126,475 matches
-
Vasile Cerbu au reușit să-l salveze de la închidere de către un regim „al democrației” care a supus poporul la multe sacrificii... Avem o primărie nouă cu o clărire și o incintă de invidiat, avem Parchet și Judecătorie, iar pe Valea Satului Liceul Teoretic Brezoi. Pe malul Lotrului se află parcul și sediul Centrului Turistic al Parcului Național Cozia. De anul trecut domnul primar a demarat un proiect de alimentare cu apă și canalizare al suburbiilor și are în vedere și reabilitarea
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
pe Valea Lotrului se află cătunul Vasilatul, iar la alți doi km Valea lui Stan. Imediat lângă Lotru este Stația de tratare a apei care alimentează Brezoiul, Călimănești-Căciulata, Râmnicu Vâlcea dar și Drăgășani. Puțin mai sus se desfășoară alte două sate, Lunca Calului și Păscoaia. În dreptul Luncii Calului, pe marginea drumului national, se găsește o troiță și un izvor cu apa cea mai bună din zonă, apă care în permanență rămâne proaspătă de parcă ar fi agheasmă! La apus, după Păscoaia, Brezoiul
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Calului, pe marginea drumului national, se găsește o troiță și un izvor cu apa cea mai bună din zonă, apă care în permanență rămâne proaspătă de parcă ar fi agheasmă! La apus, după Păscoaia, Brezoiul face hotar cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
imens fior de dor!. . Iubita mea, suntem din nou aproape, Cu gânduri și speranțe mii și mii, Tot calmul înserărilor pe ape, Îl tulbură, doar dorul de copii Și dorul de măicuța mea bătrână, De școală și de oamenii din sat, Șopronul, care cred că stă-ntr-o rână, Pădurea, ce mereu m-a fascinat!. . . =30 Mai 2001= Referință Bibliografică: SFÂRȘIT DE MAI / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul II, 08 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
SFÂRŞIT DE MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Sfarsit_de_mai_ionel_davidiuc_1341755568.html [Corola-blog/BlogPost/358119_a_359448]
-
Făgărașului. O femeie curajoasă, dârză, cu un suflet mare și cu o iubire de neam și de Dumnezeu care nu are limite. O nebună, spun unii, o nebună dintre cele mai frumoase! „Nu se poate!”, a spus un fiu al satului, vârstnic, influent, iubitor de neam, de țară, de dreptate, de adevăr, demn urmaș al luptătorilor din munți. „Nu vă lăsați, luptăm până la capăt!” <>, a spus un alt fiu al neamului, avocat la oraș. Cum să ne taie cireșii? Cireșii în
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
la oraș. Cum să ne taie cireșii? Cireșii în care ne suiam când eram copii? Cum să ne ia pământurile? Ăștia nu mai au niciun Dumnezeu? Nu vom permite așa ceva!>> „Nu se poate!”, au spus cele 60 de văduve ale satului. Și-au luat bastoanele, toiegele, broboadele și mai ales spiritul de luptătoare din munți și au urcat pe dealurile copilăriei, fără să obosească... <>, au spus bărbații satului. Vârstnici, însă cu spirit viu de luptător. „ Ne zbatem, luptăm, murim, dar nu
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
vom permite așa ceva!>> „Nu se poate!”, au spus cele 60 de văduve ale satului. Și-au luat bastoanele, toiegele, broboadele și mai ales spiritul de luptătoare din munți și au urcat pe dealurile copilăriei, fără să obosească... <>, au spus bărbații satului. Vârstnici, însă cu spirit viu de luptător. „ Ne zbatem, luptăm, murim, dar nu cedăm.” (Alexandra Svet-Floarea din Asfalt. Ed. Evdokimos,București, 2015, p. 385) Rezistența anticomunistă română a fost catalogată de mijloacele de propagandă dirijate de bravii cetățeni alogeni și
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
fiind singurii teroriști reali ai acestei perioade. <> adevărați erau cei care guvernau, după ce puseseră mâna pe putere în 1945 prin mijloace violente și conduceau țara prin metode ce provocau teamă și teroare.” (Pascu Vasile, op. cit. vol. II, p. 528) În satul Viștea de Sus al comunei brașovene Viștea, în familia înstărită a creștinilor Sofia și Vasile Bucelea, vede lumina zilei mezinul Vasile la 27 Iulie 1935, adăugându-se sorei Ana și fratelui Ion, care va urma Matematica în cadrul Universității București. Satul
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
satul Viștea de Sus al comunei brașovene Viștea, în familia înstărită a creștinilor Sofia și Vasile Bucelea, vede lumina zilei mezinul Vasile la 27 Iulie 1935, adăugându-se sorei Ana și fratelui Ion, care va urma Matematica în cadrul Universității București. Satul natal Viștea de Sus a fost locul îndrăgit al copilăriei și al școlii unde a absolvit 8 clase primare. Cele 15 ha. de teren pe care le dețineau părinții lui Vasile, constituiau pentru familie un echilibru social și o armonie
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
transmisă prin bunici, permițându-le să rămână apolitici, cu excepția cumnatului său, căsătorit cu Ana, Eroul Olimpiu Borzea, care era înregimentat Mișcării naționalist-creștine. Prin intermediul fratelui său Ion Bucelea, prieten și fost coleg de liceu la <> din Făgăraș, cu Remus Sofonea din satul Drăguș-Brașov, unul dintre temerarii partizani ai munților, Vasile Bucelea la vârsta de 16 ani, ia contact acasă la el, prin vizita lui Sofonea cu Mișcarea de rezistență. Rugămintea eroului Sofonea era de a fi sprijiniți cu alimente partizanii din munți
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
2001,p. 164) Profesorul Olimpiu Borzea originar din Viștea de Jos, falnic ca Stejarul din Borzești al Marelui Ștefan, rănit pe front la Iași, conducea o organizație în zona de apus a Făgărașului formată din dârzii fruntași și intelectuali ai satelor, toți trecuți prin botezul de foc, unii și de sânge al războiului: țărani, muncitori, preoți, medici, învățători și profesori, zonă ilustră din care coborâse legendarul Badea Cârțan. Dispunând de depozite cu arme și muniții, organizația avea un caracter paramilitar, cunoștea
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
Hliboca în toate școlile se va preda româna ca limbă străină. Mai apoi am clarificat de la domnul academician Vasile Tărâțeanu că e vorba doar de doleanța ca limba română să fie introdusă drept obiect de studiu în școlile ucrainene din satele românești, cum, de exemplu, sunt Ceahor, Molodia, Colincăuți etc. Aici aș adăuga și localitatea Tureatca, unde învață „din marea dorință a părinților” mulți copii români din satele vecine - Sinăuții de Jos, Stănești, Bucovca... Dl scriitor și președinte al Fundației „Casa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
limba română să fie introdusă drept obiect de studiu în școlile ucrainene din satele românești, cum, de exemplu, sunt Ceahor, Molodia, Colincăuți etc. Aici aș adăuga și localitatea Tureatca, unde învață „din marea dorință a părinților” mulți copii români din satele vecine - Sinăuții de Jos, Stănești, Bucovca... Dl scriitor și președinte al Fundației „Casa Limbii Române”, Vasile Tărâțeanu, a atins și alte laturi întunecoase, ce ne denotă deficitul de demnitate și absența tăriei de caracter: „În 20 de ani, nu fără
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
întunecoase, ce ne denotă deficitul de demnitate și absența tăriei de caracter: „În 20 de ani, nu fără sprijinul celor de la putere, am pierdut 20 de școli. Oare numai părinții sunt vinovați? Au pus umărul și autoritățile noastre. Trecând prin satul Boian, unde tatăl lui Ciprian Porumbescu a fost preot, de unde începe „Doina” eminesciană, astăzi nu vom observa nici o inscripție în limba română. Orice colectiv artistic poate învăța un dans românesc, însă suntem români atunci când vorbim, simțim, avem credință românească”. Liturghia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
de ocupație, în noaptea de 16 spre 17 septembrie 1944, în localitatea Sărmaș, sunt uciși 126 de evrei (bărbați, femei, copii, aceștia din urmă îngropați de vii). La 14 octombrie 1944, în comuna Moisei sunt uciși 31 de oameni iar satul este ars ... ” (Monitorul Oficial al României, ÎI, 57, marți 19 februarie 1991, pp. 3-4) http://www.youtube.com/watch?v=U4SpMJHAEAE (partea I) http://www.youtube.com/watch?v=8TRf0PTVPq0&feature=related (partea a II-a) http://www.youtube.com
UN DOCUMENTAR DESPRE CONSECINŢELE DICTATULUI DE LA VIENA ASUPRA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA DE NORD de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_once_upon_a_time_in_transylvania_un_documentar_despre_consecintele_dictatului_de_la_viena_asupra_romanilor_din_transil.html [Corola-blog/BlogPost/340748_a_342077]
-
Pălărie purta numai vara - ziua, pentru că noaptea se culca cu o căciulă țuguiată pe care o înfunda până la urechi. Tanti Dumitra, sau țața Dumitra cum îi spunea toată lumea, trebăluia toată ziua la prăvălii, având o cârciumă la casa lor din sat și câștigase la licitație și restaurantele gării, adică cel de clasa întâia și a doua care erau la un loc și cel de clasa treia pe care-l dădu-se mamii, „că era multă muncă pe bani mai deloc”. Mai
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Dar ce ai băut gaz bă, cum să te faci tu inginer, n-are mă-ta bani să te facă inginer, și ca sa fii inginer trebuie să fii dăștept și tu... Dumnezeu cu mila. Eu mai ajutam în cârciuma din sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică de prună
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Gheorghe era băiatul ăl mai mare a lui Vasile Olărescu din Gura Nișcov, comună mare și bogată la poalele dealurilor de lânga Buzău. Vasile Olărescu se zice că ar fi fost un negustoraș de peste munți din partea ungurimei și umbla prin satele din Vechiul Regat cu te miri ce, să facă și el un ban. Cică l-ar fi chemat Schneider și ar fi fost neamț, și în Gura Nișcov a întâlnit-o pe Sultana Olaru, fată de măritat cu avere frumoasă
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Acasa > Strofe > Amintire > DOR DE SATUL MEU Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcute râuri curg spre mări albastre Purtând pe unde doruri și-amintiri Departe-i vremea tinereții noastre Departe-i ziua când eram copii. Mi-
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
alese Cu toții spre biserică mergeam Cum înflorea tot câmpul pe bundițe, Bunicii mei ce tineri mai erau! Pe cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat dar nicicând n-am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița mea și ia strămoșească. Referință Bibliografică: DOR DE SATUL MEU / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița mea și ia strămoșească. Referință Bibliografică: DOR DE SATUL MEU / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută drumul spre cimitir. Aștept luna cocoțat pe fruntea dudului de la marginea dealului. Mă lasă timpul în urmă. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: VREME ESTIVALA / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vreme_estivala_george_baciu_1340039472.html [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
capătul lumii, răspunsese Ovidiu, concentrat la șofat. Priveam pe fereastra autoturismului pomii, casele și câmpurile, legănându-mă ușor în ritmuri de jazz, continuând să mănânc. Drumul până la Urluiu a durat câteva ore, timp în care am trecut prin mai multe sate, toate părând să aibă același tipar; așa, în goana mașinii, mi se păreau minunate, fiind fascinată de simplitatea acestei lumi arhaice, pe care rar aveam ocazia să o vad. Zăream copile îmbrăcate sărăcăcios, cu părul despletit și în papuci de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
de simplitatea acestei lumi arhaice, pe care rar aveam ocazia să o vad. Zăream copile îmbrăcate sărăcăcios, cu părul despletit și în papuci de plastic, băiețandrii alergând pe biciclete uzate, înnegriți de soarele dogoritor al verii ce trecuse; într-un sat, pe un drum neasfaltat, îmi amintesc a trebuit să încetinim foarte mult, când în cale ne-a ieșit o turmă de oi. În ceas de seară, ciobanii urmau să le răvășească, înapoindu-le proprietarilor de drept, însă eu am profitat
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
sincer părinții, chiar dacă se aflau într-o lume total străină de a mea și în care nu eram sigură că mi-ar fi plăcut să trăiesc. Am tăcut, făcând efortul să mă detașez de amintirea acestei originale incursiuni în spațiul satului românesc, preferând să mă gândesc la programul meu de a doua zi, care era ca de obicei, foarte încărcat. Vizita la Urluiu nu fusese ceea ce îmi imaginasem eu. Este drept, nu mă așteptasem să fiu primită ca o regină, presărându
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]