâiul său stă scris: ,, Aici doarme Badea Cârțan, visând la Întregirea neamului său”. <endnotelist> 1. „Mama trăiește, tata e mort de trei ani, Însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În ’77 mă uitam cum se bat romanii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria romanilor” și alte cărți. În ’78, am venit acasa, am tras sorț și am jurat. Am cătanit În Bosnia. În
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Îi trebuia timp să se dezmeticească) o monocotiledonată. Mono ce? Coti... Ia dă cartea ce o citeai pe genunchi. Știind ce-l așteaptă (de data asta era vorba da Gore Mateescu, văr cu Gică Mateescu, băiatul unui Învățător din Govora Sat, avea să ne părăsească prin clasa 7 murind stupid de o septicemie, a trecut cartea din mână În mână până a ajuns la Crețu, evitând să o aducă el căci știa ce Îl așteaptă. Ia te uită ce citește mârlanul
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
eseistic, să ating locșorul unde se intersectează sfera noțiunii de „voință națională” cu cea a realității de „nenorocire națională”. Rezultă din aceasta o ocupație rusească de ți-e mai mare dragul, În care poporul denumit „oamenii muncii de la orașe și sate” visează că „vin americanii să-i elibereze”! Păi, dacă n-ar fi sosit Columb, drăguțul de el, acum cinci sute de ani În America, la cine am mai fi sperat noi, bieții români, Înconjurați aici doar de intenții de ocupație
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
pământul îmbibat de blesteme dimineața m-am trezit cu zăpada afară cât gardul și eu îngropat sub mormane de trandafiri înfloriți mama atât de rău s-a speriat că i-a țâșnit din gură un roșu trandafir care a despicat satul în două deîndată oameni trăsniți de mirare au început să își plimbe pe trupul meu privirile eu râdeam apoi mi s-a făcut milă de ei și am vrut să le spun asta dar gura mea gura mea încet încet
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
asteroide când se împlâmplă aici, pe pământ, lucruri îngrozitoare - războaie au loc non-stop, statele sunt înarmate până în dinți pentru a distruge planeta - oamenii se omoară între ei fără milă, alții se sinucid, poduri se prăbușesc, oceanele șterg de pe suprafața globului sate și orașe amintind potopul. Lăcomia puterii și a fiecărui om în parte au atins culmile. într-un fel sau altul toate neliniștile ajung pe masa noastră de lucru dis-de-dimineață odată cu o lumină ultravioletă din spațiu. Cuvântul meu preferat este: Fugi
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Sinești Aniversare Șapte zeci Inima mea se crede Palat al i. E zarvă mare în acest Palat; Facerea Lumii nu s-a terminat! - Iubirea e imensă și greu de înălțat. în mine, simt că Lumea și-a mai făcut un sat. Neuitare într-o zi, de secerat - în Olteț m-au botezat, - Să cresc ^nalt și luminat Mi-au dat prune cu păsat. Să nu uit, când am plecat, - Viesparița m-a pișcat!... Parcă plângea o Icoană Lângă fântâna din sat
Poezie by Nicolae Sinești () [Corola-journal/Imaginative/9821_a_11146]
-
sat. Neuitare într-o zi, de secerat - în Olteț m-au botezat, - Să cresc ^nalt și luminat Mi-au dat prune cu păsat. Să nu uit, când am plecat, - Viesparița m-a pișcat!... Parcă plângea o Icoană Lângă fântâna din sat; Cânta pasărea-n răscruce De își făcea lumea cruce! O plutire Nenumărate au fost Paharele cu vin, - Stelele căzute în marea vieții mele!... Totul, - O plutire... Și un același chin: Ne naștem, Iar murim... Și iar ne credem Stele. Marele
Poezie by Nicolae Sinești () [Corola-journal/Imaginative/9821_a_11146]
-
Marian Ilea [Rodica]: Mă numesc Chiban Vasile, am vârsta de 32 de ani, iar de la nașterea mea, deci, după o perioadă, mama îmi spunea Rodica. Mi-a intrat acest nume, deci, între cât oamenii din sat nu mă mai știu de Vasile, decât de Rodica. îmi place să cânt foarte mult muzică populară, cânt pe la nunți. Îs foarte apreciată de public, oamenii din comună și din alte părți mă iubesc. Deci sunt o persoană curată, sunt
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
doruleț, măi, Dacă nu-mi zine badea, Măi dorule, măi? Păi, sie, mamă, portița, Măi doruleț, măi, Că-ncă nu-mi zine badea, Măi doruleț, măi! Am cunoscut în primăvară, anul acesta o persoană cu numele Ghișa Alin... Din Baia Mare, satul Săsar... Era tractorist, la electricieni... Au fost cazați aicea, la cineva, în vecini de la mine... Iar eu nu-i cunoșteam pe nici unul dintre băieții respectivi care lucrau... Iar eu m-am îmbrăcat în mini, și în pantofi, că era vară
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
de Est, la vechiul Obor. De pe vremea aia a mai rămas în picioare hanul lui Nicu Șchiopu, cârciuma ce se află vizavi de Mașina de Pâine, unde și acum trag țăranii. Aici era o graniță a Bucureștilor, mahalaua fiind deopotrivă sat și oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
În 1949, după absolvirea Academiei budapestane, a revenit în România, unde intenționa să aprofundeze cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în Capitală, la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
făcut pentru mine, cu aleasă recunoștință, VĂ MULȚUMESC, vă respect și vă admir. Să vă dea Dumnezeu zile multe și senine, să fiți fericit oriunde vă aflați, alături de cei dragi și ori de câte ori dorurile vă apasă, veniți acasă. Aici vă așteaptă satul copilăriei Tuzla, MAREA Dvs. ceva NEAGRA , dar cu cu mare drag și o fetiță moldoveanca ANA MARIA. Fie ca Dumnezeu să vă țină În palma mâinii sale , iar Îngerii să vă ocrotească ! «LA MULTI ANI» VĂ ÎMBRĂȚIȘEZ CU MARE DRAG
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]